Realitatea internationala pe scurt (5 Iulie 2018)

Partidele mici nu vor mai avea acces în Parlamentul European

Eurodeputaţii au votat în favoarea înfiinţării unui prag electoral care va împiedica partidele care întrunesc un procent foarte redus din voturi să fie reprezentate în Parlamentul European. Decizia ar urma să intre în vigoare din 2024. Un număr de 397 de europarlamentari au votat pentru introducerea unui astfel de prag, 207 au votat împotrivă şi 62 s-au abţinut. Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să ia măsuri în acest sens pe fondul preocupărilor că diverse formaţiuni eurosceptice şi populiste ar putea cîştiga teren la alegerile europene.

Luna trecută, statele membre au căzut de acord asupra introducerii unui prag menit să blocheze accesul în Legislativ al formaţiunilor mici. Conform acestui acord, fiecare stat membru va stabili un prag minim între 2 şi 5 la sută din voturi, aplicabil doar în cazul circumscripţiilor cu peste 35 de mandate, situaţie în care se regăsesc, deocamdată, doar Germania şi Spania. Următoarele alegeri europene vor avea loc anul viitor, în perioada 23-26 Mai. Nu se pot face însă schimbări în procedurile electorale în intervalul de 12 luni înaintea scrutinului, aşa încît noua măsură se va aplica abia la alegerile europene din 2024.

Negocierile dintre insurgenţii din Sudul Siriei şi reprezentanţii Rusiei au eşuat

Insurgenţii din Sudul Siriei au anunţat eşuarea negocierilor cu reprezentanţi ai Rusiei, aliata regimului de la Damasc, cu privire la soarta zonelor controlate de rebeli în provincia sudică Deraa, ţintă a unei ofensive a forţelor proguvernamentale siriene, informează AFP. ‘Eşec al negocierilor cu inamicul rus’, a anunţat pe contul său de Twitter o celulă ce reuneşte diferite facţiuni insurgente din Sud. ‘Negocierile nu au dus la nici un rezultat. Nu a fost fixată nici o nouă dată’ pentru reluarea dialogului, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al celulei, Ibrahim al-Jabbawi.

Opoziţia siriană a început la sfîrşitul lui Iunie negocieri cu responsabili ruşi, aliaţi ai Damascului, privind un acord de restabilire a suveranităţii Guvernului Preşedintelui Bashar al-Assad în regiunile ocupate de rebeli în provincia Deraa. Deraa a fost în 2011 unul din primele fiefuri ale mişcării de contestare împotriva Preşedintelui Bashar al-Assad, acţiuni de protest care au atras represaliile regimului, degenerînd într-un conflict armat. Armata siriană şi-a intensificat ofensiva lansată împotriva zonelor rebele în Sud-Vestul ţării. Numeroase localităţi au fost bombardate. Peste 120.000 de persoane au fost aruncate pe drumuri de exodul declanşat de ofensiva forţelor guvernamentale acum zece zile, a comunicat Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO, organizaţie neguvernamentală cu sediul la Londra).

Rusia este somată de Consiliul Europei să pună capăt îngheţării plăţilor faţă de această organizaţie

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a cerut Rusiei să pună capăt „îngheţării plăţilor” faţă de această organizaţie, suspendate de un an de Moscova, a anunţat purtătorul său de cuvînt, citat de AFP. „Şeful Consiliului Europei (Jagland) insistă pentru ca Rusia să pună capăt îngheţării plăţilor faţă de organizaţie”, a precizat purtătorul de cuvînt într-un mesaj scris în limba engleză pe Twitter. Rusia, unul din cei şase principali contributori la bugetul Consiliului Europei, împreună cu Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Turcia, a decis la sfîrşitul lunii Iunie 2017 să îngheţe – în semn de protest – contribuţia sa anuală de 33 de milioane de euro, adică aproape 10% din bugetul global al organizaţiei.

Moscova protesta astfel împotriva unei rezoluţii a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), adoptată în anul 2014, prin care se retrăgea dreptul de vot celor 18 parlamentari ai săi. Această rezoluţie fusese votată ca reacţie la anexarea Crimeii de către Rusia. O sursă apropiată APCE a confirmat la sfîrşitul lunii Iunie pentru AFP că Rusia nu şi-a reluat de un an virarea contribuţiei sale, ultimul virament de 11 milioane de euro datînd de la începutul anului 2017.

Criza care agită Rusia şi organizaţia paneuropeană – unde nici un parlamentar rus nu mai participă la reuniunile APCE de la 1 Ianuarie – a cunoscut un prim dezgheţ în urmă cu cîteva luni: parlamentarii ruşi participă la o comisie însărcinată să elaboreze noul cod de conduită pentru parlamentari, în materie de transparenţă şi de noi reguli anticorupţie. Această iniţiativă permite în special Consiliului Europei să menţină dialogul cu Moscova. Comisia a fost instituită după scandalul „Caviargate” care a zdruncinat organizaţia în Aprilie 2017, în care fuseseră implicaţi membri şi foşti membri ai Adunării.

Aceştia din urmă erau suspectaţi că ar fi fost cumpăraţi de Guvernul azer, în schimbul votului lor negativ împotriva unui raport – totuşi neconstrîngător – care denunţa situaţia deţinuţilor politici în Azerbaidjan. Anumiţi parlamentari ar fi primit, în schimb, avantaje care – potrivit unei surse apropiate acestei instituţii – ar fi constat în special în caviar din Marea Caspică, covoare şi nopţi petrecute în hoteluri de lux la Baku. Consiliul Europei reuneşte 47 de state. Misiunea sa este de a promova democraţia şi de a proteja drepturile omului şi statul de drept.

Victoria Preşedintelui Erdogan şi a partidului său în alegeri a fost oficializată

Înaltul Comitet Electoral din Turcia (YSK) a publicat Miercuri rezultatele definitive ale alegerilor legislative şi prezidenţiale din 24 Iunie, oficializînd astfel victoria Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi a partidului său, informează AFP. Rezultate neoficiale, cvasi-identice celor anunţate Miercuri, au fost deja publicate de YSK la cîteva ore după închiderea secţiilor de votare. Şeful statului turc a cîştigat astfel oficial un nou mandat din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 52,59% din voturi, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, la Ankara, preşedintele YSK, Sadi Guven.

În Parlament, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan a obţinut 295 de locuri din totalul celor 600, iar aliatul său ultranaţionalist MHP a obţinut 49 de locuri. Împreună, cele două partide dispun de o majoritate ce le permite să controleze Parlamentul. Noii parlamentari vor depune jurămîntul Sîmbătă după-amiaza, în timp ce Erdogan va depune jurămîntul Luni şi îşi va prezenta apoi noul Guvern, pe care îl va conduce de acum în mod direct, în virtutea noului sistem adoptat de referendum în Aprilie 2017 şi care a instaurat un sistem prezidenţial.

Merkel este convinsă că îşi poate continua politicile în pofida diferenţelor din interiorul Guvernului

Cancelarul german Angela Merkel consideră că există o bază pentru continuarea cooperării cu ministrul de Interne Horst Seehofer, în pofida conflictului dintre ei privind politica de migraţie, relatează dpa, potrivit agerpres. Merkel a insistat, într-un interviu pregătit pentru a fi difuzat Miercuri seara la televiziunea naţională germană, că Guvernul ei îşi poate continua politicile în pofida diferenţelor din interiorul Cabinetului care opun Uniunea sa Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), a lui Seehofer.

„Pot spune cu claritate ‘da’ şi lucrăm chiar acum la o soluţie”, a declarat Merkel, recunoscînd totuşi existenţa unui conflict cu Seehofer în legătură cu planurile acestuia de a-i respinge la graniţă pe o parte din solicitanţii de azil. Şefa Guvernului german a menţionat pentru ARD că în centrele de tranzit care ar urma să fie construite la graniţa cu Austria solicitanţii de azil vor putea fi ţinuţi cel mult 48 de ore, sub supravegherea Poliţiei, cît timp le este verificat statutul. Partenerii de coaliţie ai conservatorilor lui Merkel, SPD (Partidul Social-Democrat german), încă nu şi-au dat acordul pentru crearea acestor centre şi au precizat că nu vor permite apariţia de „tabere închise”.

„Trebuie să se facă în 48 de ore, aşa spune Constituţia”, a subliniat Angela Merkel, urmînd ca ulterior cei care solicită protecţie să fie găzduiţi în facilităţi obişnuite. Merkel a respins totodată că s-ar fi transformat din „cancelarul refugiaţilor” într-un „cancelar al izolării”. Planurile lui Seehofer de a-i respinge la graniţe pe migranţii înregistraţi deja în alt stat al Uniunii Europene s-a lovit de o puternică opoziţie din partea lui Merkel, care insistă ca politica privind migraţia să fie coordonată la nivelul UE.

Antichități ascunse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, descoperite în interiorul unui muzeu din Egipt

Sute de vase ce datează din epocile greco-romană, coptă şi islamică au fost descoperite într-o ascunzătoare amenajată „foarte probabil” în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial în interiorul unui muzeu din Alexandria, a anunţat ministrul Antichităţilor din Egipt, citat de AFP. Antichităţile au fost descoperite „în urma unor lucrări de restaurare” realizate în grădina interioară a muzeului greco-roman din Alexandria, un oraş din Nordul Egiptului, a precizat ministrul egiptean într-un comunicat.

„Acestea au fost foarte probabil ascunse de arheologul britanic Alan Rowe şi de angajaţii muzeului în grădina muzeului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 1939 şi 1945”, a declarat Ayman Ashmawi, directorul Departamentului de Antichităţi egiptene. Obiectele au fost ascunse pentru „a fi protejate de furturi şi de bombardamentele repetate din timpul războiului”. Antichităţile au fost ascunse „cu rapiditate” şi nu au fost repertorizate pe lista muzeului, a precizat acelaşi comunicat. „Ascunzătoarea conţine o colecţie de vase de mărimi şi forme diferite”, a dezvăluit Nadia Khadre, directorul departamentului central de antichităţi egiptene şi greco-romane. Printre ele se află urne funerare, denumite „Hidari”, în care era depusă cenuşa persoanelor decedate şi incinerate în Antichitate. Recipiente, vase, platouri şi obiecte de veselă datînd din erele greco-romană şi bizantină au fost de asemenea descoperite în această ascunzătoare.

Parlamentul European cere interzicerea căsătoriilor între minori şi a celor forţate în întreaga Uniune Europeană

Deputaţii europeni au cerut interzicerea în Uniunea Europeană a căsătoriilor între minori şi a celor forţate, cu o vîrstă minimă obligatorie de 18 ani stabilită în întreg blocul comunitar,relatează AFP, potrivit agerpres. Cu 556 de voturi pentru şi 63 împotrivă, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat o rezoluţie fără caracter legislativ, cerînd tuturor statelor membre să-şi unifice normele în materie. Parlamentul European „le cere legislatorilor, atît în statele membre UE, cît şi în ţările terţe, să stabilească vîrsta minimă pentru căsătorie la 18 ani”, potrivit rezoluţiei. Prin urmare, ţările europene sunt invitate „să includă în legislaţia lor naţională interzicerea căsătoriei între minori, a căsătoriei timpurii şi a căsătoriei forţate”.

Dacă nu este cazul, de exemplu, în Danemarca, Germania, Olanda şi Suedia, unele state membre UE permit în prezent căsătoria începînd de la vîrsta de 16 ani cu acordul părinţilor. În Franţa, un minor cu vîrsta peste 16 ani poate fi autorizat, în cazuri rare, să se căsătorească de către procurorul Republicii din motive considerate „grave”, precum sarcina, şi cu consimţămîntul părinţilor.

Parlamentul European „recomandă statelor membre să-şi unifice legislaţia privind tratamentul rezervat tuturor resortisanţilor ţărilor terţe prezenţi pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv al migranţilor căsătoriţi înainte de vîrsta de 18 ani” în ţările lor de origine. Potrivit raportului redactat de europarlamentarul luxemburghez liberal Charles Goerens, „pînă în prezent există peste 750 de milioane de femei (care au fost) căsătorite înainte de vîrsta de 18 ani, dintre care 250 de milioane înainte de împlinirea vîrstei de 15 ani” în întreaga lume.

Un activist politic palestinian îi învață pe copiii şi adolescenţii din tabăra de refugiaţi Aida rezistența non-violentă

Un activist politic palestinian de 47 de ani, care a ieşit de numai două săptămîni dintr-o închisoare israeliană, încearcă să-i convertească pe copiii şi adolescenţii din tabăra de refugiaţi Aida din Bethleem la un mod de rezistenţă care pare a fi diferită de tot ceea ce au fost învăţaţi să creadă. Într-o societate în care familiile palestiniene aproape îşi venerează martirii luptei împotriva ocupaţiei, el încearcă să-i înveţe pe cei care reprezintă viitorul Palestinei să lupte pentru viaţă, nu pentru moarte, potrivit agerpres.

Tabăra de refugiaţi este doar una dintre cele trei din Bethleem şi nici măcar cea mai mare. Este, însă, singura înconjurată din trei părţi de zidul de separaţie din Bethleem şi singura care are la intrare un imens simbol – o cheie. Cheia, care simbolizează dreptul la întoarcere pe pămîntul natal, a fost instalată la intrarea în tabăra Aida în urmă cu zece ani, la aniversarea a 60 de ani de la venirea în zonă a refugiaţilor palestinieni din 27 de sate demolate în 1948, anul formării statului Israel. Tabăra a fost înfiinţată aici în 1953, cînd ceva mai mult de 1.000 de oameni locuiau în corturi furnizate de ONU.

„A fost foarte greu atunci, iar primul lucru la care s-au gîndit oamenii a fost să-şi închidă casele şi să-şi ia cheile cu ei. Aşa că această cheie este simbolul întoarcerii, oamenii şi-au pus cheile în buzunar simţind că se vor putea întoarce la casele lor”, ne-a spus Munther Amira, un activist politic palestinian eliberat de numai două săptămîni dintr-o închisoare israeliană, unde a petrecut şase luni.

„În urmă cu zece ani, la comemorarea a 60 de ani (de la pierderea teritoriilor – n.r.), ne-am gîndit cum să le spunem oamenilor despre noi. Aşa că am făcut cea mai mare cheie pentru a le spune oamenilor că există palestinieni care sunt aici refugiaţi în Palestina şi care visează să se întoarcă la casele lor. Au trecut zece ani de cînd am pus cheia aici, dar nu ne-am pierdut visul. Avem încă energia de a visa şi de a ne îndeplini visele”, ne-a spus el despre opera artistică cu „multe semnificaţii politice”, devenită între timp un simbol reprodus în miniatură în chei care se vînd în multe magazine de suveniruri.

Tabăra de refugiaţi Aida, despre care auzisem deja că a fost cea mai afectată de tirurile cu gaze lacrimogene ale armatei israeliene, este încărcată de poveşti triste pe care le întîlneşti la tot pasul. Munther Amira a tras lîngă el un copil de 11 ani care se juca pe stradă şi ne-a povestit că în urmă cu trei ani a fost arestat pentru că a încercat să-i ia apărarea în faţa soldaţilor israelieni. „Abdallah se juca aici şi trei soldaţi au venit aici să-l aresteze. Am încercat să-i iau apărarea, să le spun că este doar un copil, chiar dacă arunca cu pietre, aşa cum spuneau ei. Asta s-a întîmplat în urmă cu trei ani, imaginaţi-vă cît de mare era el atunci. L-au eliberat pe el şi m-au arestat pe mine. Practic, m-au arestat pentru că am încercat să spun lumii că încalcă drepturile copiilor”, a relatat Amira, lăsînd să se înţeleagă că a încercat să filmeze momentul. Abdallah a fost eliberat a doua zi, după ce a petrecut o noapte într-un centru de detenţie, dar i-a trebuit mult timp să depăşească panica din acea zi, cînd avea doar opt ani.

Deşi arestările se ţin lanţ în tabăra Aida, activistul politic spune că lupta pentru obţinerea libertăţilor palestinienilor trebuie continuată. Munther Amira mai spune că 900 de deţinuţi palestinieni îşi obţin acum diplome de bacalaureat sau universitare în închisorile israeliene, iar educaţia este unul dintre mijloacele care susţin rezistenţa non-violentă. Protestele lor sunt creative şi inventează mereu noi căi de a atrage atenţia asupra situaţiei lor. „În fiecare an instalăm un pom de Crăciun special în Piaţa Ieslei în care punem lumini, măşti de gaze, efigii ale unor arme. Imaginaţi-vă cîţi oameni vin aici de Crăciun. Să rezişti non-violent înseamnă să fii creativ, să-ţi foloseşti mintea, să inventezi noi idei. Singuri nu putem face asta. Non-violenţa înseamnă să ai solidaritatea internaţională de partea ta, noi ne protejăm oamenii noştri, ei ne protejează pe noi, este ca şi cum îi aducem pe toţi luptătorii pentru libertate împreună”, a mai afirmat activistul politic.

Italia are nevoie de imigranţi pentru a-şi plăti pensionarii, afirmă preşedintele Institutului pentru Securitate Socială

Italia, ţară în declin demografic, are nevoie de imigranţi pentru a-şi plăti pensionarii, a afirmat Tito Boeri, preşedintele Institutului pentru Securitate Socială (INPS, Istituto Nazionale di Previdenza Sociale), afirmaţie care a stîrnit furia ministrului italian de Interne Matteo Salvini, informează AFP. Prin reducerea fluxurilor de migranţi, ‘noi vom pierde în cinci ani o populaţie care echivalează astăzi cu un oraş precum Torino’, adică ‘700.000 de persoane sub 34 de ani, în decurs de o legislatură’, care durează în Italia cinci ani, a afirmat Boeri în faţa Camerei Deputaţilor.

În faţa acestui declin demografic, ‘de care nimeni nu pare să se îngrijoreze în Italia’, el a recomandat menţinerea unui flux migratoriu legal, singurul care va ar permite, în opinia sa, asigurarea unui echilibru al fondurilor pentru pensionari. Cu atît mai mult, a atenţionat el, cu cît reforma propusă de noua majoritate parlamentară, formată din partidul Liga (extrema dreaptă) al lui Matteo Salvini şi Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem) pentru facilitarea pensionărilor, riscă de asemenea să coste mult. Reforma preconizată de noul Guvern va costa între 18 şi 20 de miliarde de euro, a atenţionat preşedintele INPS, în opinia căruia ar fi mai bine să fie relaxată vechea lege, zisă Fornero, care a redus substanţial vîrsta de pensionare şi pe care noul Guvern vrea să o abolească.

Boeri a asigurat, de asemenea, că economia italiană are nevoie de o mînă de lucru a imigranţilor pentru a asigura unele sarcini (muncitor agricol, infirmieră, etc.) pe care italienii nu vor să le preia. Aceste recomandări au atras furia lui Salvini. Preşedintele INPS, un economist numit de precedentul Guvern de centru-stînga, ‘continuă să facă politică, ignorînd nevoia atîtor italieni de a munci şi de a avea copii’, a subliniat el într-un comunicat. Dar ‘unde trăiesc ei, pe Marte?’, se întreabă el.

Copia Declaraţiei de Independenţă a SUA a fost găsită într-un orăşel din Anglia

Cercetătorii britanici şi americani au anunţat că au autentificat o copie a pergamentului ce conţine Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite, un document rar, descoperit în arhivele comitatului Sussex din Sudul Angliei,informează AFP, potrivit agerpres. Acest document, ce datează din 1780 potrivit cercetătorilor, reprezintă o copie scrisă pe pergament a acelui text politic celebru, prin care 13 colonii britanice din America de Nord şi-au declarat independenţa pe 4 Iulie 1776. Originalul este conservat în Arhivele Naţionale americane din Washington. Copia a fost găsită anul trecut de doi cercetători de la Universitatea Harvard în arhivele din Sussex, aflate în oraşul Chichester.

Iniţial, pergamentul i-a aparţinut lui Charles Lennox, al treilea duce de Richmond, cunoscut sub porecla de „ducele radical”, datorită sprijinului acordat revoluţionarilor americani. „Echipa noastră continuă să lucreze pentru a afla momentul şi modul în care documentul a ajuns în Anglia”, au subliniat membrii consiliului comitatului West Sussex, în care se află oraşul Chichester. 

 

 

Socialmai mult
23.09.18 - 20:11
23.09.18 - 20:09
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50