TOTUL DESPRE CEA MAI IMPORTANTĂ CAMERĂ DIN LUME

Secretele Biroului Oval

Una dintre cele 132 de camere ale Casei Albe. Cea mai importantă. Locul unde POTUS (abrevierea de la President Of The United States) are convorbiri cu sfetnicii de taină ori ia decizii, uneori capitale pentru viaţa întregii planete – Biroul oval de la Casa Albă

"Biroul Oval este o cameră în care se face istorie", scrie printre altele William Doyle, în cartea sa, "Inside the Oval Office". "Şi sex!", notează presa americană insinuant.

A ales

Doyle însă continuă imbatabil şi aproape poetic: "O cameră în care scandalurile izbucnesc şi în care crizele explodează. În care puterea corupe sau în care libertatea triumfă. Este teatrul erorilor tragice, al dramelor îngrozitoare, al crimelor mari şi al comediilor banale".

Casa Albă este reşedinţa oficială şi principalul... loc de muncă al preşedintelui SUA. Vorbim despre un imobil construit în stil georgian, între 1792 şi 1800, din gresie vopsită în alb. Iniţiativa aparţine primului preşedinte american, George Washington (1789-1797), el fiind cel care a ales locul în care să fie ridicată clădirea. Primul şef al Executivului american care s-a mutat în ea, în 1800, a fost John Adams (1797-1801.

Forma transformată

La început, şeful statului avea un birou dreptunghiular, situat la etajul al doilea, chiar în centrul noii aripi a Palatului Prezidenţial. În 1902, preşedintele Roosevelt a acaparat tot etajul al doilea al clădirii principale, pentru a-şi caza acolo cei şase copii. Totodată, el a luat decizia de a construi o aripă "provizorie" în Vest, West Wing, dar care să nu fie la fel de înaltă precum clădirea principală, spre a nu-i afecta perspectiva. Succesorul său, William Howard Taft (1909-1913), a definitivat Biroul Oval, aşa cum a intrat în istorie, el fiind cel care a extins aripa de Vest şi, totodată, a decis ca biroul şefului său de cabinet, care avea o formă rotundă, să fie transformat în oval. În 1929, sub mandatul lui Herbert Hoover (1929-1933), aripa de Vest a fost distrusă în urma unui incendiu datorat unui scurtcircuit. Ca urmare, Hoover a reconstruit Biroul Oval pe acelaşi loc şi instalînd în premieră aer condiţionat.

La aceeaşi înălţime

Biroului Oval "a trecut" şi "prin mîinile" lui Franklin Delano Roosevelt (1933-1945), singurul şef de stat american ales de trei ori. Nemulţumit de dimensiunea şi designul întregii aripi de Vest, Franklin D. Roosevelt l-a angajat pe arhitectul Eric Gugler, cu care a colaborat strîns, pentru a redesena aripa respectivă şi Biroul Oval. Astfel, a fost plasat în colţul de Sud-Est al aripii, avînd mai multă intimitate şi oferind un acces mai uşor şi mai discret la reşedinţă. Roosevelt şi arhitectul au stabilit felul în care să fie amplasat mobilierul în cameră şi mai ales cele două fotolii din faţa şemineului.

Doyle notează că din această ultima perspectivă este foarte interesant un amănunt: lumea îl vedea pe preşedinte aşezat în stînga, în timp ce oaspetele lui stătea în dreapta. Prin această poziţie permanentă, Roosevelt se afla la aceeaşi înălţime cu vizitatorul lui, fără a se pune în evidenţă paralizia picioarelor lui, datorată poliomielitei.

Kennedy a lansat tradiţia

Cînd la Casa Albă a venit John F. Kennedy (1961-1963), el a lansat o tradiţie potrivit căreia fiecare nouă administraţie redecorează Biroul Oval după gustul său. De fapt, soţia lui, Jackie, a avut un rol decisiv, iar ulterior, fiecare nouă Primă Doamnă a avut un rol decisiv în aceasta acţiune, foarte mediatizată de-a lungul timpului la americani.

Un amănunt interesant este legat de masa de lucru a preşedintelui, numită "Resolute desk", întrucît a fost realizată din scînduri ale fregatei britanice HMS Resolute, făcute cadou de regina Victoria a Marii Britanii preşedintelui Rutherford B. Hayes (1877-1881), în 1880. Ulterior, exceptîndu-i pe preşedinţii Lyndon B. Johnson şi Richard Nixon (care şi-au adus propriile birouri), Gerald Ford şi George Bush senior, toţi şefii Casei Albe au folosit acea masă.

Dincolo de toate

Momentele memorabile care s-au petrecut de-a lungul timpului în acest Birou celebru sunt trecute în revistă nu numai de Doyle, ci şi de către istorici: în Biroul Oval s-a decis intrarea SUA în Al Doilea Război Mondial după atacul de la Pearl Harbour (7 Decembrie 1941); tot aici s-a hotărît debarcarea aliaţilor în Normandia (6 Iunie 1944); aici s-a ordonat lansarea primelor bombe atomice la Hiroshima (6 August 1945) şi Nagasaki (9 August 1945); din Biroul Oval preşedintele Kennedy s-a adresat naţiunii în cazul crizei rachetelor sovietice din Cuba (1962); s-a dat aprobare operaţiunii privind zborul pe Lună; preşedintele Nixon şi-a anunţat demisia (August 1974) în urma scandalului Watergate; s-a anunţat naţiunii americane răspunsul la atentatele din 11 Septembrie 2001.

Printre momentele picante evocate de data aceasta de către presă, figurează acela în care liderul palestinian Yasser Arafat aştepta afară, să intre la Clinton, iar acesta avea chiar în Biroul Oval o întîlnire de amor cu stagiara Monica Lewinsky, una dintre multele desfăşurate chiar în camera sa de lucru. Dincolo de toate acestea, Biroul Oval este locul strategic cel mai puternic şi mai mediatizat din întreaga lume.

Roxana ROSETI