China se confruntă cu cea mai călduroasă Vară din ultimele 5 decenii

China s-a confruntat, anul acesta, cu cea mai călduroasă Vară din anul 1961, cu o temperatură medie națională de 22 de grade Celsius. Potrivit datelor Serviciului de Meteorologie, comparativ cu anii normali, temperatura medie naţională înregistrată Vara aceasta - din Iunie pînă la 26 August - a fost mai mare cu un grad, în condiţiile în care perioadele de caniculă au durat mai mult şi au afectat zone mai extinse ale ţării, informează Xinhua, citat de Agerpres. În August, de exemplu, temperatura medie naţională a atins 22,2 grade Celsius, cu 1,2 grade mai mult decît în anii cu temperaturi normale.

Aproape 93 de staţii meteorologice au raportat temperaturi extrem de ridicate în provinciile Jilin, Liaoning, Mongolia Interioară, Sichuan, Hubei şi Shandong, în timp ce 55 de staţii de monitorizare a climei au înregistrat cele mai înalte temperaturi diurne. În Septembrie, se aşteaptă ca majoritatea regiunilor ţării să înregistreze o temperatură medie apropiată sau uşor mai ridicată decît cea din ultimii ani, cu precipitaţii normale sau relativ cantitative, ceea ce va favoriza dezvoltarea culturilor de Toamnă

Parlamentul iranian îl apostrofează pe Hassan Rohani pentru situația dificilă a țării

Deputaţii iranieni şi-au exprimat Marţi nemulţumirea faţă de Preşedintele Hassan Rohani în legătură cu dificultăţile economice şi sociale din Iran, în timpul convocării inedite în faţa Parlamentului, relatează AFP. Este vorba de prima convocare a lui Rohani în faţa deputaţilor pentru a da explicaţii, într-un context devenit şi mai agitat din cauza evoluţiilor privind dosarul nuclear şi reintroducerea sancţiunilor americane. Audierea, care a durat aproape două ore, survine de asemenea după demiterea, după un vot de neîncredere din partea Parlamentului, a miniştrilor Muncii (pe 8 August) şi Economiei (Duminică).

În pofida încercărilor Preşedintelui de a da explicaţii, aleşii şi-au exprimat apoi nemulţumirea în legătură cu patru din cele cinci dosare supuse la vot. ”Nu trebuie să se spună că ne confruntăm cu o criză. Nu există o criză. Dacă se spune aşa, atunci aceasta se va transforma într-o problemă a societăţii şi va fi o adevărată ameninţare”, a argumentat Rohani, care se confruntă cu critici atît din partea conservatorilor cît şi din cea a reformatorilor. Potrivit regulilor Parlamentului, întrebările la care deputaţii nu au primit răspunsuri satisfăcătoare vor fi supuse Justiţiei pentru aviz. Rohani, considerat un moderat, nu a prezentat în cursul acestei şedinţe noi propuneri pentru ieşirea ţării din situaţia dificilă.

Retragerea SUA din acordul privind programul nuclear iranian, încheiat în 2015 între Teheran şi marile puteri, şi reintroducerea recent a sancţiunilor au sporit dificultăţile şi au fragilizat poziţia Preşedintelui moderat, reales anul trecut după un prim mandat de patru ani. Opozanţii conservatori faţă de Preşedintele Rohani, ostili de mult timp voinţei lui de reapropiere cu ţările occidentale şi de relaxare în ce priveşte libertăţile civile, impută printre altele criza corupţiei. Parlamentul are de asemenea puterea de a-l destitui pe Rohani. Dar Preşedintele beneficiază în continuare, pînă la noi ordine, de sprijinul ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Cutremur puternic în Indonezia

Un cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade s-a produs Marţi în Marea Timor, la Sud de insula Timor al arhipelagului indonezian, fără să fi fost declanşată alerta de tsunami, relatează EFE, potrivit agerpres. Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS), care înregistrează activitatea seismică în întreaga lume, a localizat epicentrul la 8 kilometri în adîncul mării şi la 98 de kilometri Sud-Est de Kupang, Capitala provinciei indoneziene Nusa Tenggara de Est.

Localitatea cea mai importantă din apropierea seismului este Habo, situată la 71 de kilometri distanţă de epicentru. Cel puţin 557 de persoane au murit şi aproape 400.000 au rămas fără case în urma celor patru cutremure de 6,3 şi 6,9 grade înregistrate în insula indoneziană Lombok între 29 Iulie şi 19 August. Indonezia este situată în zona supranumită Cercul de Foc al Pacificului, unde coliziunea plăcilor tectonice provoacă cutremure frecvente – aici se înregistrează aproximativ 85% din activitatea seismică mondială.

Spania și Chile sunt gata să ajute la scoaterea din criză a Venezuelei

Spania şi Chile s-au declarat pregătite Luni să ajute Venezuela să treacă peste criza în care se află, cu ocazia unei vizite la Santiago de Chile a şefului Guvernului spaniol Pedro Sanchez, relatează AFP. „Pentru ca Venezuela să găsească rapid o soluţie, va fi nevoie de ajutorul tuturor ţărilor”, a declarat Preşedintele chilian Sebastián Pinera într-o conferinţă de presă comună cu Pedro Sanchez.

Pinera şi-a exprimat dorinţa ca Spania să îşi asume un rol central în rezolvarea crizei venezuelene, aşa cum a mai făcut Madridul în alte crize din America Latină. Politica Chile „este de a face tot ce stă în puterea noastră pentru ca Venezuela să îşi regăsească democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului”, a declarat el. Sanchez a dat asigurări că Spania este dispusă „să acompanieze activ” evoluţia situaţiei din Venezuela. Venezuela, a spus el, „trebuie să aibă un dialog cu ea însăşi, între venezueleni, pentru a găsi o soluţie la această criză politică”, iar comunitatea internaţională trebuie „să acompanieze acest dialog”.

În cursul conferinţei de presă, Pinera, care este un conservator, a trasat un tablou sumbru a situaţiei din Venezuela sub Preşedintele socialist Nicolas Maduro. În Venezuela, „astăzi nu mai există democraţie, nu mai există separarea puterilor, nu se mai respectă drepturile omului, nu mai există stat de drept”. „Şi există ceva care este poate mult mai grav: o profundă criză umanitară”, a subliniat Preşedintele chilian.

Venezuelenii de confruntă de mai multe luni cu penurii grave de produse alimentare, medicamente şi alte produse de primă necesitate, precum şi cu o hiperinflaţie evaluată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) la 1.000.000% pentru 2018. Pinera a făcut apel la Maduro „să accepte ajutorul umanitar pe care noi, ţările din America Latină, l-am oferit de mai multe ori pentru a mai atenua din durerea şi suferinţa poporului venezuelean”.

Bombardamente intense în Capitala Yemenului

Capitala yemenită Sanaa şi baza ariană adiacentă au fost ţinta unor raiduri aeriene intense în noaptea de Luni spre Marţi, transmite AFP, citînd locuitori ai oraşului şi media deţinute de rebelii houthi. Postul de televiziune Al-Massirah, deţinut de houthi, a atribuit aceste raiduri coaliţiei anti-rebeli care intervine din 2015 în Yemen, sub comandament saudit. Rebelii houthi, susţinuţi de Iran, controlează Capitala şi vaste regiuni din Nordul şi Vestul ţării.

Loviturile aeriene au început spre miezul nopţii, ora locală, şi au durat circa o jumătate de oră, a relatat un locuitor al Capitalei, indicînd că au fost ‘cel puţin 15’ bombardamente. Aeroportul şi baza Dulaimi sunt vizate în mod regulat de aviaţia coaliţiei, însă, potrivit unor rezidenţi ai Capitalei, raidurile din noaptea trecută au fost neobişnuit de intense. Televiziunea Al-Massirah a relatat despre mai multe raiduri, dar nu a făcut referire la eventuale victime. Aeroportul este închis şi nu este utilizat decît punctual de către ONU.

Loviturile aeriene au survenit la cîteva ore după ce rebelii houthi au declarat că au atacat cu o dronă aeroportul din Dubai, anunţ dezminţit de Emiratele Arabe Unite, unul din stîlpii coaliţiei împotriva rebelilor, alături de Arabia Saudită. Din 2015, aceste ţări încearcă să restabilească la Sanaa Guvernul recunoscut internaţional al Preşedintelui Abd Rabbo Mansour Hadi, refugiat la Riad. Potrivit ONU, conflictul din Yemen a provocat pînă acum în jur de 10.000 de morţi, în majoritate civili, şi peste 55.000 de răniţi, dar şi cea mai gravă criză umanitară din lume.

Un jurnalist bosniac a fost bătut cu bestialitate la Banja Luka

Un jurnalist sîrb din Bosnia a fost lovit cu brutalitate Duminică seara de doi indivizi cu cagule la Banja Luka (Nord-Vestul Bosniei), fapte considerate „inacceptabile” de Ambasada SUA, în timp ce un reprezentant al OSCE a cerut deschiderea unei anchete, relatează AFP. Vladimir Kovacevic, agresat în apropierea casei sale, prezintă răni în zona capului şi a fost internat în spital, potrivit unor informaţii apărute Luni în mass-media. Cei doi agresori „ştiau unde locuiesc. Cînd am trecut pe lîngă ei au început să mă lovească cu brutalitate”, a spus jurnalistul pe Twitter, unde a postat o fotografie cu el, avînd capul acoperit cu bandaje.

Jurnalistul, care lucrează pentru postul de televiziune privat BN, relatează în legătură cu manifestaţiile care au loc zilnic începînd din Primăvară, provocate de moartea unui student, David Dragicevic. Protestatarii consideră că a fost vorba despre o crimă, în timp ce autorităţile îl consideră un accident. Acest student la informatică a devenit simbolul revoltei împotriva celor puternici şi corupţi, într-o ţară în care există o neîncredere profundă în clasa politică.

Ambasada americană a declarat că această agresiune este „inacceptabilă”. „Cînd jurnaliştii sunt reduşi la tăcere, societatea suferă”, a afirmat misiunea diplomatică într-un comunicat. Reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea presei, Harlem Desir, a cerut autorităţilor să deschidă „rapid o anchetă şi să-i aducă pe cei responsabili în faţa Justiţiei”, deoarece „orice atac împotriva mass-media este un atac asupra valorilor democratice şi a cetăţenilor”.

Agresiunea împotriva lui Vladimir Kovacevic a fost condamnată şi de Asociaţia jurnaliştilor din Bosnia, de canalul BN şi de clubul jurnaliştilor din Banja Luka. „Parcă ar fi vorba despre o teroare organizată, venită din partea politicienilor, a Justiţiei şi a Poliţiei. Toate limitele au fost încălcate, este o tentativă de crimă”, a reacţionat preşedintele Asociaţiei jurnaliştilor din Bosnia, Marko Divkovic.

Rusia amina o reuniune internationala privind Afganistanul

Rusia a anunţat Luni amînarea unei reuniuni internaţionale asupra Afganistanului, pe care intenţiona să o găzduiască la Moscova în 4 Septembrie şi la care i-a invitat să participe şi pe liderii talibanilor, informează AFP, potrivit agerpres. Decizia de a amîna această reuniune a fost luată în urma unei convorbiri pe care şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a avut-o Luni cu Preşedintele afgan Ashraf Ghani, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe rus. „Preşedintele afgan a susţinut în principiu ideea organizării unei reuniuni la Moscova, însă a propus amînarea ei din cauza necesităţii pentru partea afgană de a stabili o poziţie consolidată asupra acestei probleme”, explică ministerul. Lavrov şi Ghani „s-au pus de acord să conlucreze împreună în vederea fixării unei noi date pentru reuniune prin canale diplomatice”, continuă comunicatul.