Contrar credinţelor populare, psihologia nu se referă doar la cursuri pe care le faci ca să analizezi de ce prietenii tăi fac lucruri prosteşti. Psihologia este o modalitate foarte eficientă care ne învaţă lucruri interesante despre oameni şi, de asemenea, şi lucruri deranjante. Mai jos găsiţi zece efecte psihologice surprinzătoare:

1. Efectul subaprecierii. Într-un studiu realizat, mai mulţi orfani de vîrste diferite au fost împărţiţi în două grupe şi le-au fost administrate tipuri diferite de terapie şi îngrijire. Fiecare grup conţinea atît copii sănătoşi, cît şi copii cu probleme de vorbire. Primul grup a primit numai încurajări, în vreme ce al doilea a fost subapreciat. Nu numai că cei cu dificultăţi şi-au păstrat problemele de vorbire, ci şi ceilalţi au dezvolat afecţiuni pe care nu le aveau înainte. Asta arată că negativitatea nu numai că nu ajută, dar poate schimba pe cineva în rău.

2. Efectul Bystander. Dacă un grup de oameni este martor la un incident, nu înseamnă neapărat că intenţionează să ajute şi aşteaptă ca altcineva să facă primul pas. Acest lucru a fost evidenţiat după moartea lui Kitty Genovese, care a fost omorîtă pe o stradă din NewYork în timp ce 38 de vecini i-au ascultat ţipetele timp de jumătate de oră. Niciunul din ei nu a sunat poliţia.

3. Circuitul rîsului. Studiile arată că atunci cînd oamenii sînt nesiguri, ei fac ce văd la ceilalţi. Ăsta e motivul datorită căruia funcţionează circuitul rîsului. „Este amuzant? Trebuie să fie dacă rîde toată lumea!”

4. Cutia Adevărului. Într-un studiu psihologic făcut la Universitatea Newcastle din Regatul Unit, a fost descoperit că oamenii tind să fie mai sinceri cînd simt că sînt priviţi, chiar şi de o fotografie. În camera de odihnă exista „Cutia Adevărului”. Cînd cineva lua o cafea, trebuia să plătească o anumită sumă, însă era totul bazat pe încredere. În unele săptămîni au fost poze cu flori lîngă cutie, în alte săptămîni a fost o poză cu o pereche de ochi. În timpul săptămînilor cu privirea lîngă cutie, suma strînsă era de trei ori mai mari decît în mod normal.

5. ''Superioritatea ochilor''. În cadrul unui exerciţiu de discriminare, elevii cu ochi albaştri dintr-o clasă gimnazială au fost separaţi de cei cu ochi căprui-negri. Li s-a spus că cei cu ochii căprui sînt mai buni decît cei cu ochi albaştri. A durat doar o zi pentru ca elevii cu ochi căprui (pînă şi cei mai timizi) să se comporte superior celorlalţi, iar unii dintre cei cu ochii albaştri au devenit atît de nesiguri încît au uitat abilităţile pe care le aveau cu o zi înainte.

6. Vocile halucinante diferă de la un stat la altul. Vocile halucinante, la fel ca şi cele auzite de schizofrenici, par că difere de la o cultură la alta. În Statele Unite, vocile tind să fie înfricoşătoare şi ameninţătoare, în timp ce în India şi Africa, ele sînt inocente şi jucăuşe.

7. Efectul depresiei. Depresia nu afectează numai mintea, ci şi corpul. Un studiu sugerează că depresia severă „îmbătrîneşte” celulele şi le predispune unor boli specifice vîrstelor înaintate sau diferitelor tipuri de cancer.

8. Nu există diferenţe între îndrăgostiţi şi cei cu tulburare obsesiv-compulsivă. Conform teoriei unui grup de chimişti de la Universitatea din Pisa, cîştigători ai premiului Nobel, nu există nici o diferenţă între oamenii care sînt îndrăgostiţi şi cei care suferă de OCD (tulburare obsesiv-compulsivă). Chimiştii au studiat 20 de oameni care s-au îndrăgostit în ultimele 6 luni, 20 de cazuri severe de OCD şi 20 de pacienţi normali. Rezultatele au arătat că înfăţişările biochimice ale pacienţilor, care spunea dacă sînt îndrăgostiţi sau suferă de OCD, erau identice între ele, dar nu şi cu cele ale pacienţilor normali.

9. Fenomenul de Epuizare psihologică. După ora 15:00, comportamentul etic dispare! Un studiu a descoperit că oamenii au şanse de peste 50% să mintă la serviciu în intervalul 15:00-18:00. Este un fenomen conform căruia oamenii şi-au epuizat capacitatea de a rezista tentaţiilor morale de dimineaţă şi care este cunoscut drept „Epuizare psihologică”.

10. De ce sîntem de multe ori indiferenţi faţă de oamenii străzii. Un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Duke şi Universitatea Princeton poate explica de ce ne este atît de uşor să trecem pe lîngă oamenii străzii. Studiile RMN arată că oamenii care privesc alţi oameni activează o reţea în creier asociată cunoaşterii sociale – gînduri, sentimente, empatie etc. Cînd ne uităm la oameni care se consideră inferiori (oamenii străzii sau consumatorii de droguri), acea partea a creierului nu funcţionează. Cu alte cuvinte, nu îi percepem drept fiinţe umane. Însă partea cea mai înfricoşătoare este că alte lucruri care pun în funcţiune acea parte a creierului sînt animalele şi maşinile.

Sursa: Cracked