Israelul a bombardat Marţi Fîşia Gaza, într-un moment în care premierul Benjamin Netanyahu a menţionat sfîrşitul fazei "intense" a luptelor împotriva Hamasului palestinian, pe fondul temerilor în creştere cu privire la o "nouă escaladare" a tensiunilor cu mişcarea şiită Hezbollah în Liban, relatează AFP.

La primele ore ale dimineţii de Marţi, apărarea civilă palestiniană a raportat 13 morţi în urma unor lovituri israeliene asupra oraşului Gaza, în timp ce martori au vorbit de bombardamente la Rafah (Sud), în apropiere de Egipt, unde Israelul a lansat o operaţiune terestră la începutul lunii Mai.

La Washington, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a avut o întrevedere cu ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, cu privire la eforturile destinate să ducă la un acord de încetare a focului în Fîşia Gaza, asociat cu eliberarea ostaticilor, cei doi oficiali abordînd, de asemenea, tensiunile legate de Liban.

Blinken "a subliniat importanţa de a se evita o nouă escaladare a conflictului şi de a se ajunge la o soluţie diplomatică care să permită familiilor israeliene şi libaneze să se întoarcă acasă", a indicat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Schimburile de tiruri din ultimele luni între Armata israeliană şi Hezbollahul libanez, mişcare islamistă aliată Hamas, înarmată şi finanţată de Iran, a dus la strămutarea a zeci de mii de locuitori din zonele de graniţă în Sudul Libanului şi în Nordul Israelului.
Într-un articol publicat Duminică, cotidianul britanic The Telegraph afirma că Hezbollah ar fi stocat rachete şi explozibili provenind din Iran pe aeroportul din Beirut, într-un sector al capitalei unde Hezbollah predomină.

Or, înalţi responsabili libanezi au apărat Luni "reputaţia" aeroportului în cadrul unei vizite organizate pentru presă şi diplomaţi pentru a dezminţi aceste informaţii care au ridicat gradul tensiunilor regionale.

Agenţia oficială de presă libaneză a transmis, Luni, că "avioane de război ostile au efectuat trei lovituri aeriene asupra Jurd Massa şi Jenta în regiunea Chiaara", în Estul Libanului, fără să raporteze eventuale victime.

La rîndul său, Hezbollah a anunţat, Luni, că a ţintit trei poziţii militare israeliene de cealaltă parte a graniţei.

"Va fi război", prezice Helene Abergel, o locuitoare din Kiryat Shmona, din Nordul Israelului, care şi-a găsit refugiu într-un hotel din Tel Aviv. "Un război trebuie purtat pentru a împinge Hezbollah departe de frontieră", adăugat această femeie de 49 de ani, într-o declaraţie pentru AFP.

"După sfîrşitul fazei intense (a luptelor în Gaza), vom fi în măsură să relocăm anumite forţe în Nord şi o vom face în principal în scopuri defensive", a declarat Duminică premierul Netanyahu, care se confruntă cu o mişcare de contestare în Israel.
De peste o săptămînă, manifestaţiile s-au înmulţit pentru a cere aducerea acasă a ostaticilor deţinuţi în continuare în Fîşia Gaza şi organizarea de alegeri anticipate în urma demisiei a doi membri importanţi din Cabinetul de Război care i-au cerut premierului să prezinte un plan concret pentru perioada post-război în Fîşia Gaza.

Un plan prezentat la sfîrşitul lunii Mai de către preşedintele american Joe Biden, propus, potrivit lui, de către Israel prevede o încetare a focului de şase săptămîni, însoţită de o retragere israeliană din zonele dens populate din Gaza, eliberarea unor ostatici, precum şi a unor deţinuţi palestinieni din închisorile din Israel.

Premierul Netanyahu a declarat, Luni, în Parlament, că rămîne "ataşat propunerii israeliene aprobate de preşedintele Biden", asigurînd că "poziţia noastră nu s-a schimbat".
Dar dincolo de un eventual armistiţiu de cîteva săptămîni, divergenţele par să apară în continuare între Israel şi SUA cu privire la perioada de după războiul în Fîşia Gaza.

”Autoritatea palestiniană trebuie să facă parte din ziua următoare din Fîşia Gaza”, a declarat, Luni, ambasadorul american Jacob Lew, subliniind necesitatea unei "administraţii civile" în teritoriile devastate de război.

Washingtonul pledează pentru o reformă a Autorităţii palestiniene a lui Mahmoud Abbas, cu sediul în Cisiordania, pentru ca aceasta să poate să joace un rol-cheie în reconstrucţia politică a Fîşiei Gaza, şi o foaie de parcurs către recunoaşterea unui Stat palestinian.
În schimb, Benjamin Netanyahu a sugerat că ”mai degrabă Israelul va menţine un control militar asupra Fîşiei Gaza în viitorul apropiat”, exprimîndu-şi totodată dorinţa ca într-un final să fie creată o administraţie civilă condusă de "palestinieni", dar fără a invoca posibilitatea ca Autoritatea Palestiniană să joace un rol politic în Gaza, notează AFP.