Economia germană este pe cale să se contracte timp de trei trimestre consecutive, începînd cu trimestrul actual, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters în rîndul economiştilor, din cauza unei creşteri dramatice a preţurilor gazelor, după ce Rusia a redus livrările către Europa, scrie Adevărul.ro.

Cea mai mare economie din Europa este printre cele mai vulnerabile la orice întrerupere a aprovizionării cu energie sau la creşterea costurilor, deoarece sectorul său industrial se bazează în mare măsură pe gazele ruseşti.

Un sondaj realizat de Reuters în rîndul economiştilor a arătat că Germania va avea trei trimestre consecutive de creştere negativă, depăşind definiţia unei recesiuni tehnice care necesită doar două.

Pe măsură ce majoritatea zonei euro se confruntă cu criza energetică, estimările mediane ale sondajului sugerează că economia germană se va contracta cu 0,1% şi 0,3% în al treilea şi al patrulea trimestru din acest an şi cu 0,2% în primul trimestru al anului viitor.

Aceasta este o schimbare bruscă faţă de aşteptările din Iulie, privind o creştere trimestrială de 0,2%, 0,3% şi 0,4%.

”Preţurile gazelor se deplasează de la un nivel astronomic la celălalt şi vor duce la facturi ale energiei fără precedent în timpul Iernii”, a menţionat Carsten Brzeski, economist la ING.

”Chiar şi fără o oprire completă a gazelor ruseşti, preţurile ridicate ale energiei şi alimentelor vor afecta foarte mult consumatorii şi industria, provocînd cel puţin o recesiune tehnică, inevitabilă”, a mai spus economistul.

Potrivit prognozelor, economia va creşte apoi cu 0,4% în trimestrul al doilea 2023, urmată de o creştere de 0,6% şi 0,5% în trimestrele următoare ale anului viitor.

În medie, economia Germaniei va creşte cu 1,5% în acest an şi apoi va încetini la 0,1% anul viitor, au arătat previziunile mediane a 34 de economişti.

Criza energetică a declanşat deja o creştere de 400% a preţurilor angro ale gazelor, în ultimul an, dăunînd sectoarelor consumatoare de energie, de la producţia de metale la producţia de îngrăşăminte.

În contextul în care inflaţia a urcat la un maxim al ultimilor aproape 50 de ani, de 8,8% în August, iar creşterea facturilor energiei erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor, cresc presiunile asupra Băncii Centrale Europene pentru a opta pentru majorări mai mari ale dobînzii cheie.

Într-adevăr, cel mai recent sondaj Reuters a arătat că economiştii sunt împărţiţi între o creştere de 0,50 puncte procentuale, sau o majorare mai mare, de 0,75 puncte procentuale, la reuniunea de politică monetară din 8 Septembrie.