Cum poate cîştiga România

Lumea este în pragul unei noi revoluţii. De această dată însă, motorul care animă mişcările tectonice ale sferelor de influenţă geopolitice şi economice nu este de natură ideologică.

La baza acestei revoluţii stau gazele de şist, o resursă uriaşă pe care evoluţiile tehnologice din ultima perioadă au făcut-o accesibilă pentru economiile lumii. Iar decizia de exploatare a acestei resurse ar putea să fie definitorie pentru ritmul de dezvoltare, puterea şi influenţa pe care statele lumii o vor avea în viitor.

Nu mai este un secret pentru nimeni că, dintre toate statele lumii, SUA au luat probabil cel mai în serios oportunităţile oferite de exploatarea gazelor de şist, investind masiv în cercetare, explorare şi exploatare. Iar rezultatele au început deja să se vadă.

Conform unui studiu realizat de reputatul IHS, la nivelul anului 2012, în lanţul de producţie asociat gazelor de şist lucrau 2,1 milioane de americani. Pe lîngă numărul masiv de locuri de muncă create, exploatarea gazelor de şist a adus 285 de miliarde la PIB-ul Statelor Unite.

Iar aceste date statistice ar urma să cunoască un trend ascendent în următorii ani. Astfel, conform experţilor IHS, pînă în anul 2020, industria gazelor de şist ar urma să genereze încă alte 1,2 milioane de locuri de muncă faţă de cele existente în prezent. Totodată, analiza preconizează că şi veniturile obţinute din taxe şi impozite vor cunoaşte o creştere, ajungînd să se cifreze la 125 de miliarde de dolari, în condiţiile în care contribuţia la formarea PIB va urca pînă la 468 de miliarde de dolari.

În mod evident, creşterea industriei gazelor de şist va avea loc în contextul unui ritm investiţional accentuat. Mai exact, între 2012 şi 2025, experţii IHS estimează că întregul lanţ economic de extragere, prelucrare şi distribuţie asociat gazelor de şist va beneficia de investiţii în valoare de 346 de miliarde de dolari.

Dincolo însă de investiţiile directe de capital de care va beneficia industria americana, analiza IHS pune în evidenţă şi un alt beneficiu pe care exploatarea gazelor de şist îl aduce economiei SUA: preţul mai scăzut materiei prime şi energiei. Deja preţul la care producătorii americani achiziţionează gazele este de trei ori mai mic decât media europeană. Or, în asemenea condiţii, producătorii americani, şi în special cei care activează în industrii energofage, au un avantaj competitiv uriaş, care, conform IHS, se va reflecta în perioada următoare în creşteri masive ale producţiei industriale şi ale exporturilor Statelor Unite. În contextul acestor creşteri, SUA ar urma să îşi îmbunătăţească substanţial poziţia în cadrul economiei globale şi să îşi consolideze puterea şi influenţa de care dispun.

Exploatarea gazelor de şist afectează de o manieră pozitivă SUA nu doar la nivel macro ci şi microeconomic. Experţii IHS remarcă faptul că, în 2012, exploatarea gazelor de şist a adus deja o creştere a venitului mediu de care beneficiază o familie americană cu 1200 de dolari. Iar tendinţa de creştere va continua şi în perioada următoare. Astfel, pînă în 2020, se preconizează o creştere a venitului mediu per familie de 2700 de dolari, respectiv 3500 pînă în 2025.

Concluzia este una singură: SUA au mizat pe gazele de şist şi pariul lor se dovedeşte a fi unul cîştigător atât din perspectiva accelerării dezvoltării economice, cît şi din aceea a creşterii nivelului de trai al populaţiei. Ceea ce, revenind pe plaiurile mioritice, trebuie să dea de gîndit serios României.

România are toate datele pentru a urma exemplul Statelor Unite şi a specula oportunităţile oferite de exploatarea gazelor de şist. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Americană pentru Informare în Energie, se estimează că România se află pe locul al treilea în Europa din punctul de vedere al rezervelor de gaze de şist, cu 1.444 miliarde de m2.

Exploatarea acestei rezerve ar aduce României o independenţă energetică totală, în contextul în care la ora actuală, producţia internă acoperă doar aproximativ 70 - 80 de procente din necesarul intern. Mai mult, România ar putea, în cazul în care va decide exploatarea, să devină chiar un exportator major de gaz şi să îşi sporească astfel greutatea pe piaţa energetică din zonă.

Totodată, după cum ne-o arată analiza publicată de IHS cu privire la beneficiile aduse de exploatarea gazelor de şist pentru economia americană, dezvoltarea unui asemenea sector ar genera un număr important de locuri de muncă, precum şi venituri suplimentare substanţiale la bugetul de stat.

Iar aici discutăm nu doar despre taxele şi impozitele colectate direct de la agenţii economici implicaţi direct în activităţile de exploatare sau în cele conexe, ci şi despre cele venite dinspre restul industriei. Pentru că, aşa cum se poate vedea din exemplul americanilor, scăderea preţului la gaze ca urmare a exploatării gazelor de şist, are un efect pozitiv asupra competitivităţii producţiei industriale. Iar într-o ţară precum România, care are multe de recuperat la acest capitol, preţul scăzut al gazelor ar însemna că industria românească are o şansă în plus să crească rapid şi să concureze cu succes la export. Accelerarea ritmului de creştere a industriei şi a exporturilor va aduce o sporire considerabilă a veniturilor la buget, ceea ce înseamnă că vor exista mai multe resurse de redistribuit către sectoarele care au nevoie de investiţii, sau către politici şi măsuri care să contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Pînă la urmă însă, discutăm despre beneficii potenţiale. La acest moment România nu a luat încă decizia exploatării gazelor de şist, ci doar pe aceea a explorării rezervelor disponibile. Este însă o decizie pe care nu avem voie să o tratăm cu superficialitate, în condiţiile în care de ea depinde dacă România se va alătura sau nu ţărilor care, asemenea SUA, vor avea de cîştigat de pe urma revoluţiei gazelor de şist.

OBIECTIV.info