Nu mai pot să aud femei care se îmbătrînesc singure pe sine. „Ei, care arăt bine? La 35 (40, 45, 50) de ani? Gata se ofileşte floarea”. „Am fost odată, acum sînt o femeie obosită de 40 de ani, cu doi copii mari” sau altfel „”Gata, sînt trecută de 30, unde să mai fac copii”. Chemările de a se uita în paşaport au devenit obositoare şi neplăcute chiar. Vîrsta a ajuns o condamnare straşnică, deşi nu este deloc aşa. N-am să obosesc niciodată să afirm şi să scriu în această rubrică despre faptul că anii şi paşaportul nu sînt o pedeapsă în genere, dar mai ales pentru o femeie.

O femeie, să-i zicem aşa, coaptă, ca să nu distrug şi mai tare cu cuvîntul „bătrînă” este minunată. Iar ceea ce ne-am format noi în capete sînt nişte prejudecăţi şi prostii învechite care n-au nimic în comun cu starea generală de lucruri.

Ce-i rău în faptul că această femeie are 42 de ani, iar asta – 34. Iar cealaltă în genere a depăşit ecuatorul secolului. Cred că este o mare problemă – să ne acoperim cu această tendinţă de a ascunde îmbătrînirea şi să aburcăm pe piedestal tinereţea. Chiar nu-mi pot explica afirmaţii de tipul: „Arăt de 30, dar în suflet sînt de 22”. Draga mea, tu ai 37 şi nu e nimic grav în asta. Şi arăţi tu nu de 30, dar exact de cît ai – de 37. Mai mult decît atît – faţa ta, corpul tău, alegerea rochiei, pasiunile tale, cariera, divorţurile, copiii – este în exclusivitate istoria ta proprie, pe care ai trăit-o şi ai meritat-o. Mîndreşte-te cu ea, oricare ar fi, şi n-o ascunde după etichete şi stereotipuri. Poartă rochie scurtă, nu pentru că vrei să arăţi mai tînără, ci pentru că ai picioare frumoase şi vrei să evidenţiezi acest fapt. Şi la 37, şi la 47. Nu contează. Pasiunile şi dorinţele tale nu trebuie să se împartă pentru bătrîne şi tinere. Pentru o femeie contează doar ceea ce doreşte ea şi ceea ce-o inspiră. Asta este cel mai important, şi nu limitările legate de perioade.

Cu anii femeia devine mult mai interesantă. Da, pielea nu mai este fragedă ca la 20 de ani, tenul e mai obosit, ridurile trădătoare se fac tot mai văzute. Dar, cît de multe cunoaşte o femeie cu anii, ea devine ca o sculptură în mîinile unui perfecţionist, cu maniere şi obiceiuri devenite strălucite ca urmare a experienţei şi încercărilor vieţii.

Altă problemă ar fi că în societatea noastră lipseşte cu desăvîrşire cultura complimentelor. Zilele trecute am dat de o emisiune de felicitări şi am crezut că mor – mai întîi de rîs, după care de nervi, cînd am auzit o serie de dedicaţii. Chiar să nu se înţeleagă că pentru o femeie cu caracter, demnitate, coloană vertebrală, şi tot ceea ce-o defineşte ca femeie sînt oribile chestiile acestea cu „încă o petală la floarea vieţii”, „ochi sclipitori ca doi luceferi” etc. Însă şi în acest rating al prostiilor este un lider, treaba ceea cu „îţi doresc o simplă fericire de femeie”. Cum e fericirea de femeie? E altfel oare aceasta decît simpla fericire de bărbat? Sau cum?

Dispare cultul complimentelor frumoase, care să facă o femeie să se simtă cea mai atrăgătoare şi remarcabilă. Plus de toate ni se răpeşte şi dreptul la flirt, la cochetărie. Nişte obsedate şi frustrate au considerat faptul că un bărbat te poate pişca pentru că-i placi la nebunie îţi lezează din nu ştiu ce drepturi şi onoare. Bine măcar că în această campanie ipocrită se mai găsesc şi voci rezonabile.

Lumea modernă iubeşte femeile împrietenite cu vîrsta. În această lume ele nu sînt îngrădite, ci dimpotrivă, au toate uşile deschise şi posibilităţile în vigoare. Vîrsta nu este o problemă. Este vorba doar de nişte modificări, care trebuie primite şi acceptate cu demnitate şi simţul umorului. Este chiar şi un fel de provocare, pentru că necesită un anumit efort să arăţi bine, să ai grijă de sănătate, să te dezvolţi, să menţii o carieră, să educi nişte copii şi să ştii să-ţi supui şi să înfrunţi rutina cotidiană.

Bătrîneţea este o diagnoză care poate fi pusă doar de medici: „Aveţi 84 de ani şi, din păcate, nu mai puteţi să faceţi sport subacvatic. Ar fi mai bine să staţi acasă şi să urmăriţi telenovele”. Or, atîta timp, cît încă nu vi s-a spus aceasta, înseamnă că totul e ok şi multe oportunităţi abia de aşteaptă să le valorificaţi.

Lilia GRUBÎI