Seleniul are un impact imens asupra funcţionării creierului. Celulele nervoase trebuie să aibă seleniu pentru a produce glutation, unul dintre antioxidanţii cei mai importanţi pentru creier. Creierele animalelor hrănite cu un regim alimentar sărac în seleniu produc mai putin glutation. Creierele private de seleniu manifestă de asemenea perturbări ale activităţii principalilor neurotransmiţători: serotonina, dopamina şi adrenalina, semnalizînd posibila vătămare şi disfuncţie a creierului, conform cercetărilor recente.

În plus, concentraţia seleniului în sînge scade pe măsură ce înaintăm în vîrstă – cu 7% după 60 de ani şi cu 24% după 75 de ani. Carenţa de seleniu tulbură dispoziţia oamenilor, posibil din cauza perturbării activităţii neurotransmiţătorilor. Cercetătorii americani au supus un grup de bărbaţi tineri fie la un regim alimentar bogat în seleniu, fie la unul sărac în seleniu timp de trei luni şi jumătate. Alimentaţia bogată în acest mineral a sporit considerabil buna dispoziţie a bărbaţilor. Aceştia au declarat că se simţeau mai limpezi la minte, bine dispuşi, agreabili, stăpîni pe sine, încrezători şi energici. Cu alte cuvinte, dispoziţia ne poate fi stricată de deficite subclinice nedetectate.

Există numeroase alimente bogate în seleniu, cum ar fi: cerealele, usturoiul, carnea, peştele şi fructele de mare (în special tonul şi stridiile) sau nucile.

Experţii recomandă o doză de 200 micrograme de seleniu pe zi pentru a proteja creierul şi pentru a descuraja bolile cardiace şi cancerul. În exces, seleniul este unul dintre puţinele suplimente care pot fi toxice.

Sursa: doctorexpres.ro