Rezultatele întrunirii Consiliului de Competitivitate al UE

Europa, încotro? O urmăm şi noi?

În perioada 18 - 19 februarie 2013, la Bruxelles, au avut loc lucrările Consiliului de Competitivitate al UE, care reuneşte miniştrii responsabili pe probleme legate de industrie, piaţă internă şi cercetare din statele membre. Mai jos enumerăm câteva rezultate importante ale şedinţei acestui organism, care are un rol deosebit în asigurarea competitivităţii şi creşterii economice în Europa. Ele ţin, în special, de dezvoltarea Spaţiului European al Cercetării (ERA), care este conceput drept element central al strategiei de creştere economică şi creare a locurilor de muncă.

Rezultatele pot fi foarte utile şi pentru noi, cei din Republica Moldova, şi ar trebui să “aplecăm urechea” la ele dacă ne tot place să spunem că ne armonizăm cu politicile europene şi că vrem să construim o societate bazată pe cunoaştere.

Acces liber la informaţia ştiinţifică. Statele membre au susţinut ideea de asigurare a unui acces mai larg şi mai rapid la publicaţiile ştiinţifice, pentru a ajuta cercetătorii şi antreprenorii să beneficieze de rezultatele cercetărilor finanţate din banii publici. Acest lucru va contribui la stimularea capacităţii de inovare a Europei, va ajuta UE să facă faţă provocărilor societale şi va oferi cetăţenilor un acces mai rapid la descoperirile ştiinţifice, dat fiind că accesul liber implică drepturile de proprietate intelectuală, aspecte de securitate, reguli de protecţie a datelor etc., Consiliul încurajează definirea unor politici clare, în consultare cu părţile interesate privind accesul liber la publicaţiile ştiinţifice şi datele cercetărilor, conservarea şi reutilizarea informaţiilor ştiinţifice, precum şi referitor la e-infrastructurile pentru diseminarea informaţiei ştiinţifice. Participanţii la întrunire au convenit asupra necesităţii de a promova standarde şi criterii comune de implementare, inclusiv infrastructuri interoperabile, pentru a obţine beneficii maxime de la accesul liber într-un mod durabil, prin crearea unui ERA digital. Mai mult decât atât, miniştrii au salutat opinia Comisiei Europene, potrivit căreia accesul liber la publicaţiile ştiinţifice ar trebui să fie un principiu general al viitorului Program-cadru de cercetare „Orizont 2020”, şi au prezentat unele dintre iniţiativele întreprinse în cadrul programelor lor naţionale. Menţionăm că circulaţia optimă, accesul la/şi transferul de cunoştinţe ştiinţifice este stabilit ca un obiectiv pentru crearea unui veritabil spaţiu ştiinţific comun.

Dacă aruncăm o privire la situaţia actuală din Republica Moldova, este interesant faptul să constatăm că, în conformitate cu datele serviciului OpenDOAR – furnizorul recunoscut a listei registrelor cu acces liber din întreaga lume, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare este singura instituţie care oferă un registru cu acces liber din ţară (tezele de doctorat). Un alt mijloc de acces liber la informaţie ştiinţifică, în curs de dezvoltare în Republica Moldova, este Instrumentul bibliometric naţional, elaborat de către Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI). Totuşi, încă lipsesc mecanismele care ar promova conceptul de acces liber, inclusiv prevederile legale în domeniu, iar rezultatele cercetărilor ştiinţifice încă sunt puţin digitalizate. Prin acesta se explică şi faptul că Instrumentul bibliometric naţional nu conţine toate articolele din reviste, deoarece ele pot fi preluate de acest sistem doar atunci, când sunt plasate pe site-ul revistei (Regulamentul de evaluare şi acreditare a revistelor ştiinţifice nu prevede obligativitatea includerii lor în acest sistem pentru a fi acreditate, spre deosebire de alte ţări), iar tezele de doctorat sunt disponibile online doar o perioadă. Este evident că sunt necesare politici în domeniu şi acţiuni de implementare, în care un rol deosebit trebuie să-i revină IDSI.

Acordul privind Curtea unificată pentru brevete. În cadrul întâlnirii a fost semnat Acordul internaţional de instituire a unei Curţi unificate pentru brevete (UPC). Aceasta asigură aplicarea uniformă a Legii brevetelor pe întreg teritoriul ţărilor semnatare. Noua instanţă va exclude apariţia unor cazuri judiciare multiple cu privire la acelaşi brevet în diferite state membre. Totodată, Curtea va împiedica emiterea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii cu privire la aceleaşi aspecte şi va reduce costul litigiilor în domeniul brevetelor. UPC este elementul final a "pachetului de brevete" care a vizat crearea unui sistem îmbunătăţit de brevetare în Uniunea Europeană.

Specializare inteligentă pentru cercetare şi inovare. Miniştrii şi comisarul Máire Geoghegan-Quinn au avut un schimb de opinii cu privire la modalităţile de sprijinire a specializării inteligente pentru cercetare şi inovare. Specializarea inteligentă presupune identificarea de strategii de cercetare şi inovare, astfel încât fondurile structurale ale UE să poată fi folosite mai eficient, să crească sinergiile politicilor comunitare, naţionale şi regionale, precum şi volumul investiţiilor publice şi private. Pentru fiecare ţară în parte, specializarea inteligentă înseamnă identificarea caracteristicilor unice ale acesteia, evidenţierea avantajelor competitive şi consolidarea actorilor şi resurselor în jurul viziunii, bazate pe excelenţă, a viitorului lor. O astfel de abordare poate fi extrem de benefică în contextul definitivării Strategiei de cercetare şi inovare “Moldova cunoaşterii 2020” şi ar permite găsirea unor nişe pentru cercetarea-dezvoltarea naţională în condiţiile unei concurenţe acerbe, în care să fie canalizate modestele resurse de care dispunem.

Programarea în comun a proiectelor de cercetare. Consiliul a luat act de activităţile de programare comune, desfăşurate în domeniul cercetării. Programarea în comun presupune asigurarea optimizării eforturilor de cercetare. În acest scop, se preconizează consolidarea cooperării transfrontaliere, coordonarea şi alinierea programelor de cercetare naţionale finanţate din fonduri publice. Din 2009, 10 iniţiative de programare în comun au fost lansate cu scopul de a aborda provocările societale specifice cu care se confruntă Europa, cum ar fi bolile neurodegenerative, schimbările climatice, dezvoltarea urbană  etc.

În cadrul întrunirii Consiliului de Competitivitate, de asemenea, au fost abordate un şir de subiecte ce ţin de funcţionarea pieţei unice, inclusiv planul de acţiune elaborat de Comisia Europeană ce vizează stimularea spiritului antreprenorial în Europa ("2020 Entrepreneurship"). Totodată, în contextul pregătirii Consiliului European din 14-15 martie 2013, miniştrii au înaintat o gamă completă de recomandări de politici cu privire la creşterea economică, investiţii, inovare şi crearea locurilor de muncă, care includ:

  • continuarea sprijinului pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
  • încheierea rapidă a Actului privind piaţa unică (SMA) I şi iniţierea SMA II;
  • menţinerea şi consolidarea bazei industriale a UE;
  • accelerarea punerii în aplicare a Directivei privind serviciile, piaţa unică digitală şi iniţiativele de e-guvernare;
  • consolidarea investiţiilor în cercetare şi inovare, inclusiv diferite forme de sprijin public pentru cercetare şi inovare, cum ar fi creditele fiscale, achiziţiile publice, parteneriatele public-privat şi sprijin pentru capitalul de risc;
  • folosirea unor mijloace eficiente de a atrage pentru cercetare şi inovare finanţare privată;
  • prevenirea riscurilor de penurie de forţă de muncă calificată;
  • promovarea iniţiativelor care sprijină comercializarea rezultatelor cercetării şi dezvoltarea companiilor tehnologice start-up, în scopul creării de noi locuri de muncă calificate, inclusiv măsuri care vizează consolidarea legăturilor dintre universităţi şi întreprinderi, promovarea creării clusterelor de inovare.

Acestea sunt adevărate direcţii de acţiune pentru ţările care doresc să-şi dezvolte economii inovaţionale. Probabil, nu e cazul ca nici Republica Moldova să inventeze ceva specific.

Care sunt instrumentele financiare pentru a pune în aplicare aceste planuri? Conform portalului ScienceBusiness, din totalul bugetului european pentru perioada 2014-2020, de 908 miliarde euro, 125 de miliarde sunt destinate secţiunii creştere şi competitivitate, din care aproape 71 miliarde sunt alocate programului „Orizont 2020”. Această cifră reprezintă o creştere importantă faţă de PC7 (55 miliarde), dar mai puţin decât propusese anterior Comisia Europeană (80 de miliarde). În afară de această sumă, 12,8 miliarde de euro sunt preconizate pentru trei proiecte majore de infrastructură: Sistemul de poziţionare globală „Galileo” (6,3 miliarde), Proiectul de fuziune ITER (2,7 miliarde) şi Sistemul de observare al pământului „Copernicus” (3,8 miliarde). Alte obiective  importante sunt prevăzute pentru Programul Conectarea Europei: 23 miliarde euro pentru transport, 5,6 miliarde – pentru energie şi 1 miliard – pentru serviciile digitale (deşi iniţial Comisia Europeană propusese 9 miliarde pentru e-servicii). În prezent, se aşteaptă ca Parlamentul european să adopte bugetul respectiv, ca urmare,  de la 1 ianuarie 2020 va demara „Orizont 2020” şi programele conexe.

Dr. Gheorghe CUCIUREANU,

şef al Direcţiei politici şi monitorizare doctorat al

Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare

 

 

Socialmai mult
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15
19.09.18 - 12:32
19.09.18 - 12:27
18.09.18 - 18:28
18.09.18 - 18:27
18.09.18 - 17:43
18.09.18 - 12:28
17.09.18 - 17:01
17.09.18 - 16:54
17.09.18 - 16:53
17.09.18 - 16:50
17.09.18 - 14:26
17.09.18 - 12:13
16.09.18 - 16:51