Eşecul negocierilor de pace dintre Kiev şi separatiştii proruşi de la Minsk generează temeri privind intensificarea luptelor în estul Ucrainei, unde 19 persoane au murit în ultimele 24 de ore. "Procesul de pace este în pericol", a scris consilierul diplomat al preşedinţiei ucrainene Valeri Ceali, duminică, pe pagina sa de Facebook.

În timp ce bilanţul morţilor atinge numere de două cifre de mai multe zile - 13 militari şi şase civili în ultimele 24 de ore -, negocierile de pace de sîmbătă s-au încheiat cu un eşec.

OSCE, care a participat la negocieri, a acuzat duminică rebelii că vor revizuirea acordurilor de pace semnate în capitala belarusă în septembrie şi recunoscute de comunitatea internaţională ca bază a reglementării.

Emisarii rebelilor "nu erau pregătiţi să discute despre punerea în aplicare a unei încetări a focului şi despre retragerea armamentului greu. În schimb, ei au cerut revizuirea" acordurilor din septembrie, a deplîns OSCE într-un comunicat.

Înainte de începutul întîlnirii de la Minsk, OSCE şi-a exprimat speranţa că va fi semnat un "acord de încetare a focului cu caracter coercitiv".

Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima a acuzat, sîmbătă seara, separatiştii că subminează procesul de pace "refuzînd să discute măsurile pentru o încetare a focului imediată".

Emisarul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a reproşat Kievului sîmbătă că "insistă asupra liniei de departajare stabilită în septembrie", în timp ce separatiştii au cîştigat teren în mod considerabil de atunci.

Anterior, separatiştii ameninţaseră că, în cazul eşecului negocierilor, îşi vor extinde ofensiva "pînă la eliberarea totală a regiunilor Doneţk şi Lugansk", dintre care o mare parte este controlată de Guvernul de la Kiev.

Rusia a reacţionat cu prudenţă. "Este prea devreme să apreciem rezultatul acestor negocieri", a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenţia Interfax.

Acuzată că înarmează rebelii în estul Ucrainei şi că a mobilizat trupe în această zonă, Rusia dezminte orice implicare în conflictul soldat cu peste 5.000 de morţi în nouă luni.

Pe teren, cel puţin şase civili au murit în ultimele 24 de ore în estul Ucrainei, potrivit bilanţurilor stabilite de Kiev şi autorităţile separatiste.

Guvernatorul regiunii Lugansk, Ghennadi Moskal, loial Kievului, a anunţat duminică moartea a trei civili în diferite oraşe situate pe linia de front a regiunii sale.

Doi militari ucraineni au fost ucişi de tiruri de artilerie la Şceastia, un oraş situat la 20 de kilometri nord de capitala Lugansk, potrivit aceleiaşi surse.

La Doneţk, fief al separatiştilor, trei civili au fost ucişi şi alţi 19 au fost răniţi în cursul nopţii de sîmbătă spre duminică, au anunţat autorităţile rebele.

Un jurnalist al AFP a constatat numeroase urme de tiruri de artilerie la Makiivka, la periferia Doneţkului, unde o femeie a fost ucisă, iar soţul ei a fost rănit, potrivit unui martor ocular.

Armata ucraineană a anunţat bombardamente violente împotriva poziţiilor sale de-a lungul liniei de front.

Lupte din ce în ce mai violente au loc între armata ucraineană şi rebelii proruşi în jurul Debalţevo, un oraş strategic de pe drumul care leagă cele două capitale separatiste, Doneţk şi Lugansk.

O mie de persoane au fost evacuate în ultimele zile la Debalţevo, un oraş cu 25.000 de locuitori care, potrivit şefului poliţiei regionale, este "privat de electricitate, apă, încălzire şi comunicaţii".

Hollande, Merkel şi Poroşenko fac apel la o "încetare imediată a focului"

Preşedintele francez François Hollande, cancelarul german Angela Merkel şi şeful statului ucrainean Petro Poroşenko au făcut apel duminică la "o încetare imediată a focului" în estul Ucrainei.

"Preşedintele (Hollande) tocmai a discutat timp de peste 45 de minute cu Merkel şi Poroşenko. Ei au trecut în revistă situaţia din Ucraina şi şi-au exprimat regretele faţă de eşecul discuţiilor din cadrul grupului de contact care au avut loc ieri (sîmbătă) la Minsk Ei fac apel la o încetare imediată a focului", a anunţat Preşedinţia franceză.

SUA analizează posibilitatea de a trimite armament Kievului

Comandantul militar al NATO şi oficiali ai administraţiei americane au în vedere să susţină trimiterea de armament defensiv forţelor ucrainene care luptă împotriva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, a anunţat duminică New York Times.

Preşedintele Barack Obama nu a luat încă decizia de a trimite "ajutor letal", dar administraţia sa evocă subiectul din cauza unei intensificări a luptelor între Kiev şi separatiştii susţinuţi de Rusia, afirmă cotidianul.

Comandantul şef al NATO, generalul american Philip Breedlove, este favorabil trimiterii de arme defensive forţelor ucrainene, iar secretarul de Stat este deschis la discuţii, potrivit New York Times.

Statele Unite au acuzat Rusia că desfăşoară un război indirect în Ucraina, dar au exclus pînă în prezent să furnizeze arme autorităţilor de la Kiev.

Casa Albă limitează susţinerea americană la un ajutor "neletal", care include veste antiglonţ, echipament medical şi radare pentru detectarea tirurilor de mortier.

"Deşi rămînem concentraţi pe căutarea unei soluţii prin mijloace diplomatice, evaluăm fără încetare alte opinii pentru a crea un spaţiu pentru o soluţie negociată la această criză", a declarat purtătorul de cuvînt al Consiliului naţional de securitate, Bernadette Meehan.

Potrivit New York Times, generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme, este deschis la noi discuţii, la fel şi consiliera lui Barack Obama pe probleme de securitate, Susan Rice.

Cotidianul afirmă că un raport independent, care urmează să fie dat publicităţii luni, va incita Statele Unite să trimită Ucrainei arme defensive şi echipament în valoare de peste trei miliarde de dolari, inclusiv drone de recunoaştere şi rachete antitanc.

Sursa: Mediafax