Premierul Ucrainei se va adresa joi Consiliului de Securitate ONU

Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, va fi primit joi după-amiază într-o şedinţă publică a Consiliului de Securitate ONU, au anunţat marţi diplomaţi. Iaţeniuk se va adresa Consiliului, care va fi informat despre situaţia din Ucraina şi Crimeea de adjunctul pentru Afaceri Politice al secretarului general al ONU, Jeffrey Feltman.

Reuniunea va începe la ora locală 15.00 şi va fi prezidată de ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a precizat misiunea Luxemburgului la ONU. Luxemburgul asigură preşedinţia Consiliului de Securitate în luna martie.

Reuniunea va avea loc cu trei zile înainte de referendumul din Crimeea, care va permite alegătorilor să aleagă între alipirea la Rusia şi o autonomie mai largă. Acest scrutin este considerat ilegal de occidentali şi de autorităţile de la Kiev.

Miercuri, premierul Iaţeniuk a fost primit la Casa Albă de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.

Autorităţile separatiste din Crimeea au adoptat marţi o declaraţie de independenţă şi au făcut încă un pas spre alipirea la Rusia.

În pofida celor cinci reuniuni consacrate situaţiei din Ucraina, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate nu au reuşit pînă în prezent să adopte o poziţie comună asupra crizei din această ţară. Rusia, membră permanentă a Consiliului, dispune de drept de veto şi poate bloca orice luare de poziţie a acestei instanţe.

Referendumul din Crimeea este "ilegal"

Preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Didier Burkhalter, a apreciat că referendumul prevăzut să aibă loc duminică în Crimeea este "ilegal". Observatorii Organizaţiei îşi vor continua misiunea "în sudul şi estul" Ucrainei, după ce au încercat fără succes să intre în Crimeea săptămîna trecută.

"În forma sa actuală, referendumul privind (statutul) Crimeei, prevăzut să aibă loc la 16 martie, nu este în conformitate cu Constituţia Ucrainei şi trebuie să fie considerat ilegal", a anunţat Burkhalter, citat într-un comunicat. Pentru a fi legal, orice referendum privind gradul de autonomie sau suveranitatea Crimeei trebuie să respecte Constituţia Ucrainei şi să fie în concordanţă cu dreptul internaţional, a subliniat el, îndemnînd "toţi actorii să se abţină de la susţinerea activităţilor anticonstituţionale".

Totodată, el a apreciat că OSCE nu poate efectua o misiune de monitorizare a referendumului, deoarece condiţiile organizaţiei nu sînt îndeplinite. El a declarat că, în general, procesul privind modificarea Constituţiei şi discuţiile referitoare la autonomie regională sînt complexe şi necesită timp.

Preşedintele OSCE s-a pronunţat din nou pentru crearea "unui grup de contact" internaţional şi a invitat toate părţile se se implice într-un "dialog structurat", cu scopul de a evita tensiunile.

Kerry şi Lavrov nu au ajuns la un accord

Secretarul de Stat american, John Kerry, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa unui plan de ieşire din criza ucraineană, a anunţat Departamentul de Stat.

Ministrul rus de Externe a oferit "răspunsuri" pe care în mare parte "le-am auzit" săptămîna trecută, atît la Paris, cît şi la Roma, a spus purtătoarea de cuvînt a Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki. Kerry l-a anunţat din nou pe Lavrov că vrea să continue dialogul, "dar într-un climat bun şi avînd ca obiectiv protejarea imunităţii şi suveranităţii Ucrainei", a anunţat Psaki. "Evident, nu am văzut aşa ceva în răspunsurile primite" din partea lui Lavrov, a deplîns ea. John Kerry i-a trimis săptămîna trecută omologului său rus "sugestii scrise" pentru a găsi un mijloc de rezolvare a conflictului din Ucraina, în special prin retragerea trupelor ruse din Crimeea, dezarmarea miliţiilor proruse şi lansarea unor contacte directe între Kiev şi Moscova.

Washingtonul a acuzat luni Moscova că nu ţine cont de aceste sugestii, însă Rusia a răspuns că va prezenta "propriile sale propuneri" pentru reglementarea crizei din fosta republică sovietică şi pentru "restabilirea situaţiei în cadrul dreptului internaţional". Cu toate acestea, partea rusă nu a luat "măsuri pentru detensionarea" situaţiei, a criticat purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei americane, care s-a declarat în favoarea continuării dialogului. Lavrov şi Kerry ar fi trebuit să se întîlnească luni la Moscova, însă secretarul de Stat american a declinat invitaţia.

Mai mulţi oficiali americani apreciază că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu este dispus pentru o soluţionare diplomatică a crizei şi consideră că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu are nicio marjă de manevră în purtarea negocierilor.

Congresul SUA a condamnat oficial "agresiunea" rusă

Cele două camere ale Congresului american au adoptat rezoluţii care condamnă intervenţia rusă în Ucraina, un gest simbolic făcut înainte cu o zi de vizita premierului ucrainean, Arseni Iaţeniuk, la Washington.

Camera Reprezentanţilor a aprobat aproape în unanimitatea (402 voturi pentru şi şapte împotrivă) o rezoluţie care condamnă "încălcarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele militare ale Federaţiei Ruse".

Rezoluţia îndeamnă Executivul american "să impună sancţiuni (în eliberarea) de vize, financiare, comerciale şi de altă natură împotriva unor oficiali de rang înalt ai Federaţiei Ruse, bănci şi organizaţii comerciale controlate de stat, dar şi alte agenţii publice". De asemenea, Senatul a aprobat prin consens o rezoluţie care condamnă "agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina".

Referendumul este o "farsă" decisă în birourile Kremlinului

Referendumul pentru alipirea la Rusia care va avea loc duminică în peninsula ucraineană Crimeea este o "farsă" decisă în "birourile Kremlinului", a apreciat preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov. El a adăugat că Ucraina nu se va angaja într-o operaţiune militară în Crimeea.

Ucraina refuză să urmeze "scenariul scris de Kremlin" pentru alipirea Crimeei la Rusia şi nu va interveni militar în această peninsulă rusofonă, pentru că preferă să-şi protejeze graniţa de est, a declarat marţi pentru AFP preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov. "Nu ne putem angaja într-o operaţiune militară în Crimeea, deoarece am lăsa expusă graniţa de est şi Ucraina nu va fi protejată", a spus Turcinov într-un interviu acordat în exclusivitate pentru AFP după o reuniune a Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare. "Importante unităţi blindate sînt concentrate la graniţa de est a Ucrainei", a adăugat el.

În acest climat de tensiune, mai multe manifestaţii separatiste au avut loc săptămîna trecută la Doneţk şi la Lugansk, două oraşe din estul rusofon în care manifestanţii au preluat temporar controlul asupra administraţiilor regionale şi au arborat drapelul rus. Manifestaţii similare s-au soldat cu ocuparea Crimeii.

Turcinov a fost desemnat preşedinte interimar la sfîrşitul lunii februarie, după destituirea şi fuga în Rusia a lui Viktor Ianukovici, la capătul a trei luni de proteste faţă de regimul său, care s-au soldat cu o baie de sînge în centrul Kievului ce a provocat moartea a peste o sută de persoane.

Turcinov a afirmat că Ucraina, care "va începe în curînd o mobilizare parţială a rezerviştilor", nu vă rămîne "impasibilă în faţa continuării agresiunii". Ruşii "pot să ne atace unităţile militare din Crimeea, (pot) să-şi extindă agresiunea pe continent. Armata va reacţiona", a spus el.

Moscova refuză orice contact cu Kievul

Turcinov, care nu este recunoscut de Kremlin, a deplîns absenţa contactelor cu oficiali guvernamentali ruşi. "Din păcate, pentru moment, Rusia renunţă la o soluţionare diplomatică a conflictului", a criticat Turcinov. "Ruşii renunţă la orice contact la nivel de Ministere de Externe şi de lideri", deşi comunitatea internaţională "solicită Rusiei să deschidă negocieri de pace", a subliniat preşedintele interimar ucrainean.

În contextul unei vizite a premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk în Statele Unite, unde se va întîlni miercuri cu preşedintele american Barack Obama, Oleksandr Turcinov a spus că se bazează pe sprijinul occidentalilor "pentru oprirea agresiunii ruse". Rusia "se comportă ca un agresor, în loc să îşi îndeplinească angajamentele", a declarat preşedintele interimar ucrainan, făcînd referie la "Memorandumul de la Budapesta", semnat în 1994 de Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie, în cadrul unei aderări a Ucrainei la Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP). Acest memorandum garantează integritatea teritorială a Ucrainei.

Ucraina are nevoie de ajutor tehnico-militar

"Statele Unite şi UE trebuie să forţeze Rusia să oprească agresiunea militară şi provocările împotriva Ucrainei", a subliniat el. "Ucraina are nevoie de un ajutor important, nu doar economic, ci şi tehnico-militar", a spus el, fără să ofere mai multe detalii. Turcinov a încercat să ofere asigurări în problema limbii, care a divizat ţara şi care a justificat, potrivit Rusiei, intervenţia în Ucraina. "Speculaţiile ruse cu privire la discriminarea rusofonilor sînt de domeniul delirului", a spus el, amintind că o comisie parlamentară alcătuită din reprezentanţi ai regiunilor rusofone şi ucrainofone au fost creată cu scopul de a se ajunge la un compromis.

Tokyo îndeamnă Moscova la un "dialog direct" cu Kievul

Ministrul japonez de Externe Fumio Kishida i-a cerut miercuri omologului său rus Serghei Lavrov să deschidă un "dialog direct" cu Kievul, solicitare pe care interlocutorul său a refuzat-o. Într-o convorbire telefonică de o oră, Kishida i-a cerut interlocutorului său să deschidă "un dialog direct" cu autorităţile interimare ucrainene cu scopul de soluţiona criza din Crimeea "şi fără să aducă atingere integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", a anunţat Cancelaria japoneză. Potrivit acesteia, în schimb, Lavrov a "explicat poziţia Rusiei" şi a îndepărtat posibilitatea unui asemenea dialog direct, deoarece Moscova "nu vede nicio legitimitate în Guvernul interimar ucrainean".

Un reprezentant al tătarilor din Crimeea, în vizită la Moscova

Un deputat ucrainean care reprezintă comunitatea tătară din Crimeea efectuează o vizită la Moscova, cu scopul de a purta negocieri cu privire la situaţia acestei minorităţi musulmane, în cazul în care peninsula separatistă din sudul Ucrainei intră în componenţa Federaţiei Ruse. "Deputatul ucrainean Mustafa Djemilev a plecat, cu un avion, într-o vizită de lucru la Moscova, unde se va întîlni cu fostul preşedinte al Republicii Tatarstan Mintimer Şaimiev", a anunţat organul ales care reprezintă această comunitate, Medjlisul Tătarilor, într-un comunicat.

Djemilev este fostul preşedinte al Medjlisului, iar în prezent este deputat în cadrul partidului Iuliei Timoşenko, Batkivşcina (Patrie), în Parlamentul ucrainean.

"În cursul acestei misiuni este prevăzută studierea situaţiei din Crimeea, dar şi relaţiile dintre tătarii din Crimeea şi tătarii de pe Volga şi din Ural ", în Rusia, potrivit comunicatului, în care se anunţă că vizita a fost aprobată de către noile autorităţi ucrainene.

Această vizită intervine în contextul în care alipirea la Rusia a peninsulei ucrainene separatiste, în care locuieşte o minoritate tătară importantă, pare să fie tot mai inevitabilă, după ce Parlamentul local prorus a adoptat marţi o declaraţie de independenţă, o etapă prealabilă referendumului prevăzut duminică.

Această comunitate musulmană, care reprezintă 12-15% din cele două milioane de locuitori ai peninsulei, nu vede cu ochi buni revenirea Crimeei în cadrul Rusiei. Instalată în Crimeea începînd din secolul al XIII-lea, comunitatea tătară a fost deportată în Siberia şi Asia Centrală în timpul lui Stalin şi a putut reveni în peninsulă abia după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991.

Sursa: Mediafax