- Comentariul Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES -

Căderea bruscă a rublei ruseşti de la începutul săptămînii curente aminteşte de criza din 2008 şi situaţia din 1998, cînd moneda rusă s-a prăbuşit şi a urmat crahul financiar.

După „lunea neagră” a venit marţea şi mai neagră din 16 decembrie, cînd dolarul SUA a atins la Bursa Interbancară de Moscova un maxim de 80 de ruble, iar euro – 100 ruble. Cotaţia creşte zilnic cu 20-26 la sută, scrie RIA Novosti. Niciodată după „lunea neagră”, din 17 august 1998, cînd Rusia a intrat în incapacitate de plată, rubla nu a cunoscut o cădere atît de abruptă. Nici chiar decizia disperată a Băncii Centrale a Rusiei, care a majorat rata de bază de la 10,5 la 17 la sută nu a calmat piaţa valutară. Autorităţile au pierdut controlul, se pare, asupra pieţei.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat pentru miercuri un curs de 66,15 ruble pentru un dolar, cu 2,81 ruble mai mult decît cotaţia anterioară şi respectiv 76,15 ruble pentru un euro, în creştere cu 3,48 ruble.

Cum afectează economia moldovenească prăbuşirea rublei? Turbulenţele financiare din Rusia vor avea un impact negativ regional (comerţ în liberă cădere, incertitudini pentru investitori etc.) şi va „trage în jos nu doar Rusia, ci şi Ucraina, Republica Moldova şi mulţi alţii”, este de părere Nicu Popescu, analist la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene de la Paris. „Vă mai aduceţi aminte de efectele default-ului rus din 1998 ? Cît a durat şi cît de popular a fost guvernul reformator Sturza pe fundalul crizei economice ? Şi ce a urmat după aia?”, întreabă fostul consilier al premierului moldovean.

Efectele căderii rublei le vom resimţi prin canalele de export, remitenţe, sistemul bancar, dar şi situaţia pe piaţa valutară internă, menţionează expertul economic Viorel Chivriga. Vor avea de suferit, în primul rînd exportatorii, care mult mai greu îşi vor recupera plăţile pentru mărfurile livrate. După criza din 1998 exportatorii au încheiat contracte cu partenerii ruşi în dolari. Iar aceştia din urmă se vor pomeni în situaţia de insolvenţă şi imposibilitate de acumula bani din vînzări pentru a plăti pentru achiziţiile de mărfuri în condiţiile în care rubla se depreciază cu o viteză mult mai mare decît cresc preţurile.

Deşi, pierderile vor fi cu mult mai mici pe segmentul exporturilor ca urmare a embargoului impus de Moscova. Chiar dacă rămîne principala piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, ponderea Federaţiei Ruse s-a redus la 19,5 la sută, în zece luni 2014, faţă de 27,3 la sută în anul precedent. Ne aflăm într-o situaţie incomparabilă cu cea din 1997, an ce a precedat crahul financiar din Rusia, cînd peste 58 la sută din exporturi erau orientate spre piaţa rusă. Ceea ce a urmat se ştie, exporturile moldoveneşti au scăzut la jumătate în următorii doi ani, iar leul s-a prăbuşit.

„Negativ este fundalul general de incertitudine şi nesiguranţă, care creează anumite percepţii şi aşteptări, respectiv anumite anticipări că ar putea fi şi mai rău. Şi totul pe fundalul scăderii abrupte a încrederii în sistemul bancar de aici”, apreciază economistul Veaceslav Negruţa.

Cei care vor avea de pierdut şi deja simt această pierdere în buzunarul lor, sînt cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în Rusia şi sînt plătiţi în ruble, precum şi rudele lor de acasă. Veniturile migranţilor se topesc pe zi ce trece, iar numărul celor în care va lovi căderea rublei este foarte mare. 39,5 la sută din transferurile de aproape jumătate de miliard de dolari, efectuate în favoarea persoanelor fizice prin băncile moldoveneşti, în trimestrul trei al acestui an, au fost făcute în ruble. Sînt cu mult mai mici şi veniturile din transferuri ale celor care primesc banii, în situaţia în care leul s-a depreciat mult mai lent.

 „În cazul în care vom asista la o scădere bruscă şi continuă a economiei ruse, iar piaţa muncii va intra într-un declin puternic, am putea estima pierderile cauzate de această situaţie la cel puţin un miliard de dolari, deoarece aceasta este suma remiterilor băneşti în ruble din Rusia. Astfel, o devalorizare a rublei ruse ar afecta valoarea remiterilor, care, la rîndul ei, va diminua consumul. În acest context, putem vorbi şi despre scăderea veniturilor bugetare şi, ca urmare, despre o diminuare a PIB-ului”, a declarat pentru Ziarul Naţional Alexandru Fala, director de programe la Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Orice şoc de pe piaţa externă, dar mai ales ce vine de la un partener comercial principal, se răsfrînge imediat asupra pieţei valutare interne. Căderea rublei va afecta direct piaţa valutară. „La Moscova cineva strănută, iar noi, la Chişinău facem guturai, anume din cauza că suntem foarte deschişi”, a declarat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. Potrivit acestuia „avem o depreciere semnificativă a leului faţă de dolar de la începutul anului. Acest lucru reprezintă o ajustare macroeconomică automată a economiei la conjunctura regională”.

Guvernatorul mai afirmă că lucrurile nu vor continua aşa la nesfârşit, atît rubla rusească, cît şi preţul la petrol se vor opri odată şi odată din cădere. Prognozele pentru 2015 însă nu sînt deloc optimiste. Presiunile, atît asupra economiei, cît şi a pieţei valutare, vor continua. Agitaţia de pe piaţă este stimulată şi pe intern, ea a apărut, se pare, după ce guvernatorul BNM a declarat că nu există temeiuri de a menţine artificial cursul leului moldovenesc şi că nu va interveni pentru a potoli ceea ce se întâmplă în Rusia sau Ucraina. Intervenţiile mici nu sînt în măsură să calmeze situaţia.

Pe de altă parte, scrie presa, BNM vinde valută din rezerve la o cotaţie mai înaltă decât cele cu care operează participanţii pieţei. Deprecierea leului ar fi fost descurajată dacă banca ar fi dat un semnal clar că nu va admite cursuri mai mari de 15 sau 16 lei pentru un dolar. Şi problemele legate de acţionariat cu care se confruntă unele băncii, boli care nu au fost tratate la timp, îi face mai prudenţi pe cei care ar dori să vîndă valută, ca urmare cererea de valută străină din partea agenţilor economici nici pe departe nu este acoperită de oferta netă de la persoanele fizice. Şi aceasta pune presiune pe piaţa valutară.

După crahul financiar din 1998, economia şi exporturile peste cîţiva ani au revenit pe creştere, moneda naţională însă nu s-a apropiat nici pe departe de cotaţia pe care o avea în anul ce a precedat criza.