Erdogan şi-a pierdut răbdarea cu SUA şi denunţă o serie de comploturi grave

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a denunţat, Vineri, o ‘serie de grave comploturi’ împotriva Turciei, orchestrate de SUA, într-o reacţie la condamnarea Miercuri la New York a unui bancher turc în cadrul unui proces cu privire la eludarea sancţiunilor americane împotriva Iranului, relatează France Presse. ‘SUA desfăşoară în prezent o serie de comploturi grave. Nu doar pe teren judiciar, ci de asemenea pe teren economic’, a declarat Erdogan în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul. Preşedintele turc urmează ca în cursul zilei de Vineri să se deplaseze la Paris, unde se va întîlni cu omologul său francez, Emmanuel Macron. Mehmet Hakan Atilla, fost director general adjunct al băncii publice din Turcia, Halkbank, a fost condamnat Miercuri la New York pentru fraudă bancară şi conspiraţie într-un caz care implică miliarde de dolari. ‘Dacă aceasta este viziunea americană asupra justiţiei, atunci lumea este condamnată’, a adăugat Erdogan, referindu-se la acest proces, ce suscită temeri că sancţiunile economice împotriva Halkbank se vor repercuta asupra economiei turce. Ankara a respins constant acuzaţiile aduse în cadrul procesului, pe care l-a catalogat drept un ‘complot’ pus la cale de predicatorul Fethullah Gulen, autoexilat în SUA, pe care autorităţile turce îl consideră că ar fi în spatele puciului eşuat din 15 Iulie 2016, acuzaţie respinsă categoric de Gulen. Acest proces reprezintă o ‘dovadă tangibilă a cooperării dintre FETO (acronimul utilizat de Ankara pentru a desemna reţeaua condusă de Gulen), justiţia americană, FBI şi CIA’, a afirmat Joi vicepremierul turc Bekir Bozdag, citat de AFP.

Pentru a verifica starea de sănătate mintală a preşedintelui, congresmenii americani se duc la psihiatru

Un grup de circa 10 congresmeni americani, în majoritate democraţi, au consultat în Decembrie un profesor de psihiatrie de la Universitatea Yale pentru a analiza sănătatea mintală a preşedintelui Donald Trump, potrivit Politico şi CNN, relatează Vineri AFP, conform agerpres. Un senator republican, al cărui nume nu este dat, s-ar fi alăturat grupului pentru a o asculta şi interoga pe dna Bandy Lee, profesor la Universitatea Yale, care a redactat de altfel o carte intitulată ”The Dangerous Case of Donald Trump” (Cazul periculos al lui Donald Trump), o culegere de eseuri ale unor psihiatri care au analizat starea psihologică a preşedintelui SUA. ”Aleşii au spus că sunt neliniştiţi în legătură cu pericolul reprezentat de către preşedinte, pericol reprezentat de instabilitatea sa mintală pentru ţară”, a explicat dna Lee Joi la CNN. Diagnosticarea unui pacient fără a-l întîlni în cadrul unei consultaţii contrazice consemnele Asociaţiei americane de psihiatrie, care face apel la membrii săi să se abţină ”de la a da un aviz profesional privind starea mintală a unei persoane pe care nu au evaluat-o personal”. Purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Sarah Sanders, a denunţat declaraţiile, pe care le-a calificat drept ”ruşinoase şi ridicole”. ”Dacă era inapt (pentru funcţie), nu s-ar fi aflat probabil acolo unde este şi nu ar fi învins cel mai bun grup de candidaţi pe care Partidul Republican i-a avut vreodată”, a declarat dna Sanders, referindu-se la alegerile primare republicane din 2016. În Camera Reprezentanţilor, 57 de aleşi democraţi, adică aproape 30 % din grup, au semnat printre altele un proiect de lege care să înfiinţeze o comisie parlamentară specială privind ”incapacitatea prezidenţială”, în scopul de a stabili dacă preşedintele este incapabil din punct de vedere psihologic sau fizic să-şi asume funcţiile”. Constituţia americană prevede două modalităţi de a-l înlocui pe preşedinte. Prima este destituirea, printr-un vot al Congresului (punere sub acuzare de către Cameră şi votul de condamnare cu două treimi în Senat). Cea de-a doua modalitate este prevăzută de Amendamentul 25, ratificat în 1967 şi care îi permite vicepreşedintelui şi unei jumătăţi din Cabinet (de miniştri) să declare că preşedintele este ”în incapacitate de a-şi exercita puterile şi de a-şi îndeplini îndatoririle funcţiei sale”. În acest caz, vicepreşedintele îşi asumă funcţia prezidenţială. În caz de contestare de către preşedinte, Congresul va fi cel care, printr-un vot cu două treimi, va confirma transferul puterilor.

O nouă lege a Guvernului german este calificată drept cenzură de către extrema dreaptă

Guvernul german şi-a apărat Joi noua lege împotriva aşa-numitelor mesaje de ‘ură’ şi a ‘ştirilor false’, taxată însă drept cenzură de extrema dreaptă, dar şi de sectorul jurnalistic, informează agenţia EFE. ‘Libertatea de exprimare protejează opiniile reprobabile sau manifestările de ură. Dar incitarea la ură, ameninţările, insultele şi inclusiv negarea Holocaustului nu înseamnă libertate de exprimare, ci atacuri împotriva libertăţii altora de a se exprima’, a justificat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, legea care obligă reţele de socializare să elimine în 24 de ore de la postare ‘conţinuturile vădit ofensatoare’, sub sancţiunea unei amenzi de 50 de milioane de euro. El a răspuns astfel criticilor primite după primele cazuri de aplicare a legii – în vigoare din 1 Ianuarie -, reţelele de socializare Twitter şi Facebook blocînd temporar conturile unor reprezentante ale partidului de extremă dreapta ‘Alternativa pentru Germania’ (AfD) şi ale unei reviste satirice. Vicepreşedinta AfD, Beatrix von Storch, a postat un text în care a criticat un mesaj difuzat în mai multe limbi, inclusiv în arabă, prin care poliţia din oraşul Koln lansa un apel pentru un An Nou paşnic, după ce în acest oraş Revelionul din 2015-2016 a fost marcat de sute de agresiuni sexuale comise de migranţi Nord-africani. ”Ce se întîmplă în această ţară? De ce poliţia îşi publică acum mesajele oficiale în arabă?’, s-a întrebat vicepreşedinta AfD. ”Se adresează oare în acest mod hoardelor de bărbaţi barbari, musulmani şi violatori în încercarea de a-i îmbuna?”, a adăugat ea în respectiva postare în care mai făcea referire la ”sfîrşitul statului de drept în Germania”. Prin urmare, Facebook şi Twitter i-au blocat temporar conturile, decizie care a atras numeroase mesaje de solidaritate faţă de Beatrix von Storch şi faţă de şefa grupului parlamentar al AfD, Alice Weidel, ale cărei conturi pe aceleaşi reţele au fost de asemenea blocate şi care a comparat această măsură cu practicile Germaniei comuniste. Revista satirică Titanic i-a oferit ‘azil’ lui Beatrix von Storch pentru a-şi difuza în continuare mesajele, dar şi aceasta şi-a văzut apoi suspendate conturile de pe reţelele de socializare. Toate conturile au fost deblocate după ce respectivele mesaje au fost şterse, dar copii ale postărilor originale continuă să circule. Noua lege promovată de Guvernul german a primit critici şi din partea mass-media. Astfel, Asociaţia Presei Germane, cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor din Germania, nu consideră normal faptul ca o companie din SUA să poată ‘cenzura’ presa germană, în timp ce săptămînalul Der Spiegel a descris această lege drept ‘una dintre cele mai stupide’ adoptate vreodată în Germania.

Un studiu al Universității Princeton, „Cine conduce cu adevărat America?”, stabileşte că SUA nu mai este, de fapt, o democrație

Un studiu revoluționar realizat în 2016 în cadrul Universității Princeton a provocat multe controverse, prin evidențierea unor fenomene. Studiul explică cum democrația americană a devenit o pură ficțiune. Cercetătorii afirmau că această democrație mult-lăudată, pur și simplu, nu mai există, dacă a existat cu adevărat vreodată. Realizatorii din spatele cercetării ajung astfel să se întrebe: „cine conduce cu adevărat?” Cercetătorii Martin Gilens și Benjamin I. Page au ajuns la concluzia că, mai ales în ultimele decenii, sistemul politic american s-a schimbat gradat într-un mod care a cuprins Republica Democratică într-o oligarhie aproape deplină, în care elita de 1% conduce, avînd o influență și un control aproape totale asupra Guvernului și chiar asupra aparatului de stat. Cercetătorii au extras informații din mai mult de 1.800 de inițiative politice diferite datînd din perioada cuprinsă între 1981 și 2002. Ei au ajuns la concluzia că familiile bogate, bine închegate, sunt cele dau direcția oricărui aspect politic din Statale Unite ale Americii. Rezultatele au arătat că cel mai adesea politica a urmat interesele corporațiilor și ale celor 1%. Studiul arată că încă din anii 1980 au început să fie luate decizii similare celor din ultimul deceniu ale Curții Supreme, prin care se direcționează mai mulți bani către politică – fapt care este un posibil factor de influență în instalarea unei oligarhii. „Cetățenii de rînd pot părea că, adeseori, ‘cîștigă’ (adică, obțin rezultatele politice scontate) chiar dacă nu au avut nici un efect independent asupra domeniului politic, dacă elitele (cu care adesea sunt de acord), de fapt, se impun”, spun cei doi cercetători. „Analiza arată că elitele economice și grupurile organizate care reprezintă interese din sectorul de business au un impact substanţial asupra politicilor Guvernului american, în timp ce oamenii de rînd și grupurile care reprezintă interese de masă nu au aproape nici o influenţă.” Oligarhia, după definiția din Enciclopedia Britanică, reprezintă exercitarea puterii, de regulă despotică, de către un grup restrîns de oameni, care ajung prin diverse mijloace să dețină și să folosească instrumentele puterii în scopuri pur egoiste și corupte. Oligarhia este fără echivoc și în mod nemijlocit o consecință a distribuirii inechitabile a veniturilor în societate. Așadar, în SUA nu prin democrație se determină viitorul țării, ci prin pîrghiile de fier ale oligarhiei financiare care se ascunde după o aparență de democrație! (sursă: Miscarea Meritocratică)

Cea mai mare armată din lume se pregăteşte de război?

Preşedintele chinez Xi Jinping a cerut, Joi, armatei ţării să fie pregătită pentru război şi să nu se teamă de moarte în demersul de apărare a poporului, pe fondul intensificării tensiunilor din Peninsula Coreeană, relatează site-ul televiziunii France24. În cadrul unui discurs fără precedent, Xi Jinping s-a adresat în faţa a peste 7.000 de militari înarmaţi, în provincia Hebei din Nordul Chinei. "Personalul militar nu ar trebui să se teamă de greutăţi sau de moarte. Ofiţerii şi soldaţii ar trebui să fie îngrijiţi în mod generos, în timp ce stilurile de lucru nedorite şi corupţia ar trebui să fie restricţionate cu hotărîre", a spus preşedintele chinez. Xi Jinping a cerut armatei să consolideze pregătirea militară orientată spre luptă şi să se concentreze asupra mijloacelor de război de înaltă tehnologie. De la preluarea mandatului, în 2012, Xi Jinping a militat pentru dezvoltarea capacităţilor armatei chineze, care este în prezent cea mai mare din lume din punct de vedere numeric (2.285.000 - personal activ). China este implicată în conflictul din Peninsula Coreeană privind dezvoltarea programelor nucleare şi cu rachete balistice, favorizînd de mai multe ori partea Nord-coreeană. În plus, regimul de la Beijing a exprimat pretenţii tot mai ferme pentru vaste întinderi din Marea Chinei de Sud, s-a angajat în confruntări cu Japonia asupra unor insule din Marea Chinei de Est, precum şi cu India în privinţa unor regiuni din Himalaya.

Anul acesta, Grecia vrea să tranşeze disputa privind numele Republicii Macedonia

Grecia doreşte să soluţioneze anul acesta disputa privind numele fostei republici iugoslave a Macedoniei, a transmis ministerul de Externe de la Atena, evoluţie ce ar putea permite aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană, informează site-ul agenţiei de ştiri Reuters. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din Nordul Greciei. "Cred că 2018 va fi anul în care chestiunile de politică externă care au rămas îngheţate timp de decenii vor fi rezolvate", a declarat Nikos Kotzias, ministrul grec de Externe. "Vom contribui cu toţii la bunăstarea Balcanilor", a adăugat oficialul grec. Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Grecia a blocat integrarea Republicii Macedonia într-o serie de organizaţii internaţionale, inclusiv NATO şi UE. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". "În ceea ce priveşte chestiunea numelui, Guvernul negociază şi susţine un nume compus care va fi folosit pe larg", a declarat Kotzias, fără să ofere mai multe detalii.

Vineri, Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte pentru a discuta despre situaţia din Iran

Consiliul de Securitate al ONU va avea Vineri o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre situaţia din Iran, a anunţat Alma Konurbayeva, purtătorul de cuvînt al misiunii Kazahstanului la ONU, ţară ce asigură preşedinţia Consiliului de Securitate, relatează The Associated Press. Şedinţa Consiliului de Securitate se va desfăşura Vineri, la ora 22 (ora Republicii Moldova). Marţi, SUA au cerut reunirea de urgenţă a Consiliului de Securitate, iar Rusia a criticat acest act, considerînd că manifestaţiile din Iran nu sunt de competenţa Consiliului de Securitate. De asemenea, Moscova nu exclude să solicite un vot pe procedură pentru blocarea dezbaterile prin veto. Cel puţin 23 de oameni au murit şi alţi peste 500 au fost arestaţi după declanşarea din urmă cu o săptămînă a protestelor din Iran. Demonstranţii se declară nemulţumiţi în privinţa dificultăţilor economice şi a faptelor de corupţie din ţară. Scandările l-au vizat pe liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, precum şi conducerea clericală care se află la putere de la revoluţia din 1979. Preşedintele iranian Hassan Rouhani a condamnat violenţele şi a subliniat că oamenii au dreptul să aibă o opinie diferită, în baza Constituţiei, dar a avertizat cetăţenii să renunţe la protestele antiguvernamentale.