Se pare că procurorii DIICOT din România scotocesc prin tot Chişinăul şi Pîrjolteniul ca să-l găsească pe fostul premier

Autor: Mihai CONŢIU

Pentru cititorii noştri care nu au de unde să ştie, facem precizarea că abreviere DIICOT înseamnă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România.

Pe data de 7 Aprilie 2015, Ion Sturza anunţa că se retrage din spaţiul public astfel:

„Eu unul am decis să mă retrag din spaţiul public politic. Mă voi concentra pe ce ştiu şi fac mai bine, pe proiecte economice şi programe umanitare, educaţie, asistenţă acordată celor vulnerabili. De aceea şi tac, politic(os) vorbind. Foştii, actualii şi următorii „politicieni” moldoveni, indiferent că sînt la guvernare sau în opoziţie, dau dovadă doar de o lăcomie fără de margini şi de incompetenţă crasă des condimentată cu trădarea intereselor naţionale. Un singur lucru e cert, că o guvernare perfect nedemocratică, ar fi, posibil, ultima soluţie pentru a salva ţara.”

În realitate, însă, acest anunţ făcut cu şiretenie avea menirea de a-l propulsa şi mai mult în spaţiul public. Avea nevoie de notorietate deoarece încă de pe atunci vîna funcţia de prim-ministru. După acest anunţ, Sturza a devenit foarte activ pe Facebook şi, în consecinţă, ca la comandă cu plată, aproape toate portalurile electronice informaţionale şi ziarele îi preluau „înţelepciunile”, „analizele” sau „concluziile lui autorizate”.

Afaceri grele care au prefigurat dispariţia din spaţiul public

De o bună bucată de timp, Ion Sturza a dispărut definitiv din spaţiul public, mai exact după apariţia în spaţiul public a documentelor din scurgerile globale de informaţii Panama Papers, în care figurează legăturile offshore ale lui Sturza cu miliardarul român Dinu Patriciu, decedat în 2014. Conform Rise Project Moldova, cei doi au făcut afaceri prin firme din paradisuri fiscale.

Pentru cei care nu ştiu, precizăm că Sturza a avut o carieră de invidiat la Rompetrol Group România, unde a activat din 2002 pînă în 2009. Anume Sturza este cel care a participat, în 2007, la negocierea şi vînzarea a 75% din capitalul Rompetrol către firma kazahă KazMunaiGaz, iar din 2009, a celuilalt pachet de acţiuni de 25%. Această tranzacţie l-a propulsat pe Patriciu în topul miliardarilor, devenind cel mai bogat român. În 2009, după vînzarea Rompetrol şi încasarea unui comision de zeci de milioane de euro, Sturza a părăsit funcţia de vicepreşedinte şi membru al Consiliului de Administraţie al Rompetrol Group şi devine preşedinte al fondului investiţional Fribourg Capital, o companie din Luxemburg, prin intermediul căreia a lansat mai multe afaceri în România şi Republica Moldova.

Zdrăngănitul cătuşelor româneşti să fie pricina?

La ora actuală, nimeni nu ştie unde este şi ce face Ion Sturza. În mod absolut misterios, Sturza şi-a închis şi contul său de pe Facebook, retrăgîndu-se într-un anonimat absolut, ceea ce nu-l caracterizează deloc. Ce să fie, ce să fie? Unde-i Sturza, măi, bădie? Răspunsul ni l-a dat o prietenă din Cluj, România, care este angajată la una din firmele lui Sturza din această ţară.

Suava noastră prietenă din România ne-a recomandat să citim în spatele rîndurilor din articolele apărute în presa română, în care se spune că procurorii DIICOT urmează să ceară aviz pentru cel puţin patru miniştri din Guvernele române conduse de Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul „Rompetrol II”, privitor la favorizarea omului de afaceri Dinu Patriciu. Cu riscul de a plictisi cititorul, vom reproduce cîteva secvenţe din acest dosar, care sînt extrem de utile spre a înţelege posibila implicare a lui Sturza şi dispariţia lui din spaţiul public.

„Gruparea infracţională condusă de Dinu Patriciu a beneficiat, în cadrul procesului de privatizare a rafinăriilor Vega şi Petromidia (parte a Rompetrol Group; nota red.), de sprijinul total al clasei politice la putere în perioada respectivă, prin prisma conexiunilor politice sau de afaceri pe care omul de afaceri le avea în PSD şi PNL, se arată în documentele procurorilor aflate la dosarul Rompetrol II.

Dosarul Rompetrol II va trece la o nouă etapă după ce în primă fază procurorii DIICOT le-au dus la cunoştinţă persoanelor implicate în privatizarea rafinăriei Petromidia şi a OUG dată de Guvernul Năstase pentru datoriile lui Dinu Patriciu extinderea urmăririi penale în acest dosar. Prejudiciul este de 603 milioane de dolari. În acest moment, procurorii au sub urmărire penală toate persoanele care l-au sprijinit pe Dinu Patriciu la privatizarea rafinăriei Petromidia şi care l-au ajutat apoi să nu respecte clauzele din contractul de privatizare şi să evite plata datoriilor către bugetul de stat.

Pentru a asigura recuperarea prejudiciului de peste 600 de milioane de dolari, DIICOT a instituit sechestru pe toată rafinăria Petromidia, cu excepţia conturilor, şi a atras societăţile Kaz Munay – care a preluat rafinăria de la Patriciu, drept parte responsabilă civilmente. Acest lucru înseamnă că în cazul unui prejudiciu kazahii vor plăti găurile lui Patriciu.”

Potrivit informaţiilor de care dispunem, DIICOT va ajunge, dacă nu cumva a şi ajuns, şi la Ion Sturza, ca fost partener al lui Patriciu şi, mai ales, ca mijlocitor al vînzării unei companii, Rompetrol, care a fost constituită prin privatizările ilegale amintite mai sus.

Acum înţelegeţi de ce vroia Ion Sturza să aibă imunitate de prim-ministru? Acum înţelegeţi mai bine secretul dispariţiei lui definitive din spaţiul public? Oare cît de român se mai simte Sturza acum în preajma cătuşelor şi a ospitalierelor temniţe din România?