Cum ne-a influenţat traiul nostru?

Autor: Vlad LOGHIN

Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, adică valoarea tuturor bunurilor nou create anul trecut de economia Moldovei, s-a ridicat la aproape 100 miliarde, sau şi mai precis 99, 879 miliarde de lei. Desigur, impresionează însăşi cifra fantastică, dar şi saltul gigant pe care l-a realizat anul trecut economia naţională. Am înregistrat o creştere de economică de aproape 9 la sută, minus o zecime de procent. Am analizat toate datele Biroului Naţional de Statistică în această privinţă şi m-am convins că o asemenea creştere economică ţara noastră a înregistrat pentru prima dată în istoria ei de peste două decenii.

După cum şi era de aşteptat, principalul motor al creşterii economice a fost agricultura. Contribuţia acesteia la înregistrarea respectivului ritm spectaculos de dezvoltare economică se măsoară la nivel de 4,5 procente, adică chiar mai bine de jumătate din extinderea Produsului Intern Brut al ţării, 8,9 procente, se datorează sectorului agricol. După care urmează un avînt al sferei serviciilor de 2,5 procente şi cîte 1 procent - industria, impozitele.

Chiar dacă obolul sectorului agricol la formarea produsului Intern Brut al ţării rămîne practic la nivel anilor precedenţi, acest indice s-a îmbunătăţit simţitor faţă de anul trecut. Astfel, în comparaţie cu anul trecut valoarea adăugată produsă în ramura dată a crescut cu 41 procente, de 5ori şi ceva mai mare decît în industrie şi de peste 10 ori în sfera serviciilor. Graţie elanului agricultorilor noştri şi a condiţiilor meteorologice favorabile s-a extins în ansamblu şi valoarea adăugată la nivelul sectorului de bunuri cu peste 22 procente, după ce cu un an mai înainte înregistrase un declin de 9 procente. Celălalt domeniu al sectorului de producere din economia ţării, industria, a înregistrat şi el o extindere a valorii bunurilor nou create de 7,4 procente, avînd o contribuţie la creşterea Produsului Intern Brut al ţării de 1 procent.

Cît priveşte ponderea celorlalte compartimente ale economiei naţionale la atingerea nivelului record de creştere economică, se poate de spus că valoarea adăugată produsă în sectorul serviciilor a crescut cu 4 procente, constituind 58,9 din PIB, adică a scăzut puţin pe fundalul creşterii uriaşe realizate de sectorul bunurilor. Extinderea valorii bunurilor nou create a creat premise pentru îmbunătăţirea acumulării de impozite, inclusiv a celor pe produse cu 5,7 procente, contribuind la formarea Produsului Intern Brut al ţării cu o cotă de 17,2 procente.

A continuat să crească şi consumul final, care s-a extins în comparaţie cu anul trecut cu 5,2 procente, şi se datorează în principiu lărgirii consumului în gospodăriile populaţiei, alimentat îndeosebi de o revenire spectaculoasă a transferurilor de mijloace băneşti din străinătate, care s-au dovedit cele mai mari după 2008, cînd a izbucnit criza financiară mondială. În fine, saltul gigantic din economie este confirmat şi de o exploziei a exporturilor, care, la fel, au atins o cotă record de creştere, de aproape 11 procente.

Desigur, pentru cetăţeanul nostru simplu, noţiunile de PIB, de valoare adăugată sînt nişte lucruri neînţelese ca şi viaţa pe alte planete. El poate să înţeleagă rostul creşterii economice doar atunci cînd va simţi efectele benefice ale acesteia. Şi pare-mi-se că are dreptate. Or, însuşi Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, spune că cifrele care reflectă evoluţia Produsului Intern Brut nu reprezintă cea mai relevantă măsură a succesului economic. Mult mai important, subliniază renumitul economist american, este ce se întîmplă cu veniturile populaţiei, cu locurile de muncă

Din păcate, creşterea uriaşă din economia ţării de 8,9 procente nu se regăseşte şi pe piaţa muncii. Populaţia ţării, care a avut un loc de muncă pe parcursul anului trecut, a crescut doar cu 2,4 procente. Guvernul RM a promis că va da 13 mii de locuri de muncă, dar a angajat în cîmpul muncii nici 10 mii de persoane. Încă nu dispunem de informaţie privind veniturilor populaţiei, dar datele oficiale deja vorbesc de o creştere reală a cîştigurilor salariale pe durata anului trecut de doar 3,5 procente, pe fundalul unei extinderi a PIB-ului de aproape 10 procente.

Care sînt „spărgătoarele de valuri” ce anihilează şocul avîntului economic din ţară? În primul rînd, elanul economic de anul trecut a fost absorbit de recuperarea pierderilor pe care le-a suportat ţara din cauza crizei economice mondiale, aşa încît valul uriaş al şocului economic nu s-a extins pe un teren neted spre noi tărîmuri, ci s-a epuizat pentru umplerea unor goluri din economie, precum construcţiile, industria.

Într-un final, vorba lui Stiglitz, în ţara noastră mai sînt multe probleme grave care nasc, încurajează inegalităţile. În susţinerea acestui punct de vedere vin dezvăluirile copleşitoare despre averile uriaşe ale unor oameni de afaceri care nu plătesc impozite, ale unor funcţionari, judecători, procurori corupţi ce sfidează în mod provocator un popor care o duce în sărăcie. Lipsesc investiţii care să creeze locuri de muncă, să îmbunătăţească productivitatea munci, să se îndrepte spre mărirea veniturilor populaţiei ţării.