Datoria publică a Italiei, la un nivel nemaivăzut după Al Doilea Război Mondial

Recesiunea în care înoată Italia de la sfîrşitul anului trecut ar putea declanşa o criză financiară de peste 2.000 de miliarde de euro. Situaţia în care este în prezent a treia economie a zonei euro nu are nici o perspectivă concretă de rezolvare. La Roma e un Guvern populist care vrea doar să crească deficitele. Încărcătura datoriilor din Italia raportată la PIB a atins valori care nu au mai fost înregistrate încă de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pentru Italia, 2018 s-a încheiat dramatic. După un an de turbulenţe politice, costuri mai mare ale împrumuturilor şi tensiuni fiscale care au afectat economia, Peninsula a căzut în recesiune, la doar patru ani după ultima prin care a trecut. Acest lucru a afectat şi zona euro care a crescut cu doar 0,2% în ultimul trimestru din 2018. În plus, dacă ne uităm de-a lungul deceniului, situaţia Italiei nu arată deloc bine. Faţă de 2008, produsul intern brut este cu 5% mai mic, iar şomajul depăşeşte 10%, în condiţiile în care acum 10 ani era în jurul a 6%. În prezent, economiştii din Europa dezbat dacă Italia poartă atît de multe datorii încît ar putea să se prăbuşească într-o criză financiară în stil grecesc. Iar răspunsul nu este unul foarte optimist. Frica lor este că Italia este mult mai mare decît Grecia, fiind a treia economie care sta la baza zonei euro; magnitudinea unei astfel de crize este mult mai greu prezis şi de asemenea mult mai greu de gestionat.

Iar problema se poate agrava şi mai tare şi din felul în care Uniunea Europeană şi Banca Europeană Centrală gestionează astfel de momente critice. Odată ce o ţară se îndatorează mult peste puterea sa, regulile de austeritate ale blocului comunitar limitează cheltuielile guvernamentale, ceea ce implicit reduce creşterea economică a ţării. În acelaşi timp, normele Băncii Europene Centrale nu permit unei ţări să părăsească zona euro fără a declanşa o criză financiară pe care să încerce ulterior să o evite. Astfel Italia pare să se blocheze într-o stare de recesiune permanentă, sunt de părere economiştii, sau în cel mai bun caz să se confrunte cu o stagnare pe termen lung.

Datoria Guvernului italian a atins aproape 2.000 de miliarde de euro, după ce în 2016 începuse să scadă. Datoria a atins 130% din PIB, un nivel nemaivăzut după cel de-Al Doilea Război Mondial. Dacă ponderea datoriei publice va continua să crească, aceasta ar fi o problemă mai mare decît criza anterioară din zona euro şi ar putea pune din nou în pericol moneda unică în sine. Analiştii sunt de părere că sunt şanse foarte mari ca Italia să ajungă în situaţia Greciei.

Un britanic renunță la candidatura la europarlamentare după ce a insultat românii

Un candidat britanic la europarlamentare a fost nevoit să se retragă după ce s-a aflat că a făcut comentarii insultătoare la adresa românilor.

„Cînd aud că 70% din hoții de buzunare prinși la metroul din Londra sunt români, parcă asta mă face să vreau Brexit”, a scris Ali Sadjady pe Twitter în Noiembrie 2017.

El era pe listele unui nou partid pro-european "Change UK". Chiar în ziua în care partidul şi-a lansat lista de candidaţi, declaraţia controversată a fost scoasă la lumină de presă. A fost acuzat că a încurajat discursul urii faţă de cetăţenii europeni. Interesant este că Sadjady, care este musulman, a demisionat luna trecută din Partidul Conservator, declarîndu-se deranjat de islamofobia din partid.

Programul de lucru în Venezuela a fost redus la trei zile

Guvernul venezuelean a redus săptămîna de lucru la doar trei zile, de Luni pînă Miercuri, pentru a scădea consumul de curent electric pe fondul penelor repetate, relatează Agerpres.

Venezuelenii au lucrat în această săptămînă doar pînă la ora 14:00 (18:00 GMT), de Luni pînă Miercuri, a comunicat ministrul Informaţiilor, Jorge Rodriguez, pe Twitter. Ziua de muncă începe de regulă la ora 08:00. Potrivit lui Rodriguez, şcolile vor fi deschise de la 07:00 pînă la prînz. Ministrul a precizat că măsura a fost luată din cauza „atacului terorist”. Guvernul de la Caracas dă vina pentru penele de curent electric repetate pe sabotajul din partea opoziţiei şi a SUA, în timp ce opoziţia acuză întreţinerea deficitară a reţelei de electricitate. O pană masivă de curent a lăsat Venezuela în întuneric timp de aproape o săptămînă în luna Martie, provocînd penurie de apă şi decese în spitale. De atunci, ţara a mai fost afectată ocazional de întreruperi în furnizarea de electricitate.

Copiii din „casa groazei” îşi iartă părinţii care i-au torturat timp de 9 ani

Cei doi americani care au fost ani de zile torţionarii propriilor copii au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă. Şi-au ţinut cei 13 fii şi fiice vreme de cel puţin 9 ani închişi, în mizerie, i-au înfometat şi i-au bătut. Poveştile din casa groazei i-au speriat pînă şi pe anchetatori. Cu toate acestea, copiii - dintre care 7 sunt deja adulţi - au găsit puterea să-şi ierte părinţii.

În Ianuarie 2018, 12 fraţi şi surori, au fost descoperiţi legaţi, unii dintre ei cu lanţuri, înfometaţi şi murdari într-o casă dintr-un orăşel californian, nu departe de Los Angeles. Cel mai mic copil avea 2 ani, cel mai mare - o tînără, care la 29 de ani cîntărea doar 37 de kilograme. Alarma a fost dată de sora lor de 17 ani - a treisprezecea victimă, care reuşise să fugă şi să sune la Poliţie.„Părinţii mei mi-au răpit viaţa, dar acum mi-o iau înapoi. Sunt la colegiu şi trăiesc pe cont propriu. Îmi place să-mi petrec timpul cu prietenii şi viaţa mea e bună. Viaţa mea a fost rea, dar m-a făcut mai puternică. Am luptat pentru a deveni cine sunt acum. L-am văzut pe tata cum a schimbat-o pe mama, aproape că m-au schimbat şi pe mine. Dar mi-am dat seama ce se întîmplă şi am făcut tot ce am putut să nu devin ca ei”, a mărturisit fata.

Cel puţin 9 ani au fost chinuiţi de propriii părinţi fără ca nimeni să bage de seamă. Cu toate acestea, în ziua în care cei doi torţionari şi-au aflat sentinţa, au primit şi iertarea copiilor. „Uneori mai am coşmaruri despre ce s-a întîmplat, îi văd pe fraţii mei în lanţuri sau bătuţi. Dar acele lucruri reprezintă trecutul, iar acesta este prezentul. Îmi iubesc ambii părinţi foarte mult, deşi nu ne-au crescut bine. Mă bucur că au făcut-o, pentru că m-au făcut persoana care sunt acum.” „Vreau să le mulţumesc că m-au învăţat despre Dumnezeu şi despre credinţă. Sper să nu-şi piardă credinţa niciodată. Dumnezeu vede în inimile noastre şi ştiu că vede şi în ale lor.”

Louise Turpin – mama: „Îmi pare rău pentru tot răul pe care l-am făcut copiilor mei. Îi iubesc foarte mult. Abia aştept ziua în care îi voi putea vedea, să-i îmbrăţişez, să le spun că îmi pare rău.”

Cazul acestei familii a şocat America. "Casa groazei" i s-a spus. Copiii erau deseori bătuţi, aveau voie să facă duș o singură dată pe an, stăteau treji pînă în zori şi dormeau ziua. Nu aveau voie să se joace, erau hrăniţi o singură dată pe zi, dar părinții puneau uneori mîncare în locuri în care puteau doar s-o vadă, dar nu puteau s-o atingă. Cei 13 copii ai cuplului sunt acum în grija autorităţilor.

Hassan Rohani le cere americanilor să renunţe la presiuni şi să-şi ceară scuze

Preşedintele iranian Hassan Rohani a afirmat că Iranul doreşte să negocieze cu America numai dacă SUA renunţă la presiuni şi prezintă scuze, potrivit media de stat iraniene, relatează agenţia Reuters, potrivit agerpres.

Preţurile la petrol au atins Marţi cel mai mare nivel al lor din Noiembrie 2018, după ce Washingtonul a anunţat că toate derogările privind importurile de petrol iranian, supus sancţiunilor, vor înceta săptămîna viitoare, punînd astfel presiune pe importatori să nu mai cumpere ţiţei din Iran şi restrîngînd şi mai mult oferta globală.

”Noi am fost întotdeauna pentru negocieri şi diplomaţie, cum am fost într-un fel pentru război şi apărare. Negocierile sunt posibile doar dacă sunt înlăturate toate presiunile, dacă ei prezintă scuze pentru toate acţiunile lor ilegale şi dacă există respect reciproc”, a mai spus Rohani.

Cei mai mulţi dintre persoanelor decapitate în Arabia Saudită erau minoritari şiiţi

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HEW) a anunţat că cel puţin 33 din cei 37 de saudiţi executaţi Marţi aparţin minorităţii şiite din regatul dominat de sunniţi, relatează AFP, potrivit agerpres. ”Treizeci şi trei sunt cu siguranţă şiiţi”, a declarat pentru AFP un cercetător al HRW, Adam Coogle.

Cele 37 de persoane executate Marţi au fost recunoscute vinovate pentru că ”au format grupuri teroriste”, potrivit Ministerului saudit de Interne. Iranul, rivalul şiit al Arabiei Saudite sunnite, a denunţat în noaptea de Marţi spre Miercuri tăcerea SUA privind executarea a 37 de persoane în Arabia Saudită pentru ”terorism”, o rară execuţie în masă în regat. ”După ce au închis ochii la dezmembrarea unui jurnalist, nici un cuvînt din partea Guvernului lui Trump cînd Arabia Saudită decapitează 37 de bărbaţi într-o zi, mergînd pînă la crucificarea unui bărbat la două zile după Paşte”, a scris pe Twitter ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif.

Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International, care a condamnat execuţiile, regatul saudit, care aplică o variantă austeră a islamului sunnit, se află printre primele ţări din lume care execută sentinţele de condamnare la moarte, după Republica Islamică Iran.

În raportul său anual privind condamnarea la moarte pentru anul 2018, Amnesty Internaţional a indicat că, după China (care nu publică statistici), ţările care recurg cel mai mult la executarea sentinţelor de condamnare la moarte sunt Iran (253), Arabia Saudită (149), Vietnam (85) şi Irak (52). 

Rusia va adopta măsuri asimetrice, ca răspuns la acţiunile NATO la graniţele sale

Rusia va adopta măsuri asimetrice, ca răspuns la acţiunile ţărilor NATO la graniţele Federaţiei Ruse, a avertizat ministrul Apărării rus Serghei Şoigu în cadrul Conferinţei de securitate de la Moscova, care şi-a început lucrările şi va dura pînă Vineri în Capitala rusă, potrivit agenţiei de presă oficiale TASS, transmite şi agerpres.

Tendinţa de a prezenta Rusia ca principală ameninţare pentru Occident a devenit dominantă în politica Alianţei, la baza căreia se află principiul „eu inventez şi tratez invenţia drept o realitate”, a afirmat Serghei Şoigu, explicîndu-şi în continuare ideea: „Ei (occidentalii) au inventat ameninţarea rusă şi tot ei se înspăimîntă unii pe alţii cu aceasta!” În acelaşi timp, ”acţiunile practice ale Alianţei – fie că este vorba de dezvoltarea infrastructurii militare în apropierea graniţelor ruse, fie de intensificarea activităţii în Marea Neagră şi Marea Baltică – duc la escaladarea tensiunilor, necesitînd un răspuns adecvat din partea Rusiei’, a declarat ministrul Apărării rus.

„Vă pot asigura că măsuri de răspuns vor fi luate în timp util şi nu neapărat simetrice faţă de acţiunile NATO”, a avertizat generalul de armată Serghei Şoigu, evocînd în acest context extinderea NATO, care continuă în Europa, precum şi intensificarea activităţii militare în Arctica. În emisfera vestică, SUA reactualizează aşa-numita „doctrina Monroe” pentru a limita suveranitatea statelor latino-americane, exercitînd presiune asupra ţărilor care duc o politică contrară intereselor Washingtonului, a declarat el, citat de Interfax. „Un exemplu tipic este situaţia din Venezuela, unde Guvernul legitim este supus unei ingerinţe externe fără precedent”, a adăugat el, afirmînd că aceasta se face folosindu-se „întregul arsenal de mijloace disponibile, inclusiv forţa”. Mai mult, generalul Serghei Şoigu a declarat că SUA iau în considerare posibilitatea de a recurge la forţă împotriva ţărilor din America Latină.

În acest context, ministrul Apărării rus a precizat că Rusia intenţionează să-şi consolideze relaţiile cu ţările din America Latină. „Avem mulţi prieteni şi aliaţi tradiţionali în această regiune. Aceştia sunt Cuba, Nicaragua, Venezuela, Brazilia, Bolivia, Mexic, Uruguay, Paraguay şi Chile. Apreciem foarte mult nivelul de încredere atins şi vom continua să lucrăm pentru a-l creşte”, a spus Şoigu, citat de EFE.

Prezent la lucrările conferinţei, şeful Statului Major al Armatei ruse, Valeri Gherasimov, a declarat că ţările occidentale provoacă instabilitate internă prin promovarea democraţiei pe calea unei aşa-numite „intervenţii umanitare”, potrivit TASS. Gherasimov a spus că Rusia îşi îndeamnă partenerii occidentali să nu creeze noi linii de demarcaţie între ea şi NATO în Europa. „Propunem partenerilor occidentali să renunţe la crearea unor noi linii de divizare pe continentul european şi să reducă confruntarea pe linia Rusia-NATO”, a insistat el, lansînd un apel Occidentului să se ghideze după Actul fundamental privind relaţiile de cooperare cu Rusia (1997), document ce stipulează că „Rusia şi NATO nu se consideră unul pe altul drept adversari”.

Trump va face un turneu în Franţa şi Marea Britanie

Preşedintele american Donald Trump a acceptat invitaţia reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a efectua o vizită de stat în Marea Britanie, în luna Iunie, a anunţat Palatul Buckingham, relatează Reuters, potrivit agerpres. Trump şi soţia sa, Melania, vor efectua vizita între 3 şi 5 Iunie, a precizat Palatul Regal, adăugînd că vor fi anunţate detalii suplimentare în timp util.

În cursul vizitei, Preşedintele american va avea o întrevedere cu premierul britanic Theresa May la Downing Street. Vizita coincide de asemenea cu evenimentele pentru marcarea a 75 de ani de la debarcarea pe plajele Normandiei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Marea Britanie şi Statele Unite au un parteneriat profund şi durabil care este înrădăcinat în istoria noastră comună şi în interese comune”, a spus premierul May într-un comunicat. „Vizita de stat este o oportunitate pentru a întări relaţiile deja apropiate în domenii precum comerţul, investiţiile, securitatea şi apărare şi pentru a discuta despre modul în care putem construi aceste legături în următorii ani”, menţionează sursa citată.

În continuare, Donald Trump şi soţia sa vor efectua de asemenea o vizită în Franţa pe 6 Iunie, unde Preşedintele american va avea o întrevedere cu omologul său francez Emmanuel Macron, a anunţat Casa Albă.

Americanii au ucis mai mulţi civili afgani decît au făcut-o talibanii

Forţele americane şi afgane au ucis mai mulţi civili decît talibanii sau alte grupări insurgente în Afganistan, potrivit unui raport al Naţiunilor Unite pe primul trimestru din 2019, informează France Presse, potrivit agerpres. În perioada respectivă, forţele internaţionale şi proguvernamentale s-au făcut responsabile de moartea a 305 civili, faţă de 227 de civili, cîţi au fost ucişi de talibani şi de alte grupări armate, precizează acest raport al Misiunii de asistenţă a Naţiunilor Unite în Afganistan (UNAMA). Cele mai multe dintre decese s-au produs în timpul atacurilor aeriene sau în cursul misiunilor de recunoaştere la sol, desfăşurate în special de către forţele afgane, între care unele „par să acţioneze în deplină impunitate”, potrivit raportului.

„UNAMA cere forţelor de securitate naţionale afgane şi forţelor militare internaţionale să efectueze anchete privind suspiciunile legate de victimele civile, să facă publice rezultatele investigaţiilor şi să despăgubească victimele în mod corespunzător”, subliniază organizaţia. ONU a început să elaboreze statistici privind victimele civile în Afganistan în 2009, pe fondul deteriorării situaţiei de securitate din această ţară. Aceste noi cifre au fost făcute publice în timp ce SUA, angajate militar în Afganistan din 2001, şi-au intensificat operaţiunile aeriene, depunînd totodată eforturi pentru a negocia un acord de pace cu talibanii, care controlează în prezent zone vaste din teritoriul ţării. Anul 2018 este considerat de UNAM cel mai sîngeros de pînă acum pentru civilii afgani, cu un bilanţ de 3.804 morţi.

Germania îşi diminuează exportul de arme, industriaşii din domeniu acuză restricţii guvernamentale

Guvernul german a aprobat exporturi de arme în valoare de 1,12 miliarde de euro (1,3 miliarde dolari) în trimestrul Ianuarie-Martie, o scădere de 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Economiei, notează miercuri agenţia DPA, potrivit agerpres. Industria acuză că aceste cifre în scădere au legătură cu restricţiile coaliţiei guvernamentale impuse vînzărilor de arme către ţări din afara Uniunii Europene şi NATO de la venirea ei la putere în Martie 2018, precum şi interzicerea parţială a exporturilor către ţările implicate în război din Yemen.

Această interdicţie a fost înăsprită în Noiembrie în urma asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în Consulatul saudit din Istanbul şi relaxată uşor în Martie. Anul trecut, exporturile aprobate de Guvern au scăzut cu aproape un sfert la 4,82 miliarde de dolari, al treilea an consecutiv în care industria a înregistrat cifre în scădere. Industria nu a anunţat nici o creştere din 2015, cînd au fost înregistrate exporturi record de 7,86 miliarde de euro. Cifrele guvernamentale au fost publicate ca răspuns la o întrebare din partea parlamentarului Verzilor Omid Nouripour.

Interdicţia Guvernului privind exporturile către ţările implicate în Yemen se aplică numai comenzilor noi, nu şi celor deja aprobate. Dar Guvernul este supus presiunilor pentru a interzice folosirea armelor de producţie germană în război.

Emiratele Arabe Unite, una dintre ţările afectate de interdicţie, au respins această propunere, ambasadorul Ali Abdullah al-Ahmed declarînd că EAU se aşteaptă ca Germania să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale. „Dacă există unele condiţii pe care Guvernul german ar dori să le pună într-un contract din cauza unei noi situaţii politice aici în Germania, aceasta este decizia Germaniei. Dar acest lucru ar trebui să se aplice numai noilor contracte”, a spus el. 

Japonia despăgubeşte zeci de mii de oameni sterilizaţi forţat

Parlamentul japonez a adoptat o lege privind acordarea de despăgubiri zecilor de mii de persoane sterilizate, adesea fără acordul lor, în cadrul unui program guvernamental menit să prevină naşterea unor „descendenţi inferiori”, rămas în vigoare pînă în 1996, transmite Reuters, potrivit agerpres. Multe dintre victime erau persoane cu dizabilităţi fizice sau cognitive, altele sufereau de lepră sau, pur şi simplu, prezentau probleme comportamentale. Noua lege prevede acordarea unei despăgubiri de 3,2 milioane de yeni (29.000 de dolari) fiecărei victime, la solicitarea acesteia în termen de cinci ani şi cu aprobarea unei comisii de experţi.

În baza legii eugeniei, intrată în vigoare în 1948, cînd Japonia se confrunta cu penurie alimentară şi începea reconstrucţia postbelică, au fost sterilizate în jur de 25.000 de persoane, dintre care cel puţin 16.500 fără acordul lor. Aproximativ 20 dintre victime au dat în judecată statul japonez pentru a primi despăgubiri şi scuze. Primul verdict într-un astfel de caz este aşteptat în luna Mai. Deşi cele mai cunoscute legi ale eugeniei au fost impuse de Germania nazistă, Japonia nu a fost singura ţară cu programe similare pe timp de pace, majoritatea celorlalte fiind revocate însă în anii 1970, mai notează Reuters. 

Lituania blochează accesul unui scriitor celebru, cunoscut pentru negarea Holocaustului

Autorităţile din Lituania au decis să-i blocheze accesul în ţară pentru următorii cinci ani scriitorului britanic David Irving, cunoscut pentru poziţia sa de negare a Holocaustului, informează dpa, potrivit agerpres. Agenţia lituaniană pentru migraţie, care aparţine de Ministerul de Interne, a luat această decizie pe baza informaţiilor primite de la Ministerul de Externe, a precizat pentru agenţia de presă BNS o purtătoare de cuvînt a serviciilor de imigraţie.

Astfel, s-a aflat că scriitorul negaţionist în vîrstă de 81 de ani pregăteşte pentru Toamna acestui an un turneu în Polonia şi statele baltice, la situri din Al Doilea Război Mondial legate de nazism şi persecutarea evreilor. Or, „răspîndirea ideilor sale de negare a Holocaustului şi elogiere a liderului nazist Adolf Hitler constituie infracţiune în Lituania şi nu putem permite producerea unor astfel de fapte”, a declarat pentru BNS ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius. Interdicţia de acces va rămîne în vigoare pînă la 15 Aprilie 2024.

Irving a negat public faptul că în camerele de gazare din lagărul morţii de la Auschwitz şi-au găsit sfîrşitul milioane de evrei. În 2006, el a fost condamnat la trei ani de închisoare în Austria.