Tiruri de lansatoare de rachete pe aeroportul din Doneţk

Aeroportul din Doneţk a fost ţinta unor tiruri trase din lansatoare de rachetă în noaptea de luni spre marţi, a anunţat statul major al operaţiunii speciale derulate de armata ucraineană în sud-estul ţării, informează France Presse.

Potrivit unui responsabil militar ucrainean, în perioada «armistiţiului» patru militari ucraineni au fost ucişi şi încă 29 răniţi, după cum relatează Reuters.

Aeroportul din Doneţk, aflat sub controlul forţelor ucrainene, a «fost în patru rînduri obiectul unor tiruri cu mortieră şi lansatoare de rachete multiple Grad», a indicat serviciul de presă al armatei într-un comunicat, în care semnalează şi alte atacuri împotriva poziţiilor ucrainene din regiunea Doneţk.

«Aceste atacuri nu s-au soldat cu victime», potrivit sursei menţionate.

Şi purtătorul de cuvînt al Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare, Andrii Lîsenko, a confirmat marţi că, în ultimele 24 de ore, niciun soldat ucrainean nu a fost ucis pe frontul de Est.

Kievul şi separatiştii au încheiat vineri un acord de încetare a focului destinat să pună capăt conflictului, după aproape cinci luni de ostilităţi soldate cu peste 2.700 de morţi şi o jumătate de milion de refugiaţi şi persoane strămutate.

Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a «armistiţiului» (vineri la ora locală 18:00) patru militari ucraineni au fost ucişi şi încă 29 răniţi în zona de conflict din estul Ucrainei, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, şeful Departamentului medical-militar din Ministerul ucrainean al Apărării, Vitali Andronati.

Acordul de încetare a focului, parte a unui plan de pace mai cuprinzător, aprobat de Kiev şi de lideri ai separatiştilor rebeli vinerea trecută la Minsk, este respectat în general în estul Ucrainei, dar în unele zone, în special în centrul industrial Doneţk şi în apropiere de oraşul-port strategic Mariupol au loc tiruri sporadice şi schimburi de focuri. O femeie a fost ucisă şi patru civili au fost răniţi în noaptea spre duminică, cînd forţele ucrainene au făcut obiectul unor bombardamente prelungite ale rebelilor la periferia portului Mariupol, de pe coasta Mării Azov.

Marş de solidarizare cu poporul ucrainean la Chişinău

Mai multe organizaţii ale societăţii civile de la Chişinău au organizat o acţiune în semn de solidaritate cu cetăţenii Ucrainei şi de susţinere a integrităţii teritoriale a acestei ţări. Acţiunea a început cu depuneri de flori şi aprindere de lumînări la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, în memoria ucrainenilor care au decedat în timpul conflictului militar din ultimele 6 luni, după care participanţii s-au deplasat în marş la sediul Ambasadei Federaţiei Ruse.

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, a declarat pentru IPN că principalul scop al acţiunii este sensibilizarea opiniei publice. „Opinia publică trebuie să ia în consideraţie că în regiunea în care se află ţara noastră se desfăşoară un conflict foarte şi foarte periculos, care pune în pericol integritatea teritorială, stabilitatea Ucrainei. Ne interesează nu doar soarta Ucrainei, deşi ne interesează foarte mult, dar ne interesează şi care vor fi consecinţele pentru ţara noastră. Este normal ca cetăţenii Republicii Moldova să se solidarizeze cu cetăţenii Ucrainei pentru ca prin atitudinea noastră să încercăm să contribuim la stabilizarea situaţiei, la un dialog normal şi la depăşirea crizei care există”, a spus Igor Boţan.

În opinia acestuia, autorităţile Republicii Moldova au abordat o atitudine adecvată situaţiei din regiune, iar gesturile pe care le-au făcut au fost în semn de prietenie cu Ucraina. „Următorul pas pe care îl va face Moldova va fi în cadrul Adunării Generale ONU, care de obicei are loc în luna septembrie. Acolo, cel mai probabil, problema ucraineană va fi în prim plan. Atunci, autorităţile moldovene vor trebui să se solidarizeze încă o dată cu opinia publică internaţională privind situaţia Ucrainei”, a spus Igor Boţan.

Cît priveşte posibilitatea aderării Republicii Moldova la NATO, acesta a spus că autorităţile moldoveneşti pot să declare orice, însă există anumite cerinţe faţă de subiecţii care vor să se alăture structurii respective. Aceştia trebuie să-şi controleze teritoriile şi să nu aibă forţe străine pe propriul teritoriu. Nu este vorba de voinţă politică, ci de capacitatea, în general, a Republicii Moldova de a fi membră a unei astfel de organizaţii.

Directorul Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, a spus că prin depunerea de flori şi aprinderea de lumînări reprezentanţii societăţii civile au adus un omagiu persoanelor care au murit pentru apărarea independenţei şi integrităţii Ucrainei.

Membrii Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, care a organizat acţiunea, a depus la Ambasada Rusiei o declaraţie privind poziţia ONG-urilor din Moldova la situaţia din Ucraina. „Cu părere de rău, în luna mai am depus o declaraţie asemănătoare, dar nu s-a soldat cu rezultat. Mi se pare că declaraţia preşedintelui rus Vladimir Putin de a începe un proces de conciliere a coincis cu Summit-ul NATO şi a fost doar de ochii lumii ca la acea şedinţă problema Ucrainei să nu fie pe primul loc”, a spus Lilia Carasciuc.

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a precizat că pentru poporul moldovean este clar că Ucraina devine o ţintă a încercării Federaţiei Ruse de a-şi extinde influenţa şi se încearcă transnistrizarea Ucrainei sau, mai bine zis, a regiunii de est a Ucrainei, după modelul care s-a întîmplat în 1992 în Republica Moldova. „E un război în care au murit sute de oameni şi zeci de mii de oameni au fost răniţi. Sute de mii de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească casa şi să refugieze mai departe de război. Este regiunea în care se află Republica Moldova şi asta înseamnă că pe noi ne vizează în primul rînd”, a remarcat directorul executiv al API. Petru Macovei a adăugat că este vorba şi despre un război informaţional, nu doar de unul real, un război informaţional în care instituţiile mass-media din Federaţia Rusă manipulează şi dezinformează, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova. Iar la acest lucru trebuie să se pună punct.

Sursa: Agerpres, IPN