Cînd faci o faptă bună, te simţi mai bine, mai energic, mai implinit. Emoţia este descrisă de specialişti cu ajutorul conceptului „helper’s high” sau „euforia ajutorului”. Cercetătorii din întreaga lume au studiat în ultimii zeci de ani ce influenţă au faptele bune asupra noastră, pentru a putea estima dacă astfel de decizii şi activităţi ne pot îmbunătăţi starea emoţională şi sănătatea fizică.

Primul studiu a fost realizat în 1956, pe 427 de femei căsătorite, cu copii. După 30 de ani de analiză, s-a observat că 52% dintre femeile care nu au desfăşurat nicio acţiune de voluntariat au suferit o afecţiune gravă, în timp ce doar 36% dintre cele care au fost voluntari, chiar şi pe perioade scurte, au fost diagnosticate cu astfel de boli.

Un studiu din anii 1990, realizat pe baza notiţelor personale şi jurnalelor unui grup de călugăriţe din anii 1930, a arătat că măicuţele care transmiteau emoţii pozitive prin gîndurile împărtăşite au trăit în medie cu 10 ani mai mult decît celelalte. Concluzia a fost că implicarea în organizarea unor fapte bune reduce nivelul de stres şi oferă o linişte sufletească ce îi permite organismului să se refacă.

În 2013, un studiu a analizat conexiunea dintre activităţile de voluntariat şi riscul de hipertensiune arterială. Cercetătorii au descoperit că adulţii cu vîrste peste 50 de ani care au activat ca voluntari aproximativ patru ore pe săptămînă au avut un risc cu 40% mai mic de a dezvolta hipertensiune arterială patru ani mai tîrziu.

Orice activitate care ne ajută să ne simţim mai fericiţi, mai liniştiţi, este intens încurajată. Studiile ne spun că „helper’s high” este una dintre cele mai intense emoţii care ne ajută să scăpăm de stres, alături de iubirea manifestată liber şi profund. De exemplu, în cazul unui grup de bătrîni care au fost invitaţi să facă masaje bebeluşilor, s-a observat că nivelul hormonilor de stres a scăzut în timpul şi după această activitate.

Specialiştii au analizat şi creierul uman, cu ajutorul unui RMN, în timp de subiectul studiului trăia emoţii de empatie şi compasiune, similare cu cele implicate într-un act de altruism. Au observat astfel că anumite zone ale creierului au o activitate mai intensă, cum este lobul prefrontal, extrem de activ de exemplu în cazul unei mame care îşi priveşte copilul nou-nascut. În plus, s-au observat şi modificări hormonale pozitive, care au redus stresul, depresia şi anxietatea. Cînd sîntem generoşi, creierul nostru secretă oxitocină, hormon recunoscut pentru rolul esenţial în dezvoltarea simţului matern şi a încrederii în ceilalţi. Alţi doi hormoni asociaţi cu starea de bine şi fericirea sînt endorfina şi dopamina, ambii secretaţi imediat ce realizăm o faptă ce ne face să ne simţim împliniţi şi empatici.

Sursa: doc.ro