Statele bogate în energie din Orientul Mijlociu urmează să obțină venituri suplimentare din petrol de pînă la 1,3 miliarde de dolari, în următorii patru ani, potrivit FMI, deoarece se bucură de o excepție care va spori puterea de foc a fondurilor suverane ale regiunii, într-un moment în care global prețurile activelor au întrecut aşteptările.

Proiecțiile FMI subliniază cît de mult au fost afectate prețurile energiei de războiul Rusiei în Ucraina care susțin monarhiile absolute din Golf, în timp ce mare parte din restul lumii se confruntă cu inflația în creștere și temerile de recesiune.

Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat, pentru Financial Times, că, în raport cu așteptările dinaintea războiului din Ucraina, exportatorii de petrol și gaze din regiune, în special statele din Golf, ”vor înregistra venituri suplimentare cumulate din petrol de 1,3 miliarde de dolari pînă în 2026”.

Golful găzduiește unii dintre cei mai mari exportatori de petrol și gaze din lume și cîteva dintre cele mai mari și mai active fonduri SWF ale sale. Acestea includ Fondul de Investiții Publice al Arabiei Saudite, Autoritatea de Investiții din Qatar, garajul imens de vehicule din Abu Dhabi, inclusiv Autoritatea de Investiții din Abu Dhabi, Mubadala și ADQ și Autoritatea de Investiții din Kuweit.

PIF-ul de 620 de miliarde de dolari, care este prezidat de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, a investit peste 7,5 miliarde de dolari în acțiuni din SUA în al doilea trimestru, inclusiv în Amazon, PayPal și BlackRock, deoarece a căutat să profite de scăderea prețurilor acțiunilor, potrivit dosarelor de piață.

Fondurile SWF din Golf au fost la fel de active în timpul pandemiei, deoarece căutau să valorifice volatilitatea pieței declanșată de criza Covid-19. În timpul crizei financiare globale din 2009, aceștia au profitat de tulburări pentru a pune mîna pe pachete mari de acțiuni în companii occidentale aflate în dificultate.

În ultimii ani, multe dintre fonduri s-au concentrat pe sectoare precum tehnologia, sănătatea, științele vieții și energia curată, pe măsură ce Guvernele urmăresc randamentul investițiilor, dar încearcă și să diversifice economiile și să dezvolte noi industrii.

Azour a spus că este important ca statele din Golf să folosească cele mai recente venituri extraordinare pentru a „investi în viitor”, inclusiv pregătirile pentru tranziția energetică globală.

„Este un moment important pentru ei, accelerați în sectoare precum tehnologia [pe plan intern], deoarece acesta este ceva care le va permite să crească productivitatea”, a spus el.

„În plus, strategia lor de investiții ar putea beneficia de faptul că prețurile activelor s-au îmbunătățit pentru noii investitori, iar capacitatea de a-și crește cota de piață în anumite domenii reprezintă, de asemenea, oportunități.”

Dar el a adăugat că este esențial să mențină disciplina fiscală și impulsul pentru reformele menite să reducă dependența țărilor lor de petrol.

În mod tradițional, starea de sănătate a economiilor statelor din Golf a urmărit volatilitatea prețurilor petrolului cu cheltuielile de stat, alimentate de petrodolari, principalul motor al activității de afaceri. În consecință, boom-urile au fost adesea urmate de recesiuni.

Nota de plată vine după ani de creștere moderată în Golf, care a determinat Guvernele să își ridice datoriile, să-și folosească rezervele și să încetinească proiectele statului.

Dar Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume și cea mai mare economie a regiunii, a fost într-o mare cheltuială condusă de PIF, care a fost însărcinat să dezvolte o serie de mega-proiecte menite să modernizeze Regatul conservator, în timp ce caută investiții în străinătate.

PIF este de așteptat să fie unul dintre principalii beneficiari ai boom-ului petrolului, deoarece Arabia Saudită este pe cale să înregistreze un excedent bugetar de 5,5% din produsul intern brut în acest an – primul său excedent din 2013 – și se estimează că va produce o creștere economică de 7,6%, cel mai rapid ritm din ultimii zece ani.

FMI estimează că, pentru al doilea an consecutiv, PIF-ul va întreprinde mai multe investiții în 2022 decît Guvernul. Într-un raport de săptămîna aceasta, fondul menționează „presiunile de a cheltui profiturile de petrol și de a se abate de la prudența fiscală”, inclusiv prin intermediul PIF, drept unul dintre riscurile dezavantajoase ale Regatului.

„Ceea ce va fi cu adevărat important este modul în care [statele din Golf] gestionează acest nou ciclu și cum își mențin, în același timp, beneficiile lichidității suplimentare și politicile care nu le vor duce la pro-ciclicitate”, a spus Azour.

FMI estimează că această creștere economică în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului, care include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain, Qatar și Oman, va accelera de la 2,7% în 2021 la 6,4% în acest an.