Realitatea internationala pe scurt ((3 Iulie 2018)

SUA nu recunosc anexarea Crimeii la Rusia

Statele Unite nu recunosc anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, iar sancțiunile referitoare la intervenția militară a Moscovei în Ucraina nu vor fi eliminate pînă cînd regiunea nu este restituită Kievului, a declarat Sarah Huckabee Sanders, purtătoarea de cuvînt a Casei Albe. „Nu recunoaștem încercarea Rusiei de a anexa Crimeea”, a declarat oficialul american, precizînd că sancțiunile SUA impuse Moscovei „vor rămîne în vigoare pînă cînd Rusia va înapoia Ucrainei Crimeea”, relatează agenția de știri Bloomberg, conform mediafax.

Sanders a adăugat că SUA „sunt de acord să fie în dezacord cu Rusia în această privință”. Președintele american Donald Trump a sugerat încă de Vinerea trecută că recunoașterea de către SUA a anexării regiunii Crimeea ar putea fi un subiect al întrevederii sale cu omologul său rus, Vladimir Putin, ce urmează să aibă loc pe data de 16 Iulie la Helsinki. Întrebat dacă SUA vor accepta anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, Trump a răspuns: „Vom vedea”. John Bolton, consilierul lui Trump pentru Siguranță Națională, a declarat că „Președintele spune adesea «vom vedea» pentru a arăta că este dispus să discute cu liderii străini despre o serie de chestiuni și să audă perspectiva lor”. Întrebat dacă poziția SUA privind anexarea regiunii Crimeea s-ar putea schimba, Bolton a răspuns: „Vom vedea”.

Donald Trump ar putea avea o nouă întrevedere cu Kim Jong-Un 

Preşedintele SUA, Donald Trump, ar putea avea o nouă întrevedere cu liderul Coreei de Nord, Kim Jong-Un, în Septembrie, afirmă surse politice de la Washington citate de site-ul de ştiri Axios.com. Oficiali de rang înalt de la Washington, citaţi de site-ul Axios.com, au exprimat optimism în legătură cu progresele care ar putea fi înregistrate în dialogul cu Phenianul, încît speră că Donald Trump se va putea întîlni din nou cu Kim Jong-Un în Septembrie, cu ocazia reuniunii Adunării Generale ONU, în oraşul american New York.

Potrivit oficialilor citaţi, Donald Trump ar putea anunţa intenţia organizării noii întrevederi ca modalitate de stimulare a Coreei de Nord să avanseze, în cursul Verii, planul privind denuclearizarea. Donald Trump şi Kim Jong-Un au anunţat, cu ocazia întrevederii desfăşurate în Iunie în Singapore, angajamentul denuclearizării Peninsulei Coreea, Washingtonul semnalînd intenţia oferirii unor garanţii de securitate Phenianului. Pînă de curînd, cele două părţi se ameninţau reciproc cu distrugerea.

Un arhiepiscop australian, condamnat pentru că a ţinut secrete abuzurile preoţilor pedofili

Arhiepiscopul australian Philip Wilson, cel mai înalt oficial catolic din lume condamnat pentru a fi ascuns abuzuri sexuale asupra copiilor, a primit o pedeapsă de 12 luni de detenţie Marţi pentru acoperirea faptelor unui preot pedofil în anii ’70, relatează dpa, potrivit agerpres. Robert Stone, judecătorul Tribunalului local din Newcastle (statul New South Wales, Sud-Est) l-a condamnat pe Wilson la 12 luni de detenţie şi a dispus ca el să fie evaluat pentru arest la domiciliu, ceea ce înseamnă că arhiepiscopul ar putea fi scutit de închisoare. O decizie finală a fost amînată pînă pe 14 August.

„Nu există nici o remuşcare arătată de infractor. Eu sunt de părere că sentinţa nu ar trebui suspendată”, a declarat Stone. „Pe această bază, singura opţiune rămasă disponibilă este închisoarea cu executare sau detenţia la domiciliu”, a adăugat el. Arhiepiscopul de Adelaide (Sudul Australiei) a fost diagnosticat cu boala Alzheimer în stadiu incipient. În afara Tribunalului, victima abuzurilor, Peter Gogarty, a considerat că faptul că Wilson a fost condamnat este „semnificativ”, dar că el nu ar face închisoare este „dezamăgitor”. În luna Mai, prelatul în vîrstă de 67 de ani a fost găsit vinovat că nu a anunţat Poliţia şi a ascuns abuzurile asupra a doi băieţi de Altar ale unui preot pedofil în anii 1970, cînd el era preot paroh asistent în East Maitland, într-o zonă rurală din New South Wales.

Wilson a renunţat de atunci la îndatoririle sale, dar a refuzat pînă acum să demisioneze. Avocaţii apărării au susţinut în timpul pronunţării sentinţei că el nu ar putea supravieţui închisorii, avînd în vedere starea precară a sănătăţii sale, suferind inclusiv de diabet, hipertensiune arterială şi depresie, şi că această condamnare „i-ar putea chiar ameninţa supravieţuirea”. Ei au susţinut de asemenea că încarcerarea l-ar putea pune în pericol din cauza riscului de violenţă din partea unor colegi de detenţie. Dar acuzarea a argumentat că nu există nici o dovadă care să sugereze că Wilson ar fi atacat în închisoare şi că „problemele de sănătate nu pot fi o licenţă pentru a comite infracţiuni”. 

Raport parlamentar: Poliţia franceză trece printr-o ‘veritabilă criză’

Poliţia franceză traversează ‘o veritabilă criză’, membrii forţelor de securitate plîngîndu-se de ‘disconfort’, ‘pierderea sensului’ şi ‘descurajare’, relevă un raport parlamentar consultat Marţi de AFP. Potrivit senatorilor François Grosdidier şi Michel Boutant, ‘disconfortul general’ al forţelor de securitate internă şi în special al Poliţiei Naţionale este de aşa natură încît „pune în pericol buna funcţionare a serviciului public de securitate”. În opinia senatorilor, criza este rezultatul mai multor factori. Pe primul loc, expunerea tot mai mare la violenţă al cărei punct culminant a fost asasinatul revendicat de organizaţia jihadistă Statul Islamic asupra a două funcţionare ale Poliţiei la 13 Iunie 2016 la domiciliul lor în regiunea pariziană.

Misiunea de anchetă susţine că „presiunea operaţională constantă” generată de ameninţarea teroristă, mobilizările sociale sau criza migratorie au dus împreună la „o înmulţire a situaţiilor de epuizare profesională”. Raportul evidenţiază de asemenea „sentimentul de degradare” care se alimentează din „marile lipsuri materiale” ale diferitelor servicii, în special parcul auto ‘învechit’ şi parcul imobiliar ‘în situaţie critică’. Constituită după un val de sinucideri care a îndoliat forţele de securitate în Toamna lui 2017, comisia de anchetă parlamentară îndeamnă la „o reflecţie energică” şi la „reforme profunde” care să permită „repunerea pe şine a instituţiei”. Comisia formulează o serie de 32 de propuneri care vizează, la grămadă, o mai bună asumare a riscurilor psiho-sociale, îmbunătăţirea gestionării resurselor umane, o instruire şi un management mai apropiate de bază, elaborarea unei cărţi albe a securităţii interne, apoi adoptarea de legi de programare sau generalizarea introducerii de camere pietonale. 

Austria este gata să-şi apere frontierele după compromisul dintre conservatorii germani privind migraţia

Austria a anunţat Marţi că este ‘pregătită să ia măsuri pentru protejarea’ frontierelor ţării dacă acordul intervenit Luni seară în problema migranţilor în coaliţia de guvernare de la Berlin va intra în vigoare, transmit AFP şi Reuters, potrivit agerpres. Dacă acordul între Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) pentru rezolvarea crizei guvernamentale de la Berlin va fi validat, ‘vom fi obligaţi să luăm măsuri pentru a evita dezavantaje pentru Austria şi populaţia sa’, afirmă, într-un comunicat comun, cancelarul Sebastian Kurz (Partidul Poporului, ÖVP, conservator), vicecancelarul Heinz-Christian Strache (Partidul Libertăţii, FPÖ, extremă dreapta) şi ministrul de Interne Herbert Kickl (FPÖ).

‘Guvernul federal este, de aceea, pregătit, să introducă în mod special măsuri pentru protejarea frontierelor noastre sudice’, cu Italia şi Slovenia, se spune în comunicat. Printre măsurile propuse de cancelarul german Angela Merkel ministrului său de Interne Horst Seehofer, cu care s-a aflat în dispută, se află respingerea spre Austria a solicitanţilor de azil care sosesc în Germania şi care nu pot fi trimişi în statul prin care au intrat în Uniunea Europeană. Austria se declară pregătită să adopte măsuri similare şi să-i respingă la frontierele sale sudice pe solicitanţii de azil, cu riscul unui efect de domino în Europa. În acelaşi timp, Austria aşteaptă o clarificare rapidă a poziţiei Guvernului german. ‘Consideraţiile germane dovedesc o dată în plus importanţa unei protecţii europene comune a frontierelor externe’, adaugă acelaşi comunicat.

Iranul, faţă-n faţă cu cele cinci mari puteri ale lumii

Miniştrii de Externe din Iran şi cinci mari puteri ale lumii se vor reuni Vineri la Viena, în încercarea de a salva acordul privind programul nuclear iranian, semnat în 2015, dar care se află acum într-o situaţie de risc, după ce SUA s-au retras şi au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Teheranului, a indicat Marţi o sursă diplomatică apropiată negocierilor, relatează agenţia Kyodo, potrivit agerpres. Şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, şi omologii săi din Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia ar urma să discute despre modul cum Uniunea Europeană ar putea proteja interesele Teheranului prin intermediul unui pachet de măsuri economice şi garanţii, potrivit sursei.

Oficiali iranieni au afirmat că Teheranul se va retrage probabil din acord dacă UE nu poate compensa pierderile economice cu care se va confrunta Iranul o dată cu începerea aplicării noilor sancţiuni ale SUA în august. La reuniunea de Vineri de la Viena va participa şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini. În baza acordului încheiat între Iran şi şase mari puteri ale lumii (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania) în 2015 la Viena, Teheranul a acceptat să-şi reducă activităţile nucleare în schimbul ridicării sancţiunilor economice paralizante. Pe 8 Mai, Preşedintele american Donald Trump a retras SUA din acordul încheiat în timpul mandatului predecesorului său Barack Obama şi a promis ”cel mai înalt nivel de sancţiuni economice” împotriva Iranului, pe care îl numeşte ”principalul stat ce sponsorizează teroarea”. 

În ciuda procedurii de infringement, Polonia nu renunţă la reforma judiciară

Conservatorii aflaţi la putere la Varşovia se pregătesc să-şi pună în aplicare Marţi controversatele reforme judiciare, fără să dea nici un semn de flexibilizare, în pofida procedurii de infringement lansată în ajun de Comisia Europeană, informează AFP. Manifestaţii de sprijin pentru judecătorii care contestă această reformă sunt aşteptate Marţi seara şi Miercuri dimineaţa în faţa sediului Curţii Supreme din Varşovia. Comisia Europeană a trimis Luni o „scrisoare de notificare” a autorităţilor poloneze la care Polonia are termen de o lună pentru a răspunde, prima etapă a unei proceduri care poate duce în final pînă la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) şi la eventuale sancţiuni financiare.

În această Marţi intră în vigoare reforma Curţii Supreme, care permite pensionarea din oficiu a peste o treime din judecătorii Curţii (27 din 72) ale căror vîrste depăşesc 65 de ani. Vîrsta de pensionare a judecătorilor a fost coborîtă cu cinci ani de conservatori cu scopul afişat de a îndepărta magistraţii care şi-au început cariera înainte de căderea comunismului. În aceeaşi zi, Preşedintele Andrzej Duda ar urma să-i comunice şefei Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf, ea însăşi avînd vîrsta de pensionare, data la care ar urma să plece din post, conform declaraţiei făcute Luni de o colaboratoare apropiată a şefului statului polonez, jurista Anna Surowka-Pasek.

Malgorzata Gersdorf ar urma să fie înlocuită provizoriu de către un judecător de la Curtea Supremă ales de şeful statului, în aşteptarea alegerii succesorului acesteia. Or, Gersdorf refuză să se retragă, invocînd un pasaj din Constituţie, care stabileşte durata mandatului său la şase ani, ceea ce ar situa plecarea sa la orizontul anului 2020. Pentru conservatorii aflaţi la putere, reforma Curţii Supreme face parte dintr-un efort indispensabil pentru a sparge o castă de judecători pe care ei o consideră coruptă şi descendentă din predecesorii săi comunişti. Pentru opoziţia centristă, în schimb, partidul la putere Lege şi Justiţie (PiS) caută să preia controlul asupra aparatului judiciar pentru a-şi asigura un control complet asupra statului.

Ea îi acuză pe conservatori că încalcă unul din principiile fundamentale ale democraţiei, cel al separării puterilor, şi că vrea să favorizeze alegerea responsabililor-cheie ai aparatului judiciar dintre magistraţii care le sunt fideli. Poziţia Comisiei Europene se apropie de cea a opoziţiei poloneze, notează AFP. „Lipsa de progres” în discuţiile cu Guvernul conservator polonez a determinat Executivul european – garant al tratatelor – să lanseze această procedură de infringement cu „maximă urgenţă”, a indicat purtătorul de cuvînt al Comisiei, Margaritis Schinas.

„În acelaşi timp, Comisia este pregătită să continue dialogul despre statul de drept cu Polonia, care rămîne calea preferată de Comisie pentru a rezolva ameninţarea sistemică asupra statului de drept în Polonia”, a subliniat totodată Schinas. O importantă manifestaţie de susţinere a judecătorilor era prevăzută Marţi seara în faţa Curţii Supreme, în timp ce Miercuri dimineaţa – deci în 4 Iulie, data la care judecătorii „pensionaţi” ar trebui să nu se mai prezinte la post – magistraţii prevăd, dimpotrivă, să intre acolo în procesiune, îmbrăcaţi în togile lor, înconjurînd-o pe dna Gersdorf. 

Peste 1.000 de migranţi morţi de la începutul lui 2018 în largul coastelor libiene

Peste 1.000 de persoane s-au înecat de la începutul anului încercînd să traverseze Marea Mediterană din Libia către Europa, iar ritmul înecurilor s-a accelerat în ultimele zile, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM), relatează Reuters, potrivit news.ro. În total, 204 migranţi au murit în ultimele zile, după ce au urcat în ambarcaţiuni improvizate – 103 au murit în naufragii Vineri, iar alţi 100 după ce s-a răsturnat ambarcaţiune la bordul căreia se aflau, la Est de Tripoli, o dramă căreia i-au supravieţuit 41 de persoane.

”Se înregistrează o creştere alarmantă a numărului morţilor în largul coastelor libiene”, a avertizat Duminică seara, citat într-un comunicat, şeful misiunii OIM în Libia Othman Belbeisi. ”Trecători exploatează disperarea migranţilor, pentru a pleca înaintea unor măsuri contra traversării Mediteranei către Europa”, a adăugat el. Numărul migranţilor care încearcă să traverseze Marea Mediterană dinspre Africa de Nord a scăzut de la vîrful atins în 2015, de la sute de mii la zeci de mii de oameni. Recenta creştere a numărului morţilor pe mare are la bază mai mulţi factori, inclusiv condiţii meteorologice şi sfîrşitul Ramadanului, a apreciat un purtător de cuvînt al OIM, Leonard Doyle.

”Însă oamenii au aflat că UE se pregăteşte să controleze mai bine fluxurile (migratorii) şi probabil că profită atît cît mai pot. Trecătorii îşi vor pune întotdeauna interesele înaintea securităţii”, a avertizat el. După nouă ore de negocieri, liderii Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au ajuns Vineri la un acord în domeniul migraţiei, evitînd astfel o nouă criză. Ministrul german de Interne Horst Seehofer (CSU), care cere o înăsprire a condiţiilor de primire a migranţilor în Germania, a propus să demisioneze din Guvern şi de la conducerea partidului, într-o criză plitică.

Un general iranian acuză Israelul de „furt de nori”

Un general iranian a acuzat Luni Israelul că manipulează norii pentru a împiedica ploaia să cadă în Iran şi a vorbit despre un „furt de nori” pe teritoriul ţării sale. Informaţia a fost însă dezminţită de agenţia naţională de meteorologie, a raportat agenţia de presă ISNA, scrie agerpres. „Schimbarea climatică din Iran este suspectă”, a declarat generalul de brigadă Gholam Reza Jalali, comandantul Apărării pasive iraniene, la un colocviu naţional despre protejarea populaţiei, în contextul în care Iranul se confruntă cu o secetă severă, informează AFP. „Ingerinţa externă este bănuită că a jucat un rol în schimbarea climatică. Centre ştiinţifice din ţară au realizat un studiu despre acest subiect şi rezultatul său confirmă ipoteza”, a adăugat oficialul iranian.

Potrivit declaraţiilor sale, citate de ISNA, „Israelul şi o altă ţară din regiune au echipe mixte care lucrează pentru ca norii ce ajung pe Cerul iranian să devină incapabili să genereze ploaie”. „În plus, ne confruntăm cu un fenomen de furt de nori şi de zăpadă”, a adăugat generalul Jalali. Potrivit agenţiei ISNA, generalul iranian a citat „un studiu realizat pe durata a patru ani”, potrivit căruia, dincolo de altitudinea de 2.200 de metri, toate zonele montane cuprinse între Afganistan şi Marea Mediterană sunt acoperite cu zăpadă, cu excepţia regiunilor din Iran. Generalul Jalali „deţine probabil documente pe această temă despre care eu nu ştiu, însă, pe baza cunoştinţelor meteorologice, nu este posibil ca o ţară ‘să fure’ zăpadă sau nori”, a declarat Ahad Vazife, directorul Agenţiei naţionale de meteorologie din Iran, citat de ISNA.

„O ţară nu poate să fure nori. Dacă ar fi aşa, atunci nu ar exista Poliţia apei în Statele Unite, căci americanii ar fura în acest caz norii altor ţări şi nu ar mai fi nevoie de o Poliţie a apei, deci aceasta din urmă ar fi desfiinţată”, a adăugat el. În Statele Unite, California a înfiinţat în urmă cu cîţiva ani „Poliţia apei”, o structură însărcinată cu monitorizarea operaţiunilor de conservare a resurselor hidrologice ale acestui stat din Vestul american, afectat adeseori de secetă. Potrivit lui Ahad Vazife, „Iranul suferă din cauza unei secete prelungite şi este vorba despre o tendinţă mondială care se aplică nu doar în Iran”. „Formularea unor astfel de întrebări, nu numai că nu rezolvă nici una dintre problemele noastre, ci ne şi deturnează de la căutările noastre privind găsirea unor soluţii bune”, a adăugat specialistul în meteorologie.

Theresa May i-a avertizat pe ceilalţi lideri din UE că viitorul acord privind Brexit-ul trebuie să fie însoțit de claritate

Premierul britanic Theresa May a declarat Luni că săptămîna trecută i-a avertizat pe ceilalţi lideri din Uniunea Europeană în legătură cu faptul că Parlamentul de la Londra nu va aproba acordul cu UE privind Brexit-ul dacă nu va exista claritate cu privire la cum va arăta viitoarea relaţie cu blocul comunitar, transmite Reuters, potrivit agerpres. În Toamna acestui an este de aşteptat ca parlamentarii britanici să se pronunţe asupra termenilor retragerii din Uniunea Europeană.

”I-am avertizat pe liderii UE că eu nu cred că acest Parlament va aproba în Toamnă acordul de retragere (din UE) dacă nu există claritate privind viitoarea relaţie”, a afirmat May în faţa parlamentarilor britanici. Şefa Executivului de la Londra a accentuat că Marea Britanie va avea o politică independentă în domeniul comerţului, care va permite negocierea unor acorduri cu ţări din întreaga lume. De asemenea, Theresa May a anunţat că Londra doreşte ca pînă la finalul anului 2020 să fie pusă în practică viitoarea relaţie vamală cu Uniunea Europeană. Cu mai puţin de nouă luni înaintea ieşirii efective a Marii Britanii din blocul comunitar, prevăzută pentru finalul lui Martie 2019, Guvernul britanic încă nu a luat o decizie privind viitoarea configuraţie a relaţiilor sale cu UE. La Consiliul European din 28-29 Iunie, liderii statelor membre au avertizat-o pe Theresa May că timpul presează pentru ajungerea la un acord asupra Brexit-ului şi şi-au accelerat pregătirile pentru eventualitatea unui eşec al negocierilor.

Turcia: Un fost director al informaţiilor din cadrul Poliţiei din Ankara, mort în închisoare

Fostul director al serviciilor de informaţii din cadrul Poliţiei din Ankara, Zeki Güven, acuzat de legături cu instigatorii puciului eşuat din Iulie 2016, a decedat în închisoare, în urma unei crize cardiace, potrivit agenţiei proguvernamentale Anadolu, scrie AFP, potrivit news.ro. Güven a fost arestat luna trecută, suspectat de legături cu reţele ale predicatorului Fethullah Gülen, acuzate de autorităţile turce că au urzit tentativa de lovitură de stat din Iulie 2016. Instalat în Statele Unite de aproximativ 20 de ani, Gülen dezminte orice implicare în puciul eşuat, însă Ankara îi vînează neobosită presupuşii susţinători.

Zeki Güven, în vîrstă de 48 de ani, a murit de o criză cardiacă Duminică, la ora locală 18.30, în celula sa din Închisoarea Sincan, la marginea Ankarei, potrivit Anadolu. Reţele gulemiste evocă în mod regulat circumstanţe suspecte ale morţii a zeci de presupuşi membri de-ai lor în închisoare, mai ales prin sinucidere, însă autorităţile turce afirmă că aceşti deţinuţi au acces la îngrijiri de sănătate de care au nevoie. Güven era suspectat de faptul că a jucat un rol de prim-plan în cadrul unei structuri gulemiste, numite ”Copii de Aur”, dar şi că a fost implicat în scandalul de moravuri, dezvăluit printr-o înregistrare video care l-a costat postul pe Deniz Baykal, pe atunci liderul CHP (opoziţie).

Autortităţile i-au acuzat pe gulemişti că au pus în circulaţie această înregistrare video, care dezvăluie o relaţie extraconjugală a lui Baykal. Cîteva zeci de mii de persoane au fost arestate în cadrul unor epurări lansate după tentativa de lovitură de stat. Autorităţile au emis Luni mandate de arestare pe numele a 68 de membri ai Comandamentului Forţelor Terestre, acuzaţi de legături cu puciul eşuat, potrivit Anadolu.

 

Socialmai mult