Turcia în clocot. Zeci de ziarişti arestaţi pentru conspiraţie

Celebrul lider religios islamic turc Fethullah Gülen, fondator al mişcării Hizmet („Serviciu”), a rupt iarăşi tăcerea pentru a condamna schimbările antidemocratice din ţara sa, într-un interviu acordat ziarului german „Suddeutsche Zeitung”. Acesta s-a referit la vînarea mişcării Hizmet de către regimul autoritar al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

În cadrul interviului, care a ocupat două pagini în ziarul german, Gülen a vorbit despre partidul AKP aflat la guvernare în Turcia, care a promis înainte de alegeri că va consolida şi dezvolta instaurarea democraţiei şi construirea statului de drept, dar care, ulterior, şi-a schimbat radical politica de guvernare. În consecinţă, Mişcarea „Hizmet” a devenit, în cele din urmă, o ţintă pentru AKP.
“Convingerea mea este aceea că Turcia se îndepărtează de valorile democratice secular şi sociale, transformîndu-se într-un partid unic, al unui singur om”, a precizat renumitul predicator islamic Fethullah Gülen, amintind şi despre criticile internaţionale aduse preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi Guvernului aflat la putere.

“Reputaţia Turciei peste hotare are de suferit, iar ţara riscă să fie tot mai izolată, în timp ce societatea devine tot mai polarizată”, a zis Gülen, adaugînd că “nu numai în sistemul judiciar au loc procese de revizuiri abuzive, ci şi în structurile directoare ale separării puterilor în stat.” „Recentele „reforme judiciare”, care au dus la reţinerea unor cetăţeni doar în baza unor “îndoieli rezonabile,” precum şi noul proiect de lege privind securitatea naţională, în care sînt identificate organizaţiile religioase şi ale societăţii civile ca fiind “inamici ai statului”, reprezintă doar cîteva dintre recentele evenimente desfăşurate în Turcia, fiind criticate vehement, atît pe plan naţional, cît şi la nivel internaţional, deoarece Guvernul are tendinţa de a înclina balanţa spre autoritarism.” “Guvernul vrea sa persecute pe absolut oricine care nu îi este alături sau care nu i se alătură în vînătoarea de vrăjitoare pe care a declanşat-o”, afirmă Gülen.

O dată cu declanşarea investigaţiei de corupţie din 17 decembrie 2013, în care a fost vizat Guvernul, Partidul AKP aflat la guvernare pare a se fi exonerate de orice vină, învinovăţindu-i pe adepţii şi simpatizanţii lui Gülen de orchestrarea unui plan de răsturnare a Guvernului. Astfel, numeroşi membri din sfera judiciară şi Politie au fost relocaţi, concediaţi şi arestaţi, iar în luna octombrie a fost închis cazul penal de corupţie. Erdogan a cerut pînă şi extrădarea lui Gülen din SUA, deşi liderul religios a declarat că nu este afiliat în mod direct cu membri ai sistemului poliţienesc, judiciar sau educaţional, aşa cum a susţinut, în mod public, Erdogan.

În cadrul interviului pentru publicaţia germană, predicatorul musulman a precizat că acţiunile Guvernului prin care arunca vina pe alţii reprezintă “un efort de a acoperi acuzaţiile de corupţie care i se aduc în tentativa de a instaura un regim autoritar.”
“SUA sînt o ţară democratică, ce respectă legile şi nu va emite niciodată hotărîri împotriva cuiva în lipsa unor baze legale”, a spus Gülen, referindu-se la cererea lui Erdogan de extrădare a sa. Întrebat fiind dacă ostilităţile dintre ei şi Erdogan ar putea fi depăşite, Gülen a spus că acesta din urmă a fost cel care le-a declanşat şi că tot el ar fi cel ce ar trebui să facă primul pas: “Dacă va veni acea zi în care Erdogan va spune că tot ceea ce a rostit în apariţiile sale publice nu au fost decît simple minciuni şi defăimări, voi fi pregătit pentru o împăcare.”
“Statul nu poate da naştere unor generaţii religioase. Libertatea la credinţă reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale oamenilor. Nu contează din ce religie fac parte cetăţenii; statul trebuie se le asigure libertatea de a-şi trăi credinţele şi de a le asigura educaţia”, a mai spus Gülen .

Renumitul învăţat musulman a precizat următoarele despre Palatul Alb al lui Erdogan: “Fiecare stat are nevoie de clădiri care să îl reprezinte. Dacă preşedintele nu se opunea, noul palat al lui Erdogan ar fi putut fi construit de tribunal. Cele mai impresionante palate din era otomană au fost construite în perioadele de declin. În ziua de astăzi, majoritatea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea preşedinţii ţărilor sînt modeste. Această chestiune legată de Palatul Alb al lui Erdogan a dăunat viitorului Turciei. 60% din poporul turc este de părere că palatul a fost o risipă de bani. Din punct de vedere religios, construirea lui este un păcat.”
Întrebat dacă îi este dor de Turcia, Gülen a spus: “Îmi este foarte dor de ţara mea. Acolo am mulţi prieteni şi familia. Fratele meu a decedat recent şi nu am putut participa la înmormîntarea lui. Mi-am petrecut 60 de ani în Turcia.”

ERDOGAN: UE să-şi vadă de treabă!

Poliţia turcă a lansat duminică, 14 decembrie, de dimineaţa, o operaţiune împotriva instituţiilor de presă care îl susţin pe predicatorul islamist Fethullah Gülen, un rival al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Cel puţin 27 de persoane, în special jurnalişti, au fost arestate în cursul acestor raiduri, efectuate în 13 oraşe din Turcia. Printre jurnaliştii arestaţi se numără, de asemenea, redactorul-şef al publicaţiei „Zaman”, unul dintre cele mai importante cotidiene din ţară. În contextul acestor operaţiuni de anihilare a adversarilor preşedintelui Erdogan, cei arestaţi „sînt anchetaţi pentru conspiraţie în vederea unei lovituri de stat”. Ziarişti de la „Zaman”, producători de televiziune şi patroni din media reţinuţi sînt acuzaţi că sînt în legătura cu mişcarea Gülen, care a făcut numeroase dezvăluiri despre cazuri de corupţie la vîrful regimului Erdogan.

Astfel, Erdogan a luat măsuri de supraveghere strictă a mijloacelor de social-media din Turcia pe care s-au difuzat materiale compromiţătoare despre corupţie şi legături nepotrivite la nivel înalt. Mesajul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan pentru UE, în scandalul arestărilor, a fost acesta: „Nu vă amestecaţi în treburile noastre!” ''Uniunea Europeana să-şi vadă de treabă'', a mai spus Erdogan în cursul unui discurs ţinut luni, 15 decembrie, la inaugurarea unei rafinării.

Oficiali ai Uniunii Europene şi ai Departamentului de Stat al SUA şi-au exprimat îngrijorarea pentru acţiunile în forţă împotriva ziariştilor şi a unor instituţii media.

În replică, în cadrul unui discurs televizat, Erdogan a declarat:
"Uniunea Europeană nu are dreptul să intervină asupra unor măsuri luate în cadrul legal, împotriva unor elemente care ameninţau securitatea naţională a ţării."

Duminică, Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, şi Johannes Hahn, comisarul însărcinat cu Politica de Vecinătate şi Negocieri de Aderare, au declarat că acţiunile poliţiei turce, prin care mai mulţi jurnalişti au fost arestaţi, nu sînt "compatibile" cu libertatea presei şi cu valorile democraţiei. "Aceste operaţiuni sînt contrare valorilor Uniunii Europene la care Turcia vrea să adere", au transmis duminică cei doi oficiali. De asemenea, preşedintele Erdogan le-a cerut înalţilor diplomaţi de la Bruxelles să nu intervină în problemele interne ale Turciei.

"Nu au decît să se amestece în propriile afaceri", a mai adăugat Erdogan. Mai mult decît atît, liderul turc nu s-a ferit să-i avertizeze pe cei doi oficiali europeni că opiniile exprimate de ei nu reprezintă prea mult pentru autorităţile de la Ankara. "Îmi pun întrebarea dacă cei care ţin această ţară la uşa Uniunii Europene de 50 de ani ştiu ce înseamnă aceste măsuri. Elementele care ameninţă securitatea noastră naţională vor primi răspunsul adecvat, chiar dacă fac parte din presă. Ceea ce spune UE sau dacă acceptă sau nu, ne este egal. Păstraţi-vă ideile pentru voi", a mai declarat Erdogan.

La rîndul său, Washingtonul a cerut autorităţilor turce să respecte libertatea presei, independenţa justiţiei şi "principiile democratice". "În calitate de prieteni şi aliaţi ai Turciei, îndemnăm autorităţile de la Ankara să se asigure că acţiunile lor nu încalcă aceste valori-cheie şi propriile principii democratice", a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului american de Stat, Jennifer Psaki.