Autor: Dumitru BUDIANSCHI

Propunerile cu care a venit Guvernul pentru modificarea cadrului legal pentru implementarea politicii fiscale pentru 2015 au fost elaborate în condiţii de transparenţă redusă. Totodată, cel puţin o parte din asociaţiile de afaceri au avut ocazia să discute proiectul şi să vină cu propuneri. Astfel, unele prevederi dăunătoare din proiectul iniţial (publicate în iunie 2014) au fost îmbunătăţite, iar altele eliminate. Însă, este necesar de menţionat că un dialog foarte bun cu unele asociaţii de business nu poate substitui totuşi dialogul cu societatea în general şi cu reprezentanţii acesteia.

Cu părere de rău, anume nerespectarea principiilor de transparenţă în elaborarea măsurilor de politică fiscală în cele mai multe cazuri creează şi cele mai mari probleme. Şi mai grav este faptul că lipsa unui dialog duce la perceperi eronate şi poate crea reacţii ostile din partea societăţii chiar în cazul cînd proiectele propuse nu sînt chiar atît de proaste.

Pentru 2015, în linii mari propunerile nu prevăd schimbări majore privind regimul de impozitare sau nivelul de taxe. În acelaşi timp, proiectul conţine un şir de prevederi necesare şi utile, care creează condiţii de afaceri mai bune şi reguli de impozitare mai clare. De asemenea, propunerile conţin ajustări tradiţionale ale pragurilor de impozitare şi a scutirilor pentru persoanele fizice (la valoarea inflaţiei prognozate, pentru 2015 este 6.4%), precum şi majorarea accizelor.

În continuare vom prezenta cele mai importante modificări, atît pozitive, cît şi negative:

1. Se impozitează sau nu remitenţele? Pînă în prezent persoanele fizice rezidente în Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător nu aveau obligaţia să impoziteze toate veniturile obţinute peste hotarele Republicii Moldova, ci doar din activităţile din investiţii şi financiare. În proiectul prezentat, Guvernul a venit cu propunerea de a introduce în obiectul impunerii toate veniturile obţinute de aceste persoane din afara ţării. Astfel, toate veniturile obţinute peste hotare, inclusiv şi cele salariale vor fi impozitate. Prin această modificare de fapt se încearcă instaurarea unei practici normale, existente în majoritatea ţărilor. Deci, nu este vorba de impozitarea remitentelor, adică al transferurilor pe care cetăţenii le transmit în Moldova.

Totodată, este necesar de menţionat că implementarea in forma propusă nu poate fi acceptată, deoarece va crea probleme cu declararea si impozitarea veniturilor salariale obţinute în afara Moldovei. Deci, sînt necesare modificări în Codul Fiscal, care ar stipula expres că persoanele care obţin venituri salariale in străinătate (indiferent daca exista sau nu Convenţii de evitare a dublei impuneri) sînt impozitate doar in statul respectiv si nu au obligaţia sa includă aceste venituri in declaraţia fiscala. Fac excepţie doar persoanele care obţin venituri salariale care sînt plătite de către un angajator care este rezident (sau are sediul permanent ) în Moldova, care vor fi impozabile în Moldova conform prevederilor Codului fiscal şi Convenţiilor semnate de Moldova. Impozitarea din surse din afara Moldovei sînt reglementate de Codul Fiscal al Moldovei şi Convenţiile de evitare a dublei impuneri.

2. Excluderea indemnizaţiilor de concediere din sursele de venit neimpozabile este, in anumite condiţii, o iniţiativă binevenită, însă în cazul dat noi recomandăm o alta soluţie: Aceasta ar consta in plafonarea sumei permise pentru astfel de indemnizaţii, ca sumă absolută (ex.) nu mai mult de 13.000 lei, ce ar corespunde aproximativ venitului pentru circa 3 luni, calculat ca salariu mediu pe ţară. Astfel, companiile ar contribui la protecţia angajaţilor în caz de şomaj, fără a specula această prevedere legală.

3. Permiterea deductibilităţii cheltuielilor doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia. Deducerea uzurii şi cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de persoanele specificate la grupele minore nr. 112 şi nr. 121 din Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, se permite doar pentru un singur autoturism pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, inclusiv sediul central al acestuia.

Problema utilizării autovehiculelor agenţilor economici în scopuri personale există, însă aceasta trebuie văzută întru-un context mai larg. De fapt problema este cu mult mai largă, si ea ar putea fi formulată în felul următor: Utilizarea resurselor agenţilor economici în scopuri personale ale conducătorilor, patronilor şi salariaţilor, inclusiv prin utilizarea autoturismelor. De asemenea, pentru a crea un context moral sănătos pentru rezolvarea acestei probleme, ar fi oportun ca Ministerul Finanţelor să formuleze şi o altă problemă în paralel cu prima sau chiar ar fi fost bine să o anticipeze: Excluderea utilizării resurselor instituţiilor publice în scopuri personale, inclusiv prin utilizarea autoturismelor. Astfel, în opinia noastră, măsura propusă nu rezolvă problema, în schimb va crea pentru unii agenţi economici probleme suplimentare în activitatea acestora, de asemenea va crea emoţii negative şi ostile faţă de organele publice. Toate soluţiile de tipul acesta apar din simplu motiv ca nu se respectă Hotărîrea de Guvernului privind elaborarea şi aprobarea politicilor publice, sau cel puţin să se acţioneze în spiritul acesteia.

4. Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se va permite în limitele aprobate de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor, conform modului stabilit de Guvern. Este o măsură care încearcă să rezolve cîteva probleme importante, însă în acelaşi timp creează o mulţime de riscuri de deteriorare a condiţiilor de afaceri. Modificarea actuală vine doar să deschidă calea de soluţionare a acesteia prin elaborarea unei Hotărîri de Guvern. Astfel, totul depinde de modul în care va fi elaborată această hotărîre. În linii mari, dacă prin această HG (Hotărîre de Guvern) se va dori să se cuprindă un număr mare de domenii, aceasta va reprezenta un pas înapoi în reglementarea afacerilor.

5. Agenţii economici vor fi obligaţi să raporteze la organele fiscale impozitele reţinute conform art. 90¹ pe fiecare contribuabil, totodată fără obligaţia de a transmite informaţiile date şi la contribuabili. Fundamentarea acestei măsuri vine din necesitatea unei mai bune administrări fiscale a persoanelor fizice. Aceasta va spori povara raportării pentru unii Agenţi Economici, însă în cazul cînd agenţii economici utilizează sisteme informaţionale efortul va fi minim.

6. Introducerea obligativităţii raportării de către intermediarii imobiliari la organele fiscale informaţiei privind contractele încheiate de chirie efectuate între personale fizice. Este o măsură pe care noi o considerăm aproape inutilă.

7. Introducerea certificării obligatorii a sistemelor informaţionale şi utilizării sistemelor certificate. In comparaţie cu varianta din documentul publicat anterior, prevederea s-a îmbunătăţit simţitor, (i) se va certifica sistemului în general, ca produs, iar utilizatorii vor fi obligaţi să utilizeze doar din cele certificate. Chiar daca au fost aduse îmbunătăţiri considerabile la aceasta prevedere faţă de varianta precedenta, in opinia subsemnatului, ea rămîne a fi una care va întîmpina greutăţi şi confuzii la implementare, iar efectul pozitiv se va resimţi doar cu referire la softuri pentru maşini de casă şi control. Pentru ca să se realizeze scopul propus de aceste modificări, credem că principalul accent trebuie pus pe dezvoltarea capacităţii organelor fiscale de testare şi depistare a fraudelor efectuate prin utilizarea sistemelor utilizate de contribuabili.

Iată cîteva modificări bune şi foarte bune:

8. Se propune permiterea de a deduce cheltuielile anuale suportate de către angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului, în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în sumă fixă în valoare absolută stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv. Este o propunere binevenită, însă care trebuie să fie elaborată suplimentar.

9. Scutirea instituţiilor private de impozitul de venit din activităţile educaţionale. Prin această prevedere, se urmăreşte stimularea dezvoltării instituţiilor de învăţămînt privat şi crearea unui cadru echitabil pentru toate instituţiile indiferent de proprietate.

10. Se propune ca agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A., şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor), au dreptul la restituirea sumei T.V.A.. Restituirea va avea loc doar după darea în exploatare. Este, considerăm noi, o măsură bună şi necesară.

11. În final, după mulţi ani de discuţii, a fost propus ca agenţii economici care au venituri impozabile de pînă la 600 mii lei sa poată să decidă individual dacă vor sau nu să devină plătitori TVA. Deci, daca propunerea va fi aprobată, agenţii economici nu vor mai avea nevoie sa atingă pragul de 100 mii lei pentru a putea deveni plătitor de TVA.

Sursa: Expert-Grup