Elvira Popescu, diva care a facut furori la Paris
Elvira Popescu a fost una dintre cele mai cunoscute actrițe, atît în România, cît și peste hotare. Aceasta a ajuns să joace alături de Alain Delon și Claudia Cardinale.
Celebra actriță se năștea în București în data de 10 Mai 1894, urmînd ca la vîrsta adolescenței să își îndrepte atenția către Conservatorul de Artă Dramatică, pe care l-a și absolvit. Urmează apoi să fie angajată la Teatrul Național, jucînd roluri principale care au propulsat-o mai departe în carieră.
Elvira Popescu sau, așa cum ajunge să fie cunoscută de către parizieni, Elvire Popescu ajunge să întemeieze Teatrul Mic și Excelsior alături de actorii Ion Manolescu și Ion Iancovescu. De asemenea, Louis Verneuil este unul dintre autorii francezi care reprezenta un loc important în repertoriul acesteia.
În acele vremuri, acesta era unul dintre cei mai cunoscuți, fiind și favoritul său. De-a lungul anilor, Verneuil ajunge să scrie numeroase piese de teatru pentru ea, fiind îndrăgostit. Unele publicații mondene ale acelor vremuri afirmau la sfîrșitul vieții acestuia că s-ar fi sinucis din dragoste pentru frumoasa actriță.
Elvira Popescu ajunge la Paris pe cînd avea vîrsta de 29 de ani, în anul 1923. Aceasta ajunge foarte cunoscută în Orașul Luminilor, jucînd în 33 de filme peste hotare. Accentul său străin a fost punctul său forte care a ajutat-o mai departe în carieră.
Încă din copilăria putea fi remarcată prin talentele ei de scenă care constau în grația mișcărilor, prestanță la mers, imitația ireproșabilă și plină de haz. Louis Verneuil este cel care îi deschide acesteia drumurile către Franța.
În anul în care ajungea la Paris, a angajat-o la Teatrul De la Michodière, scriind special pentru ea comedia „Verișoara din Varșovia”, piesă în care a și debutat și a înregistrat un succes enorm, cu toate că limba franceză nu o stăpînea foarte bine.
Francezii au rămas pur și simplu fascinați de frumusețea Elvirei, dar și de accentul său străin. După această comedie, dramaturgul s-a îndrăgostit nebunește de ea, continuînd să scrie special pentru ea o mare parte dintre piesele ei de succes.
După un deceniu la Paris și cîteva sute de interpretări, Elvira Popescu ajunge să fie la fel de cunoscută și chiar mai populată decît Greta Garbo. Francezii au numit-o pe aceasta „Notre-Dame du Theatre” fiind considerată o regină a pieselor.
Elvira Popescu a avut o viață de spectacol din toate punctele de vedere
Elvira ajunge să cocheteze și cu cinematografia, unde joacă alături de Alain Delon și Claudia Carinale. Ea ajunge directorul Teatrului din Paris, precum și la Theatre de Marigny, iar unii afirmă că ea a reprezentat și sursa de inspirație a lui Henri Matisse pentru tabloul „La Blouse Roumaine” pictat în anul 1940.
În afară de piesele scrise de către Louis Verneuil, frumoasa română a mai jucat în creațiile lui Henry Berstein, André Roussin și Sacha Guitry. Unele piese au depășit chiar și 2.000 de spectacole, fiind foarte solicitată de către publicul francez.
Cariera cinematografică a actriței s-a întins pe o perioadă de jumătate de secol, jucînd în filme precum „La Présidente”, „Ils étaient neuf célibataires”, „Austerlitz”, „Plein Soleil”, dar și alte producții. În ceea ce privește viața sa personală, Elvira se căsătorește cu baronul Maximilien Sebastien Foy, care ajunge ulterior conte, iar ea contesă.
Cel care a lansat-o pe scenele pariziene, Verneuil ajunge să sufere de o depresie din cauza despărțirii de actrița româncă. Acesta pleacă în America și se întoarce în Paris după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Dramaturgul se sinucide în anul 1952 într-o cameră de hotel din Franța și lasă în urma sa trei testamente.
Toate cele trei testamente se dovedesc a fi valabile, iar în două dintre ele moștenitoarea este Elvira Popescu. După ce contele moare, la rîndul său îi lasă o avere fabuloasă precum și o proprietate la Mezy celebrei actrițe născute în București.
Aflată la vîrsta a treia, diva continuă să își mențină farmecul care i-a determinat pe francezi să se îndrăgostească de ea. Aceasta a continuat să țină un salon deschis în apartamentul său din Avenue Foch care era frecventat de către personalități literare, financiare și politice ale Parisului.
André Roussin, Guy de Rotschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin, Valéry Giscard d’Estaing, dar și multe alte nume cunoscute ajung să stea de vorbă cu aceasta, fermecați de toate poveștile sale. Elvira Popescu a fost distinsă cu premiul „Molière” pentru cea mai bună actriţă, premiu care a fost decernat de către Asociația Actorilor Francezi.
De asemenea, actrița mai primește două decorații, ambele Legiunea de Onoare, fiind una dintre cele mai înalte distincții oferite de către statul francez. Aceasta încetează din viață la vîrsta de 99 de ani, în Paris, în data de 11 Decembrie 1993.