Vara s-a cam dus. Dar evenimentele ce se produc la noi, unele mai vizibile, altele mai mocnite, ne furnizează suficiente motive să afirmăm că Toamna călduroasă care începe deja să ne îmbrăţişeze va fi teribil de agitată şi chiar violentă în disputele politice care au şi început să ne răcnească în urechi şi să ne înceţoşeze văzul. Interpretul român de muzică folk Victor Socaciu are o piesă care, cu referire la guvernanţi, cuprinde şi următoarele versuri. „Vin ai noştri, pleacă ai noştri,/ Noi rămînem tot ca proştii,/ Ăia hoţi, ăştia hoţi,/ Mama lor la toţi!” Cam asta-i melodia care îmi susură în urechi atunci cînd mă gîndesc la actualii guvernanţi contestabili, în egală măsură cu cei care vor să le ia locul – Andrei Năstase, Maia Sandu şi resturile care au mai rămas din PLDM!

Contestatarii guvernării corupte şi ai maleficului Vladimir Plahotniuc sînt şi ei la fel de „calibraţi” ca asfaltul fals aruncat la ordinul lui Plahotniuc, pe porţiuni de cîte un kilometru, în cîteva sate amărîte. Nici asfaltarea lui Plahotniuc şi nici opoziţia nu au fundament, nu au rezistenţă. Asfaltul lui Plahotniuc se va transforma în tranşee la prima ploaie sau ninsoare mai serioase, iar eventuala accedere la guvernare a cuplului politic Năstase-Sandu ne va face să cîntăm: Uite Ţopa, nu e Ţopa, iar trişăm cu Europa!

Pe 26 August, PPDA şi PAS, în frunte cu Năstase şi Sandu, au scos iarăşi, în PMAN, oamenii din „cotloanele lor democrate şi anti-oligarhice” să strige „Jos”, în timp ce, o perioadă simultan, provincialii Ilan Şor şi Marina Tauber şi-au lăsat primăriile lor şi şi-au adus o turmă de protestatari să strige „Jos josul!” Ce-o fi căutînd acest cuplu politic în Chişinău…, poate vom apuca să notăm!

Este adevărat că Republica Moldova are nevoie de o revoluţie care să măture nu doar guvernarea, ci şi opoziţia ipocrită, numai că nu are cine s-o facă. Occidentul nu mai are pe cine să se bizuiască, UE i s-a acrit de această ţară a lui Plahotniuc, iar pe ruşi îi doare în cot cine şi cu cine se bate aici atîta timp cît nu sînt călcaţi pe… kalaşnikov. Aici e nevoie de o revoluţie care să-i mitralieze pe absolut toţi bandiţii politici şi apolitici şi să-i mîne cu biciul la muncă pe moldoveni, să-i înveţe că pîinea care le-o dă Şor de pomană ca să iasă la mitinguri nu este „pîinea noastră cea de toate zilele” din rugăciunea Tatăl Nostru.

Acum, culmea, asistăm la un fenomen asupra căruia mi-a atras atenţie altcineva, cu exemplele de rigoare. Este ştiut că moldovenii fug din ţară unde văd cu ochii din cauza acestei guvernări mafiote, dar şi-a imaginat cineva că, de vreo doi ani, există foarte mulţi moldoveni care şi-au părăsit ţara dezamăgiţi de faptul că Năstase şi Sandu nu-s oneşti şi nici capabili să lupte pînă la capăt cu oligarhia de la guvernare? Este un paradox, nu? Credeţi-mă că mi s-au oferit exemple! E ca dracu – din Moldova, oamenii au început să emigreze şi din cauza impotenţei opoziţiei de dreapta, iar din România, anul trecut, au emigrat 220.000 de români nu din motive economice, ci din cauza unei guvernări la fel de mafiote ca şi la Chişinău, care, oricum, sînt înfrăţite!

Aşa cum aminteam, pe 26 August, Năstase şi Sandu au scos oamenii în PMAN ca să conteste patetic o guvernare criminală şi pe odiosul oligarh Plahotniuc. La patetismul invocat de către cei doi şi la cel mobilizator al celorlalţi activişti de-ai lor, moldovenii chiar că se aşteptau ca prin acest miting să-i transforme în oale şi ulcele pe guvernanţi, Plahotniuc şi pe toţi maimuţoii din subordinea lor. Parcă, parcă, protestatarii dădeau semne revoluţionare de bărbăţie cînd au decis să rămînă şi peste noapte, ca să-i aştepte pe oficiali, în dimineața zilei de 27 August, Ziua Independenței, cînd vin să depună flori la statuia lui Ştefan cel Mare, numai că totul s-a transformat într-un mare fîs. Vă explic şi de ce!

Năstase şi Sandu şi-au imaginat că pot privatiza statuia voievodului, instalîndu-se în preajma ei, imaginîndu-şi că oficialităţile se vor ruga de ei ca să le permită să depună flori omagiale sau că vor intra în polemici cu ei. Există totuşi anumite cutume oficiale. Ne place sau nu o guvernare, indiferent cît de ticăloasă este ea, atîta timp cît se află în fruntea Statului, sîntem obligaţi, noi toţi cei care o contestăm, să-i respectăm protocoalele, mai cu seamă atunci cînd e vorba despre Ziua Independenţei. Vrem, nu vrem, în ceremonialele oficiale trebuie să admitem că reprezentanţii Statului, nu opoziția din stradă, au prioritate protocolară pentru a aduce omagiile tradiționale, de rînd cu reprezentanțele diplomatice acreditate. Da, Ziua Independenței nu este doar a lui Plahotniuc, a Guvernului, Parlamentului ori a Președinției, însă, deocamdată, acestea sînt instituțiile oficiale ale Statului.

Atunci, pe 27 August, a fost singurul moment în care forțele de ordine au acționat justificat, căci, în rest, e adevărat, s-au manifestat ca Poliție particulară a lui Plahotniuc!

Guvernarea împotriva căreia, pe drept, se protestează, nu oferă absolut nimic moldovenilor în afară de minciună, manipulare, injustiție și teroare, dar nici opoziția de dreapta nu oferă absolut nici o perspectivă funcțională. Să presupunem că Plahotniuc își ia zdrențele de slugi și pleacă de la guvernare. Cu ce competențe expertizate înlocuiește Năstase și Sandu întregul Aparat de Stat? Cu aceiași rîmători care i-au adus la guvernare pe Filat, Ghimpu și același Plahotniuc? Garantează cineva că nu va fi înlocuit ”creierul Plahotniuc” cu ”creierul Țopa”? Păi ce facem – înlocuim tratamentul pentru sifilis cu cel pentru cancer?

Revenind la mitingurile de protest din zilele de 26 și 27 August, cred că este necesar să punctez două aspecte deja caracteristice Statului Republica Moldova al actualei guvernări. În zilele de 26 și 27 August, iarăși ni s-a confirmat că, neoficial, Republica Moldova este deja un Stat polițienesc, un Stat supus dictaturii lui Plahotniuc, în care rolul singular al Poliției, Carabinierilor și al Serviciului de Informații și Sinceritate, pardon, de Securitate, este acela de a-l păzi pe Plahotniuc și pe ciracii lui din Guvern și Parlament. Securizat puternic cu garduri metalice de neescaladat, Guvernul nu mai e de mult al poporului, ci al lui Plahotniuc. Despre casa personală a lui Plahotniuc păzită costisitor, din banii noștri, de aceleași forțe de ordine nici nu mai vorbim! De cine se tem acești oameni – Plahotniuc și maimuțoii lui? Firește că de alți mafioți ca și ei, dar și de mînia firească a poporului!

În ziua de 26 August, am asistat, de asemenea, la o serie de scene în care am văzut în ce hal de degradare morală i-a adus pe unii dintre moldoveni Ilan Șor, o invenție politică și o slugă docilă a lui Plahotniuc. Iarăși ne-a demonstrat cît de mult îi disprețuiește pe moldoveni. O face pentru că știe că are de cine să-și bată joc disprețuitor. El și cu Marina Tauber, ca o replică a cuplului politic Năstase-Sandu, și-au lăsat Primăriile și au venit să facă o contramanifestație la Chișinău. În mod normal, forțele de ordine trebuia să le dea cîteva șuturi în fund și să-i trimită de unde au venit.

În nesimțirea lor sfidătoare, susținătorii lor au instalat grătare pentru fripturi în PMAN, totodată și-au pus susținătorii să latre ”Jos josul”, adică ”Jos opoziția”, iar la final le-au dat hămesiților de moldoveni susținători amărîți pîine pe gratis. Cam acesta e chipul dat de Șor moldoveanului! Dacă ar fi făcut acest gest manipulator și umilitor și cu rușii adevărați, ăștia îl castrau de mult și îl și transformau într-un creștin ultra-ortodox fundamentalist!

Pînă una, alta, Năstase și Sandu nu au înțeles un lucru evident: Unul ca Plahotniuc, care a pus stăpînire pe țară printr-o lovitură de Strat foarte abilă, acceptată grabnic și cu deșarte iluzii și de către Occident, nu va ceda Puterea cu atîta ușurință, în urma unor simulacre de proteste revoluționare. Deocamdată, are destulă Putere. Sigur că nu e veșnică, nu va dura prea mult, căci puteri mult mai mari au avut și Ceaușescu, și Saddam Hussein, și Gaddafi…Aşa începe toamna. Cu bucuria începutului de an şcolar şi cu deziluzia anului politic.

Mihai CONŢIU