Economia Rusiei se află în stagnare

Se pare că ruşii spun mult adevăr, atunci cînd se justifică că restricţiile impuse produselor moldoveneşti nu sînt determinate doar de motive de ordin politic. Economia lor este una dintre cele mai bolnave din spaţiul post-sovietic. Tot mai multe instituţii de stat, tot mai mulţi experţi locali şi internaţionali susţin că economia Rusiei de abia răsuflă. Recent, Curtea de Conturi a acestei ţări a declarat că economia rusă ar putea rata ritmul de creştere planificat anterior. Potrivit rezultatelor înregistrate după nouă luni de la începutul acestui an, extinderea Produsului Intern Brut al Rusiei a fost de doar 1,5 la sută, faţă de 4 procente , cum este planificat pentru anul 2013.

 Experţii Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse sînt de părere că creşterea economică în acest an poate atinge doar 2 procente, în cel mai bun caz. O asemenea evoluţie firavă a fost prezisă şi de premierul rus, Dmitri Medvedev, în una din ultimele zile ale lunii trecute. Un alt mare demnitar rus, responsabil de starea economiei ruse, Alexei Uliukaev, ministru al Dezvoltării Economice, deja a comunicat presei că creşterea în septembrie, curent, a fost de doar 1,5 la sută, adică s-a dovedit mai înceată decît în august cu 0,1 la sută. Acesta a dat de înţeles că nu se prea întrezăresc semnale pozitive şi că economia Rusiei se află în stagnare.

 La rîndul lui, Fondul Monetar Internaţional (FMI) declară că Produsul Intern Brut în multe foste republici sovietice va creşte mai repede decît în Rusia. Ar fi de amintit că la mijlocul acestei veri Fondul a redus prognozele de creştere economică a Rusiei pentru anul curent şi cel care urmează, respectiv, pînă la 2,5 şi 3,3 procente, în timp ce, potrivit calculelor acestei instituţii financiare internaţionale, PIB-urile unor foste republici sovietice, precum Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan, Uzbekistan vor atinge o creştere de aproape 6 procente. De unde rezultă că cea mai mare economie din Comunitatea Statelor Independente (CSI) va avea un ritm de creştere de 2 ori mai mic faţă de statele respective din Kaukaz şi Asia Mijlocie.

Ce se întîmplă cu economia Rusiei, de ce gîfîie motorul acestul colos? Experţii Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse ţin să facă o legătură dintre situaţia actuală tristă şi excesul de optimism în privinţa aşteptărilor creşterii fluxului de investiţii în capitalul fix, scăderea capacităţii de cumpărare a populaţiei, condiţionată de creşterea lentă a veniturilor ruşilor, scăderea nivelului de creditare a consumului. Totodată, aceştia vorbesc de gradul scăzut de executare a cheltuielilor din bugetul federal, precum şi de nivelul deteriorat de folosire a subvenţiilor bugetare care vor afecta utilizarea resurselor bugetare. Există riscuri, potrivit lor, în ce priveşte ieftinirea rublei ruseşti, creşterea preţurilor către sfîrşitul anului, îndeosebi pe fundalul cataclismelor naturale din Extremul Orient.

 Nici prognozele Elvirei Nabiulina, preşedintele Băncii Centrale a Rusiei, nu aduc nimic bun pentru economia celui mai mare stat din CSI. Ea a declarat în mod categoric că nici exportul şi nici consumul intern nu-i vor ajuta economiei ruseşti să-şi ia viteză în următorii ani. Aceasta are nevoie de investiţii, crede bancherul principal al Rusiei.

În viziunea ei, problemele economiei FR nu sînt de natură ciclică, ci provin din nivelul scăzut al productivităţii muncii, al competitivităţii ei. Elvira Nabiulina a amintit că în perioada de refacere de după criza mondială recentă, Rusia a beneficiat de conjunctura externă favorabilă şi, drept urmare, a reuşit să obţină o creştere a preţurilor şi a cererii la produsele pentru export. Însă, de la începutul anului curent, contul curent, adică raportul dintre exporturi şi importuri, s-a micşorat aproape de două ori. De unde rezultă, după estimările preşedintelui băncii centrale a Rusiei, că exporturile nu vor mai putea asigura o creştere substanţială economiei acestei ţări.

 În condiţiile în care producătorii ruşi nu-şi pot vinde şi nici pe viitor nu-şi vor putea comercializa mărfurile lor în străinătate, neapărat vor creşte barierele pentru produsele de import. Or, piaţa internă a acestei ţări va fi inundată de producţia proprie. Aşa că, indiferent, de faptul că noi, Republica Moldova, vom parafa, semna sau nu Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, produsele moldoveneşti nu prea vor avea loc pe cea mai mare piaţă din CSI. Deci, îndemnul pentru producătorii moldoveni este să se gîndească de pe acum la o nouă piaţă desfacere. Care, practic, ne este oferită ca mare generozitate din partea Uniunii Europene.

Vlad LOGHIN