Boala Alzheimer, cauza principală a demenței, se presupune că provine din creier. Dar cercetările de la Universitatea British Columbia indică faptul că ar putea fi declanșată de afecțiuni în altă parte a corpului.

Constatările, publicate în Molecular Psychiatry, oferă speranţa că viitoarele terapii medicamentoase ar putea fi capabile să oprească sau să încetinească boala fără a acţiona direct asupra creierului, care este un obiectiv complex, sensibil şi adesea greu de atins. În schimb, astfel de medicamente ar putea viza rinichii sau ficatul, curăţind sîngele de proteinele toxice, înainte de a ajunge vreodată în creier.

Oamenii de știință au demonstrat această mobilitate, asemănătoare cu cea a cancerului, printr-o tehnică numită parabioză: se atașează chirurgical două specimene împreună, astfel încît acestea să aibă aceeași rezervă de sînge pentru cîteva luni.

Profesorul de psihiatrie Weihong Song şi profesorul de neurologie Yan-Jiang Wang de la Universitatea Militară din Chongqing au ataşat şoareci normali, care nu dezvoltă în mod natural boala Alzheimer, la şoareci modificaţi pentru a transporta o genă umană mutantă care produce niveluri ridicate de proteine numite beta-amiloid. La persoanele care suferă de boala Alzheimer, această proteină formează în cele din urmă aglomerări, sau plăci, care afectează celulele creierului.

Şoarecii obișnuiți care au fost alăturați partenerilor modificați genetic, pentru un an, au contractat boala Alzheimer. Song spune că beta-amiloidul a călătorit de la șoarecii modificați genetic la creierul partenerilor normali, unde s-a acumulat și a început să provoace daune.

Nu numai că şoarecii normali au dezvoltat plăci, dar și o patologie similară cu „nodurile” (firele de proteine răsucite care se formează în interiorul celulelor creierului, perturbîndu-le funcția). Alte semne de leziuni asemănătoare bolii Alzheimer: degenerarea celulelor cerebrale, inflamația și microhemoragii. În plus, abilitatea de a transmite semnale electrice implicate în învățare și de memorie (semne ale unui creier sănătos) a fost afectată.

Pe lîngă creier, beta-amiloidul se produce în trombocite, vase de sînge și mușchi, iar proteina precursoare se găsește în mai multe organe. Dar, pînă la aceste experimente, nu era clar dacă beta-amiloidul din afara creierului ar putea contribui la boala Alzheimer. Acest studiu, spune Song, arată că poate.

„Bariera hemato-encefalică slăbește pe măsură ce îmbătrînim”, spune Song. „Acest lucru ar putea permite beta-amiloidului să infiltreze creierul, suplimentînd ceea ce este produs de creierul însuși și accelerînd deteriorarea”.

Song prevede un medicament care se va lega de beta-amiloid în organism, marcîndu-l biochimic astfel încît ficatul sau rinichii să-l poată curăța.

„Boala Alzheimer este în mod clar o boală a creierului, dar trebuie să fim atenţi la întregul corp pentru a înţelege de unde vine şi cum să o oprim”, spune cercetătorul.

Sursa: news-medical.net