Moartea preşedintelui Iranului, Ebrahim Raisi, şi tentativa de asasinat asupra prim-ministrului Slovaciei, Robert Fico, au reprezentat un regres sever pentru preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care are mare nevoie de aliaţi pe fondul presiunilor venite din partea Occidentului, scrie EFE într-un comentariu, potrivit Agerpres.

"Ca un adevărat prieten al Rusiei, el (Raisi) a adus o contribuţie personală nepreţuită la dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate între ţările noastre şi a făcut eforturi mari pentru a le transforma într-un parteneriat strategic", a spus Putin în telegrama sa de condoleanţe către Teheran.

În mai puţin de o săptămînă, Putin şi-a pierdut doi prieteni - Fico este în afara oricărui pericol, dar va avea nevoie de timp pentru a-şi reveni - în lupta împotriva sancţiunilor economice occidentale şi care se opuneau cu fermitate sprijinului NATO pentru Ucraina.
În ultimii ani, Iranul a devenit principalul furnizor de drone pentru Rusia, aspect în care Moscova este cu mult în urma Kievului, care loveşte în ariergarda rusă după bunul său plac cu dispozitive fără pilot cu aripă fixă.

În schimb, temutele drone Shahed, din care Teheranul a furnizat mii de unităţi Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, au făcut ravagii în posturile de comandă, infrastructura energetică şi, de asemenea, în oraşele ucrainene.

Potrivit presei occidentale, Teheranul ar fi furnizat Armatei ruse inclusiv rachete balistice, contract încheiat cu ocazia recentei vizite în Iran a ministrului Apărării rus de la acea vreme, Serghei Şoigu.

Un alt regim neagreat de Occident, dar aliat al Moscovei şi Teheranului, Coreea de Nord, s-a alăturat efortului militar rus la jumătatea anului 2023 cu diferite echipamente, în principal muniţie şi proiectile de artilerie.

Ceea ce a început ca o căsătorie din interes între Putin şi lideri precum fostul preşedinte iranian Hassan Rohani a devenit o relaţie strategică cu Raisi. Putin a călătorit în Iran în urmă cu doi ani, iar Raisi a vizitat Moscova de două ori din Ianuarie 2022.

În ultima lor întîlnire de la sfîrşitul anului trecut, ambii lideri au convenit să denunţe utilizarea disproporţionată a forţei împotriva palestinienilor de către Israel, care răspundea la atacul brutal al Hamas din 7 Octombrie 2023.

Raisi, a cărui ţară oferă adăpost şi finanţare grupării islamiste palestiniene Hamas, a denunţat la Moscova situaţia gravă din enclava palestiniană Gaza, unde "un copil moare la fiecare zece minute".

Iranul joacă un rol vital în planurile lui Putin de a deveni un arbitru în Orientul Mijlociu şi o voce pentru ţările nealiniate cu Occidentul, în special în lumea musulmană, unde Moscova a creat relaţii bune şi cu Turcia şi Arabia Saudită.

De aici reticenţa de a da vina pe fundamentalismul islamic pentru atacul jihadist din Martie împotriva unei săli de concerte de la periferia Moscovei şi insistenţa de a da vina pe Ucraina fără a prezenta vreo dovadă.

Desigur, Kremlinul nu vrea să-şi facă Israelul duşman şi, în fapt, într-o convorbire telefonică în Aprilie, Raisi i-a promis lui Putin că nu este interesat de o escaladare în Orientul Mijlociu şi că atacul lansat de Iran asupra Israelului la jumătatea lunii Aprilie a avut "un caracter limitat". Atacul lansat de Iran asupra Israelului s-a dorit a fi un răspuns la atacul asupra Consulatului iranian din Damasc din 1 Aprilie, atribuit Israelului.
Cele două ţări, posibil cele mai sancţionate din lume, au semnat, în Decembrie anul trecut, o declaraţie comună împotriva sancţiunilor occidentale, după ce schimburile comerciale s-au prăbuşit în 2023, după o creştere de 20% în 2022.

Rusia a susţinut întotdeauna reluarea negocierilor pe teme nucleare cu Republica Islamică, a criticat dur renunţarea de către SUA la acordul la care se ajunsese asupra programului nuclear iranian, iar ingineri ruşi construiesc două noi reactoare la centrala nucleară din Bushehr, pe ţărmul Golful Persic.

În cadrul creării de noi centre de influenţă la nivel mondial, aşa cum le numeşte Kremlinul, Iranul s-a alăturat grupului BRICS al ţărilor emergente, în Ianuarie anul trecut. Şi, nu fără ajutorul Moscovei, în Iulie 2023, iranienii au aderat şi la Organizaţia de Cooperare de la Shanghai.

Puţin contează că Rusia a refuzat mereu să-l considere pe Fico, la fel ca în cazul premierului ungar Viktor Orban, un politician pro-rus, ci mai degrabă un lider care apără suveranitatea ţării sale împotriva ingerinţelor externe.

De la revenirea la putere, Fico s-a opus sancţiunilor europene împotriva Rusiei, aprovizionării Kievului cu arme şi, de asemenea, apartenenţei Ucrainei la NATO, deoarece, conform propriilor sale declaraţii, aceasta ar însemna declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial.

Iar în Ianuarie, Fico a declarat, fără ocolişuri, că Ucraina este o ţară subordonată dictatului SUA şi a îndemnat-o să facă concesii teritoriale, considerînd totodată că este nerealist să se ceară Rusiei să renunţe la controlul asupra peninsulei ucrainene Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, şi asupra Donbasului, regiune în Estul Ucrainei.