Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, organizează Marți alegeri pentru Parlamentul local, fără un pronostic clar și împărțită între dorința de independență și cea de a-și menține bunăstarea pe care i-o oferă controlul danez, toate acestea pe fondul interesului manifestat de președintele american Donald Trump ca această insulă arctică să intre în componența SUA, scrie agenția EFE, transmite Agerpres.

Singurul sondaj, publicat în urmă cu mai mult de o lună și cu 30% dintre alegătorii indeciși, indică o victorie a partidului socialist Inuit Ataqatigiit (IA) al premierului Mute B. Egede, cu 31%, în fața partidului social-democrat Siumut. Cele două formațiuni au guvernat împreună în ultimii trei ani, dar ar pierde cîteva procente față de alegerile din 2021. Al treilea partid în acel sondaj este Demokratiit, cu aproape 19%, depășindu-l pe Naleraq, partidul care este cel mai dornic să rupă legăturile cu Danemarca.
Așadar, în urma scrutinului ar putea fi menținută coaliția dintre Inuit Ataqatigiit (IA) și Siumut, acestea fiind de altfel și formațiunile care au condus Groenlanda de cînd insula a devenit autonomă, în 1979, statutul teritoriului fiind apoi revizuit în 2009 pentru a include și dreptul la autodeterminare, care nu a fost niciodată exercitat.

Totuși, acesta este scrutinul privit cu cel mai mare interes pînă în prezent atît în Groenlanda, cît și dincolo de această insulă, unde aproximativ 43.000 de persoane vor vota pentru cele 31 de locuri în Parlamentul denumit Inatsisartut.

”Va fi acum decis viitorul Groenlandei, iar partidele doresc lucruri diferite, așa că vom vedea în ce direcție o ia Groenlanda, explică, pentru agenția EFE, un student din insulă, Aviaq Pedersen.

Interesul manifestat în mod repetat de Trump ca SUA să preia Groenlanda a adus o notă distinctă campaniei electorale și a determinat principalele forțe politice să se poziționeze pe acest subiect, dar majoritatea s-au opus dorinței noului președinte american.
În cea mai recentă postare pe rețelele sociale, Trump și-a exprimat, Duminică, sprijinul ca Groenlanda să-și decidă singură viitorul, dar a promis securitate și miliarde de dolari investiții în insula arctică dacă aceasta ar accepta să se alăture SUA.
Într-un interviu acordat televiziunii publice daneze DR, difuzat Luni, dar înregistrat înainte de ultimele afirmații ale lui Trump, premierul Egede, care a spus în mod repetat că Groenlanda nu este de vînzare, a fost acum și mai categoric și a cerut respect. El a solicitat, de asemenea, formarea unui Guvern robust și construirea unei baze economice solide pentru a avansa către independență, fără a oferi însă un orizont de timp pentru separarea de Danemarca.

Economia Groenlandei este puternic dependentă de Danemarca, ce asigură aproximativ 40% din veniturile acestei insule, cu un număr de aproximativ 57.000 de locuitori care trăiesc pe o suprafață de 2,2 milioane de kilometri pătrați, suprafață din care 80% este acoperită permanent de gheață, în timp ce pescuitul reprezintă 90% din exporturile insulei.

Ideea lui Trump de a anexa Groenlanda - el sugerînd cumpărarea acesteia, dar, într-o declarație din Ianuarie, nu a exclus nici posibilitatea de a recurge la forța militară - este respinsă pe scară largă de politicieni și de populația locală. Deși majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independența, puțini dintre ei consideră această opțiune ca fiind viabilă, avînd în vedere dependența economică față de Danemarca, iar 85% dintre ei nu doresc ca insula să intre în componența Statelor Unite, potrivit unui sondaj recent.

De altfel, tema independenței, deși dezbătută intens, nu a prevalat în campania electorală, localnicii fiind preocupați mai degrabă de chestiunile economice, precum accesul la locuințe, dar și de situația sistemului sanitar. Deficiențele în sectoarele Sănătății și Educației se numără printre motivele care au determinat numeroși localnici să se stabilească în Danemarca, numărul acestora fiind de circa 17.000 începînd din anul 2008.

Majoritatea acestora din urmă nu vor putea vota însă la scrutinul de Marți, întrucît alegătorii trebuie să aibă reședința permanentă în Groenlanda în ultimele șase luni, cu unele excepții, precum studenții sau diplomații.

Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Cu baza sa aeriană Pituffik, insula este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA și pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucît ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul și-a exprimat interesul de a-și extinde acolo prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare și submarinele nucleare rusești.

Trump a avansat și în 2019, în precedentul său mandat prezidențial, ideea cumpărării insulei, respinsă atunci și din nou acum de Guvernul de la Copenhaga. Această idee nu este totuși chiar nouă. După Al Doilea Război Mondial, președintele american de atunci, Harry Truman, a încercat și el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari în aur, considerînd-o un teritoriu de mare importanță strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar Guvernul danez a refuzat oferta.

O altă opțiune în perspectivă ar putea fi un așa-numit pact de liberă asociere cu SUA, asemănător statutului pe care îl au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific, idee susținută de partidul Naleraq, dar șansele acestuia de a accede la guvernare sunt reduse.