Realitatea internationala pe scurt

Declarații contradictorii: Angela Merkel declară că ar fi încheiat acorduri cu 14 ţări pentru întoarcerea rapidă a migranţilor

Cancelarul german Angela Merkel ar fi încheiat acorduri cu 14 ţări pentru întoarcerea rapidă a migranţilor care încearcă să intre în Germania, potrivit unui document consultat Sîmbătă de dpa. Merkel a dezvăluit aceste acorduri într-o scrisoare de opt pagini adresată liderilor partidelor din cadrul coaliţiei sale de guvernămînt – blocul conservator Uniunea Creştin-Democrată (CDU)/ Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU) şi Partidul Social Democrat din Germania (SPD). Ungaria, Polonia şi Cehia s-ar număra printre ţările care au acceptat întoarcerea rapidă a solicitanţilor de azil care au fost mai întîi înregistraţi pe teritoriul lor, dar ulterior au încercat să intre în Germania.

Solicitanţii de azil care sosesc în Germania şi care s-au înregistrat pentru prima dată în alte ţări din UE ar urma să fie îndreptaţi spre „centre speciale” mai mari pentru procesarea datelor lor, conform documentului citat. Angela Merkel a primit termen limită pînă la 1 Iulie din partea ministrului său de Interne pentru a stopa fluxul de migranţi în Germania, în caz contrar riscînd o posibilă cădere a Guvernului său. Horst Seehofer, ministru de Interne şi totodată liderul CSU, ameninţase că în cazul în care Merkel nu va găsi o soluţie la nivel european va închide graniţele ţării pentru toţi solicitanţii de azil care au fost înregistraţi în altă ţară europeană.

Termenul dat cancelarului german de către ministrul de Interne coincidea cu perioada desfăşurării summitului UE din 28-29 Iunie la Bruxelles. Din 2015, peste 1,6 milioane de migranţi, majoritatea musulmani provenind din zonele de conflict din Orientul Mijlociu, au venit în Germania, profitînd de politica uşilor deschise promovată de Angela Merkel.

Dar Polonia declară că nu a semnat nici un acord cu Germania privind repatrierea de solicitanţi de azil

Varşovia nu a semnat nici un acord privind repatrierea de solicitanţi de azil, a transmis Sîmbătă un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe, după apariţia unui document al Guvernului german conform căruia Polonia este una dintr-un număr de 14 ţări care au transmis că sunt dispuse să facă acest lucru, relatează Reuters. Printre ţările care ar fi acceptat întoarcerea rapidă a solicitanţilor de azil care au fost mai întîi înregistraţi pe teritoriul lor dar ulterior au încercat să intre în Germania, s-ar fi numărat de asemenea şi Cehia şi Ungaria, însă guvernele celor două state au negat la rîndul lor Sîmbătă semnarea unui astfel de acord.

„Nu există niciun nou acord privind primirea de solicitanţi de azil din ţări din UE, putem confirma acest lucru, la fel ca Cehia şi Ungaria”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvînt al Ministerului de Externe polonez, Artur Lompart.

Și Ungaria neagă că ar fi ajuns la un acord cu Germania privind repatrierea solicitanţilor de azil

Un purtător de cuvînt al Guvernului ungar a declarat Sîmbătă că Budapesta nu a ajuns la un acord cu Germania privind repatrierea solicitanţilor de azil, după publicarea unui document al Guvernului german care arăta că Ungaria este una dintre cele 14 ţări pregătite să accepte întoarcerea rapida a migranţilor, relatează Reuters. „Nu s-a ajuns la o astfel de înţelegere”, a declarat purtătorul de cuvînt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs. „Este imposibil ca un migrant să intre în Ungaria fără să fi intrat înainte într-un alt stat UE. În 2015, Germania a încercat să ne facă prima ţară de intrare în UE, însă am respins deja de atunci”, a mai spus el.

Berlinul cere Ankarei să explice închiderea unei școli germane

Ambasada Germaniei la Ankara a solicitat Sîmbătă Turciei să explice de ce o şcoală germană din Izmir (Vest) a fost închisă fără vreo justificare, transmite AFP, potrivit agerpres. „O filială a şcolii Ambasadei Germaniei a fost închisă la 28 Iunie de serviciile regionale al Ministerului turc al Educaţiei”, a informat într-un comunicat reprezentanţa diplomatică germană. „Solicităm Guvernului turc să ne explice urgent de ce a fost închisă şcoala”, a adăugat Ambasada, subliniind că aceste instituţii reprezintă un element „esenţial” al relaţiilor culturale şi şcolare dintre cele două ţări.

Berlinul şi Ankara acţionează pentru normalizarea relaţiilor bilaterale după puternice tensiuni anul trecut, în perioada referendumului din Turcia, şi în timpul represiunii puciului eşuat din Iulie 2016.

Statele membre ale Uniunii Europene au protestat faţă de zecile de arestări care au urmat după tentativa de lovitură de stat, printre care ale jurnaliştilor acuzaţi de legături cu puciştii sau ale militanţilor kurzi. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a replicat comparîndu-i pe europeni cu naziştii pentru că le-au refuzat turcilor dreptul de a organiza mitinguri în ţările lor înainte de referendumul din Aprilie 2017 care i-a extins considerabil prerogativele.

După realegerea lui Erdogan la sfîrşitul săptămînii trecute, cancelarul german, Angela Merkel, l-a felicitat pe învingător şi a subliniat că Germania, unde trăieşte o importantă diasporă turcă, doreşte să fie „partenerul unei Turcii stabile şi pluraliste, în care participarea democratică şi menţinerea statului de drept să fie întărite”.

Franța: Plîngere în urma ruperii unui steag ”curcubeu” LGBT desfăşurat pe faţada Palais-Bourbon

Preşedintele Adunării Naţionale franceze a depus plîngere după ce un steag ”curcubeu” desfăşurat pe faţada Palais-Bourbon într-o zi a ”marşului mîndriei” gay a fost rupt, a declarat Sîmbătă anturajul lui François de Rugy, relatează Reuters, potrivit news.ro . O persoană a fost arestată după incident, care a avut loc vineri seara.

Autorul s-a revendicat drept un ”militant de extremă dreapta şi anti-LGBT”, a anunţat Preşedinţia Adunării Sîmbătă, relatează AFP. Steagul, unul dintre cele două plasate la intrarea Adunării Naţionale în Place du Palais-Bourbon, a fost degradat.

Este pentru prima oară cînd instituţia este astfel pavoazată, cu ocazia Marşului Mîndriei la Paris, la iniţiativa lui Rugy (LREM). Lupta împotriva homofobiei este una dintre temele marşului parizian al ”mîndriei” lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) prevăzut din Place de la Concorde în Place de la République, la care organizatorii aşteptau o jumătate de milion de persoane. Potrivit ultimului raport al Asociaţiei SOS Homophobie, faptele anti-LGBT au crescut în Franţa, în 2017, cu 4,8% faţă de 2016, mai ales în mediul şcolar (+38%). ”Pavoazarea Adunării Naţionale simbolizează angajamentul reprezentanţei naţionale în lupta împotriva tuturor discriminărilor”, sublinia Vineri Adunarea într-un comunicat.

Socialmai mult
25.09.18 - 18:36
25.09.18 - 16:00
25.09.18 - 12:52
25.09.18 - 12:50
24.09.18 - 17:07
24.09.18 - 17:06
24.09.18 - 16:02
24.09.18 - 11:42
23.09.18 - 20:11
23.09.18 - 20:09
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28