UE va dezvălui vineri liniile mari ale planului său de negocieri cu privire la Brexit, la două zile după declanșarea procedurii de retragere a Regatului Unit, deja marcată de prime fricțiuni cu Londra, comentează AFP.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, urmează să prezinte în capitala Maltei, la Valetta, un proiect de "orientări ale negocierilor", pe care liderii celor 27 de state membre UE le vor adopta la summitul din 29 aprilie la Bruxelles.

Textul va stabili prioritățile lor politice, precum și viziunea lor privind ritmul negocierilor, care apare ca unul dintre primele subiecte ale tensiunilor după ce premierul britanic Theresa May a declanșat miercuri procedura de ieșire din UE.

Theresa May vrea ca procesul să se desfășoare mai repede și să poată negocia în paralel acordul care va reglementa modalitățile de ieșire din UE și cel care va defini viitoarea sa relație cu aceasta, în special, în plan comercial.

Dar "orientările" lui Donald Tusk ar urma să excludă orice acord cu privire la "viitoarea relație" înainte ca separarea să fie efectivă, lăsînd totuși deschisă ușa discuțiilor preliminare înainte de plecarea Regatului Unit, prevăzută pentru martie 2019.

Încă din primele ore care au urmat notificării formale a Brexitului miercuri, un alt măr al discordiei a apărut deja privind viitoarea cooperare a Londrei în materie de securitate cu UE.

Guvernul britanic a trebuit astfel joi să încerce să aplaneze o polemică după ce Theresa May a părut să pună această cooperare în balanța negocierilor, pentru a obține condiții de retragere avantajoase.

"Securitatea tuturor cetățenilor este un subiect mult prea grav" pentru a constitui obiectul unei tîrguieli, a reacționat eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, referent al Parlamentului European pentru negocierile privind Brexit.

Ministrul britanic responsabil de Brexit, David Davis, l-a asigurat că "aceasta nu este o amenințare", ci un "argument pentru a obține un acord" cu Bruxellesul.

Cele trei principale priorități ale UE pentru negocierile viitoare sînt deja cunoscute. Ele vor să se clarifice soarta a peste 3 milioane de cetățeni europeni aflați în Regatul Unit și a peste 1 milion de britanici care locuiesc într-un alt stat membru al UE, și să înlăture incertitudinile care persistă asupra frontierei între Republica Irlanda și Irlanda de Nord, provincie britanică.

Cele 27 de state membre vor cere de altfel "să se regleze conturile" angajamentelor bugetare ale Regatului Unit față de UE. Comisia a evaluat factura între 55 și 60 de miliarde de euro, potrivit unui înalt responsabil european.

Dar Londra "nu recunoaște sumele, uneori foarte importante, care au circulat la Bruxelles", a avertizat joi ministrul britanic al finanțelor, Philip Hammond.

Nu va exista "niciun rabat britanic", a avertizat, la rîndul său, de la Berlin, șeful diplomației germane Sigmar Gabriel, făcînd aluzie la contribuția redusă la bugetul european, smulsă de Margaret Thatcher în 1984.

Berlinul, ca și Parisul, a avertizat de asemenea că viitoarea relație a UE cu Londra nu va putea fi abordată decît cu condiția ca negocierile pentru ieșire să fie mult mai avansate și că nu va exista un acord înainte de plecarea efectivă a Regatului Unit.

Parlamentul European, care va trebui să dea aprobarea oricărui acord cu Londra, împărtășește aceeași opinie.

"Eventualele dispoziții tranzitorii" sînt avute în vedere pentru perioada de după separare, dar fără a depăși trei ani, estimează Parlamentul într-un proiect de rezoluție ce urmează să fie votat în 5 aprilie.

Chiar dacă procedura de separare nu a fost declanșată decît miercuri, primele consecințe s-au concretizat deja.

În sectorul financiar, celebra casă de asigurări Lloyd's of London a anunțat joi că își va deschide o filială la Bruxelles pentru a nu-și pierde accesul deplin în UE.

De partea europeană, Luxembourg s-a poziționat oficial pentru a primi foarte rîvnita Autoritate bancară europeană EBA, ce va fi forțată să părăsească Londra odată cu Brexit.

După summitul european al Celor 27, prevăzut să aibă loc în 29 aprilie, va mai trebui ca statele membre să se reunească la sfîrșitul lunii mai, la nivel ministerial, pentru a adopta "directive" ale negocierilor, mai detaliate decît "orientările" Consiliului European.

Francezul Michel Barnier, negociatorul șef al UE, va trebui atunci să-și aibă mandatul confirmat pentru a începe în fine tratativele cu Londra după aproape un an de la referendumul prin care britanicii au ales să părăsească UE.

Sursa: Agerpres