Euronews semnalează că, în România, după alegerile din 2024, există riscul ca o extremă dreapta în ascensiune să ajungă la putere

România, ţară membră a Uniunii Europene, va organiza anul viitor alegeri locale, prezidenţiale, parlamentare şi europene, ceea ce face ca anul 2024 să fie un moment crucial pentru ţară şi pentru Europa, deoarece se aşteaptă ca extrema dreaptă să continue să cîştige teren. Partidul AUR este în creştere de popularitate şi ar putea intra într-o coaliţie guvernamentală anul viitor, după alegerile parlamentare, scrie, Marţi, Euronews, care îşi bazează analiza pe sondajul INSCOP publicat la începutul lunii Noiembrie şi pe părerile unor experţi.

"Aceste alegeri sunt importante atît pentru situaţia politică din România, cît şi pentru întreaga Uniune Europeană, unde extrema dreaptă a crescut în popularitate în multe state membre, cum ar fi Suedia, Slovacia şi acum Olanda", a declarat, pentru Euronews, Fernando Casal Bertoa, profesor asociat de politici comparate la Universitatea din Nottingham. Alegerile de anul viitor ar putea determina "o direcţie complet nouă pentru această ţară", a adăugat el.

Un sondaj recent realizat de institutul de sondaje INSCOP, publicat la începutul lunii Noiembrie, la comanda News.ro, a arătat că Guvernul de coaliţie aflat la putere în România, care îi include pe social-democraţii de stînga (PSD) şi pe liberalii de centru-dreapta (PNL), nu va obţine o majoritate absolută la alegerile parlamentare de anul viitor.

Potrivit sondajului de opinie, realizat pe un eşantion de 1.100 de persoane în perioada 23 Octombrie - 2 Noiembrie, 29,5% dintre români ar vota pentru PSD-ul premierului Marcel Ciolacu şi 18,4% pentru liberali la alegerile parlamentare de anul viitor. Partidul ultranaţionalist de opoziţie Alianţa pentru Unitatea Românilor, AUR, o abreviere pentru "aur" în limba română, ar avea 20,2% din sprijinul alegătorilor, ceea ce ar plasa partidul în faţa liberalilor, notează Euronews.

Analiza Euronews găseşte, cu ajutorul experţilor, mai multe explicaţii pentru ascensiunea AUR.

În Decembrie 2020, puţin cunoscutul AUR, care fusese format în Toamna anului precedent, a ieşit din obscuritate pentru a obţine aproape 9% din totalul voturilor la alegerile parlamentare din România. De atunci, partidul a cîştigat, în mod constant, mai mult sprijin în sondajele de opinie recente. Ascensiunea partidului s-a datorat în parte sprijinului copleşitor al diasporei româneşti, care, potrivit Alinei Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice comparate la Universitatea LUISS Guido Carli din Roma, "are o proporţie mare de persoane marginale, slab calificate, care de fapt lucrează doar sezonier în Europa".

De asemenea, pandemia a "ajutat enorm" la ascensiunea AUR, la fel cum a ajutat Alternativa pentru Germania (AfD) să îşi crească baza, arată Mungiu-Pippidi. "Ei au fost partidul anti-vaccin, iar în România, tot cu complicitatea bisericii ortodoxe, jumătate din populaţie nu s-a vaccinat. Acesta a fost principalul vînt în pînzele lor", a adăugat ea.

"La fel ca în Olanda, oamenii sunt foarte nemulţumiţi de modul în care este guvernată ţara", a declarat, pentru Euronews, Claudiu Tufiş, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, explicînd popularitatea partidului de extremă dreapta. "Nu există foarte multă reprezentare în sistemul politic românesc, cam aceeaşi coaliţie conducînd neîntrerupt ţara de aproape 10 ani. Ei caută pe cineva care să le vorbească propria limbă", a adăugat el.

În plus, Guvernul de coaliţie s-a luptat în acest an cu menţinerea sub control a finanţelor publice ale ţării, o situaţie care a deschis calea pentru ca extrema dreaptă să cîştige teren în România, menţionează Euronews.

AUR declară că reprezintă "familia, naţiunea, credinţa şi libertatea", dar Mungiu-Pippidi a declarat, pentru Euronews, că, de fapt, reprezintă "anti-știinţă, fundamentalism creştin şi suveranism".

De asemenea, partidul s-a poziţionat ca un partid anticorupţie într-o perioadă în care ţara se confrunta cu scandaluri semnificative de corupţie – o mişcare ce a fost îmbrăţişată şi de alte partide populiste din Europa, precum Mişcarea Cinci Stele din Italia.

De asemenea, se ştie că AUR se opune căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a cerut unirea Republicii Moldova cu România. În 2018, fondatorul AUR, fostul jurnalist Claudiu Tîrziu, a solicitat un referendum prin care a încercat să interzică căsătoriile între persoane de acelaşi sex, dar care a eşuat, aminteşte Euronews.

Potrivit profesorului Casal Bertoa, dacă AUR va face parte într-o zi dintr-un Guvern de coaliţie cu PSD, va depinde de rezultatele alegerilor.

"Liberalii ar putea dori să guverneze cu partidul de extremă-dreapta, dar nu sub dominaţia lor, deci ar putea să-i aducă, dacă au o susţinere mai mare decît AUR, însă nu invers. Este greu de prezis", a continuat el. "Dar orice este posibil", a adăugat el. "Am văzut în Europa o tendinţă de normalizare a extremei drepte şi a extremei stîngi, iar alegerile din Olanda sunt un exemplu clar în acest sens", a comentat profesorul de la Universitatea din Nottingham.

"Mă aştept ca AUR să cîştige un pic mai mult decît a cîştigat în ultimul tur de scrutin", spune Claudiu Tufiş. "Dar probabil că vor fi într-o poziţie care nu le va permite să formeze o coaliţie, partidele politice susţin că AUR ar trebui ţinut la distanţă", a continuat el. "Este mai probabil ca social-democraţii şi liberalii să continue cu aceeaşi coaliţie pe care au avut-o în ultimii 10 ani", spune expertul.

Cu nivelul de susţinere estimat în prezent în sondaje, AUR ar putea revendica între 8 şi 11 mandate de europarlamentari după alegerile europene din Iunie 2024. Este probabil ca atunci partidul să se alieze cu Fraţii Italiei, al Giorgiei Meloni, despre care preşedintele AUR, George Simion, a spus că este "un model politic", notează Euronews.

Casal Bertoa consideră că UE urmăreşte îndeaproape ceea ce se întîmplă în România, precum şi în alte ţări precum Spania şi Olanda, "iar lucrul minunat este că UE are mecanisme de intervenţie în cazul în care aceste partide de extremă dreapta ameninţă democraţia sau statul de drept". Problema, adăugă el, este că "nu are nici o modalitate de a opri ascensiunea extremei drepte".

Claudiu Tufiş este de acord, spunînd că, chiar dacă AUR va cîştiga în stil mare la alegerile europene, "vor fi controlaţi în cadrul Parlamentului European".

Mungiu-Pippidi crede, la rîndul său, că UE nu are nici un motiv de îngrijorare în privinţa AUR. "AUR va fi cooptat, ca toţi radicalii dinaintea lor, cu avantaje guvernamentale, deşi pînă atunci ar putea oferi cîteva momente colorate în Parlamentul European", a declarat ea pentru Euronews.