Autor: Vlad LOGHIN

Moldovenii revin în valuri de la muncă de peste hotare. Doar în trimestrul II, potrivit datelor statistice oficiale, numărul conaţionalilor noştri care-şi cîştigă bucata de pîine în străinătate s-a micşorat cu mai bine de 20 mii de persoane. Explicaţia ar fi una: n-a apucat bine Europa să iasă din recesiune că economia Rusiei intră la apă.

Dar îi aşteaptă cineva cu pîine şi sare, ţara le poate oferi locuri de muncă? Dacă urmărim evoluţia economiei noastre în prima jumătate a anului, vedem o revenire a ei după moleşeala din a doua jumătate a anului trecut. Produsul intern brut a crescut în primul trimestru cu 3,5 procente. Sectorul de producere al economiei se înzdrăveneşte. Ca urmare a unui an climateric favorabil, roadele de cereale aproape că s-au dublat.

În sfîrşit, industria s-a oprit din cădere după mai bine de un an de zile şi, începînd cu luna martie, dă mai multă producţie. Astfel, în prima jumătate a anului curent, întreprinderile industriale au fabricat marfă, a cărei valoare totală este cu 6,4 procente mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Chiar şi în sfera construcţiilor, unul dintre domeniile economiei noastre cele mai afectate de criza mondială, starea de lucruri dă semne de normalizare. Volumul de lucrări executat pe şantierele ţării în prima jumătate a anului se ridică aproape la nivelul semestrului I al lui 2012, iar numărul locuinţelor construite chiar a crescut faţă de anul trecut.

Desigur, pe fundalul înviorării activităţii economice, piaţa muncii a început să-şi vină în fire. Doar în trimestrul II numărul locurilor de muncă la nivelul ţării a crescut cu peste 18 mii de unităţi. Cel mai „generos” s-a dovedit, după cum şi era de aşteptat, sectorul agricol. În acest domeniu şi-au găsit de muncă aproape 400 mii de persoane din totalul de un milion şi 227,6 mii de angajaţi, cît formează forţa de muncă a ţării. Ceea ce ar însemna că acest sector al economiei, în semestrul I al anului, a angajat cu 20,6 mii de lucrători mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. La fel, sfera serviciilor a mai dat suplimentar anul acesta peste 9 mii de locuri de muncă.

O simplă operaţie de adunare arată că numărul locurilor noi de muncă, create în ţara noastră, în prima jumătate a anului de faţă, de peste 30 mii de unităţi, ar fi suficient pentru a le da de lucru tuturor moldovenilor care au revenit acasă, nu ar fi trebuit să conducă la extinderea şomajului în ţară. Însă n-a fost să fie. Doar în cele trei luni ale ultimului trimestru armata şomerilor din Republica Moldova s-a înmulţit cu 3,2 mii de persoane. În mod surprinzător, industria, acel segment al economiei care ne-a bucurat cu o creştere de 6,4 procente după o îndelungată încremenire, a aruncat în stradă aproape 5 procente din lucrătorii săi. La fel, construcţiile, care după cum afirmam, ţin să-şi vină în fire, au redus aproape 6 procente din locurile de muncă faţă de anul trecut.

Încă un mister al plaiului mioritic. Economia se ridică din mlaştina recesiunii, ceea ce ar însemna salarii mai multe şi mai bune, însă, na-ţi-o bună!, şomajul creşte. Sau poate mai este nevoie de aşteptare şi răbdare? Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, afirmă că economia RM este marcată de un proces de îngustare pe orizontală, ceea ce ar însemna că numărul de afaceri în ţară se micşorează. Astfel încît, accentuează dumnealui, creşterea economică este una inflaţionistă, care se manifestă prin reducerea numărului afacerilor şi creşterea volumului producţiei lor.

În acelaşi timp, precizează dumnealui, se produce o substituire a producţiei autohtone de către mărfurile de import. Drept consecinţă, întreprinderile noastre, cu sute şi mii de angajaţi, sînt înlocuite cu companii străine, ale căror personal numără doar cîteva persoane: secretară, contabil, un specialist în domeniul vămuirii şi, desigur, directorul. Este un fenomen periculos care ia amploare în ţara noastră şi, de aceea, trebuie să ne pună în gardă, avertizează Roman Chircă. Pentru că, spune dînsul, de pildă, am ajuns să importăm aproape 80 procente din nevoile de seminţe de porumb. Dar să ne amintim că nu demult RM era un mare exportator de acest produs, mai cu seamă în spaţiul post-sovietic.

În afară de aceasta, expertul consideră că creşterea economică care s-a produs la începutul anului are un caracter sezonier. Este suficient ca o întreprindere din industria extractivă, care fabrică pietrişul pentru lucrările de reabilitare a drumurilor ce au luat amploare anul acesta, să facă o pauză pentru lucrări profilactice şi va interveni o descreştere a industriei de 3 la sută. Dimpotrivă, repornirea acesteia ar putea să genereze o creştere de aceiaşi dimensiune, conchide dumnealui.

Cît priveşte industria alimentară, Roman Chircă sugerează că situaţia pe acest segment este mai dificilă. Unele, întreprinderi, precum Combinatul de tutun din Chişinău, al cărui director ridică venituri de milioane, cică, pentru rezultate performante, spune dumnealui, sînt în prag de faliment.

Rezumativ, expertul explică paradoxul extinderii şomajului pe fundalul general al creşterii economice prin procesul complex de simplificare a afacerilor din ţară şi de creştere volumului producţiei. Multe dintre întreprinderi se comasează, dispar, cele care rămîn se orientează spre afaceri profitabile, disponibilizează lucrătorii. În consecinţă, valoarea totală a mărfurilor creşte, iar numărul de locuri de muncă scade.

Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a RM şi al Ministerului Economiei, este de părere că, în primul rînd, creşterea economică de la începutul anului nu s-a produs pe fundalul unei dezvoltări adăugătoare, care să implice crearea de întreprinderi, cu noi locuri de muncă. După dînsul, avîntul economic înregistrat poate fi privit doar în raport cu scăderea activităţii economice ce a avut loc anul trecut, mai ales în a doua jumătate. Ar reieşi, potrivit lui Alexandru Stratan, că economia ţării este încă în perioada de convalescenţă, ca omul ce-şi revine după o boală. Îşi revin anumite sectoare, dar nu economia în ansamblu. Nu vin investiţii majore care să alimenteze crearea de locuri noi de muncă. Mai pe scurt, conchide directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a RM şi al Ministerului Economiei, asistăm la recuperarea dimensiunilor economiei noastre de pînă la criză şi pînă nu vom reveni la situaţia din 2008, nu se poate vorbi despre crearea locurilor noi de muncă.

Mai apoi, precizează Alexandru Stratan, exodul conaţionalilor noştri peste hotare în ultimii ani a fost unul masiv. Aşa că acum, cînd mulţi dintre ei revin în ţară, chiar dacă se fac anumite angajări, amploarea şomajului nu poate fi stopată îndată. În afară de aceasta, explică dumnealui, întreprinderile din ţară aplică utilaje performante, tehnologii avansate care diminuează nevoia de braţe de muncă, taie din oferta locurilor de muncă.