Realitatea internationala pe scurt (24 Iunie 2019)

Victorie a opoziţiei în scrutinul pentru funcţia de primar al oraşului Istanbul. Rezultate parţiale

Ekrem Imamoglu, candidatul Partidul Republican al Poporului (centru-stînga, secular, CHP), principala formaţiune de opoziţie, a cîştigat scrutinul pentru funcţia de primar al oraşului Istanbul, obţinînd 53,9% din voturi, potrivit rezultatelor parţiale după numărarea a aproape 99% din sufragii.

Pe locul al doilea se clasează candidatul Partidului Dreptate şi Dezvoltare (AKP), fostul premier Binali Yildirim, cu aproximativ 800.000 voturi mai puţin decît Ekrem Imamoglu. Scrutinul pentru Primăria oraşului Istanbul a fost reluat după ce partidul Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a obţinut anularea alegerilor din Martie, cîştigate atunci tot de candidatul opoziţiei, informează agenţia Anadolu. La alegerile locale din 31 Martie, Partidul Dreptate şi Dezvoltare (AKP), formaţiune condusă de Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, a suferit cîteva înfrîngeri usturătoare, pierzînd controlul asupra mai multor oraşe majore, inclusiv Capitala ţării, Ankara.

Noua înfrîngere pentru partidul de guvernămînt ar putea amplifica criticile la adresa Preşedintelui în contextul în care mai mulţi lideri politici din propriul partid sunt tot mai nemulţumiţi de modul autoritar de conducere al liderului turc.

În Noua Zeelandă, cetăţenii vor putea vota în supermarketuri

Cetăţenii din Noua Zeelandă vor putea să voteze la viitoarele alegeri şi la supermarketuri, în urma unor modificări aduse legilor electorale care vor permite ca urnele de vot să fie plasate în magazinele care atrag mulţi oameni, dar şi în centrele comerciale. De asemenea, noile reglementări vor permite ca cetăţenii să se înregistreze pentru vot chiar în ziua alegerilor, relatează The Guardian, citat de News.ro.

Una din cinci persoane, dintre cele cu drept de vot, nu au votat la alegerile din 2017, cîştigate de Jacinda Ardern de la Partidul Laburist. Din cauza sistemului de vot din Noua Zeelandă, Ardern a putut forma o coaliţie de guvernare cu partidul New Zeeland First şi Partidul Verzilor, cu toate că Partidul Naţional (centru-dreapta) a cîştigat mai multe voturi decît laburiştii la alegeri. Ministrul Justiţiei Andrew Little a declarat că schimbările vor face ca oamenilor să le fie mai uşor să voteze în 2020 şi vor transforma procesul electoral într-unul mai democratic. Modificările au fost adoptate în urma recomandărilor Comisiei Electorale, principalul obiectiv fiind încurajarea unei prezenţe ridicate la vot.

„Plasarea urnelor de vot în supermarketuri şi centre comerciale va face ca oamenilor să le fie mai uşor să voteze”, a declarat Little. „Este important ca urnele de vot să fie plasate în locurile în care oamenii au treabă de obicei şi astfel procesul de votare să fie integrat mai uşor în vieţile lor ocupate”, a adăugat Little.

Partidul Naţional, aflat în opoziţie, a condamnat modificările, susţinînd că vor favoriza partidele de stînga, precum laburiştii şi verzii şi a descris măsura ca fiind ceva ce se întîmplă de obicei „în republicile bananiere”. „Au ales special doar aceste recomandări de la Comisia Electorală, doar pe cele care susţin coaliţia de guvernare”, a declarat purtătorul de cuvînt privind probleme electorale al partidului, Nick Smith. „Ne dorim un nivel ridicat al prezenţei la vot, dar ne dorim să existe şi un vot integru. Ne dorim să ne asigurăm că aceşti oameni să fie cei care au dreptul la vot”, a adăugat el.

Parlamentarul din Partidul Verzilor, Golriz Ghahraman, care este un susţinător al creşterii eligibilităţii votanţilor, a susţinut schimbarea şi a precizat că va duce la un proces democratic mai accesibil şi mai inclusiv.

Trump, despre conflictul cu Iran: Nu caut războiul, dar dacă va fi, va fi distrugere totală așa cum nu ați mai văzut vreodată

Președintele american Donald Trump a declarat, Duminică, într-un interviu pentru postul NBC, că este de părere că Teheranul vrea să negocieze un acord cu Statele Unite, în contextul problemelor economice cu care se confruntă Iranul, relatează MEDIAFAX. „Cred că vor să negocieze. Și cred că vor să facă o înțelegere. Și înțelegerea mea este nucleară. Uite, nu vor avea arme nucleare. (...) Nu cred că le place poziția în care se află. Economia lor este absolut ruinată”, a declarat liderul de la Casa Albă.„Nu caut războiul, dar dacă va fi, va fi distrugere totală așa cum nu ați mai văzut vreodată. Dar nu caut sa fac asta”, a adăugat Donald Trump. Preşedintele Statelor Unite declarase, Vineri, că pregătise un atac asupra Iranului, dar l-a anulat în ultimul moment, pentru a evita producerea de victime.

Un oraş israelian şi-a schimbat numele pentru a nu mai fi confundat cu vecinul său Nazareth

Oraşul israelian Nazareth Illit a adoptat un nume nou pentru a nu mai fi confundat cu vecinul său, Nazareth, locul naşterii lui Iisus potrivit tradiţiei creştine, informează AFP, scrie news.ro. Ca urmare a unui sondaj realizat pe 10.000 de locuitori din Nazareth Illit (Înălţimile Nazareth, în ebraică), propunerea de a redenumi oraşul Nof Hagalil (Vedere din Galileea) a fost aprobată. Administraţia a primit acordul Guvernului în urmă cu şase luni pentru această schimbare şi un comitet a selectat noul nume care a obţinut aprobarea rezidenţilor, a declarat pentru AFP Orna Buhnut, o purtătoare de cuvînt a municipalităţii.

Primarul Ronen Plot a marcat Vineri această schimbare printr-o recepţie festivă. Numele Nazareth Illit a fost adoptat după fondarea acestui oraş nou în anii 1950, la puţin timp după proclamarea Statului Israel. Numele oraşului Nazareth este una dintre trăsăturile comune dintre cele două oraşe, separate de trei kilometri. Nazareth, cu 75.000 de locuitori, este cel mai mare oraş arab din Israel, cu o populaţie aproape exclusiv musulmană sau creştină. Oraşul primeşte anual mulţimi de pelerini creştini veniţi aici. Oraşul Nof Hagalil numără 51.000 de locuitori, dintre care o majoritate este de evrei de origine rusă.

Salvini acuză Olanda şi UE de dezinteres faţă de migranţii blocaţi în apele teritoriale italiene

Ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini, a acuzat Olanda şi Uniunea Europeană (UE) că nu se interesează de soarta celor 42 de migranţi blocaţi în apele teritoriale italiene, pe o navă umanitară olandeză, informează AFP, scrie agerpres. „I-am scris personal colegului meu olandez: sunt incredul, pentru că ei nu se interesează de nava aflată sub pavilionul lor”, a notat într-un comunicat Matteo Salvini, liderul partidului Liga (extrema dreaptă) şi vicepremier al Guvernului italian.

Nava umanitară Sea-Watch 3 a salvat, în 12 Iunie, 53 de migranţi de pe o ambarcaţiune pneumatică care plecase de pe costa libiană. Comandantul navei, aflate sub pavilion olandez dar care este închiriată de un ONG german, a refuzat să-i ducă înapoi în Libia, ţară care nu este considerată un loc sigur, şi s-a îndreptat spre costa Italiei. Zece dintre aceşti migranţi, printre care femei însărcinate, au fost autorizaţi să debarce în urmă cu zece zile la Lampedusa, un alt bărbat bolnav – Sîmbătă, însă ceilalţi 42 rămîn pe nava care nu poate intra în apele teritoriale italiene.

„Vom considera Guvernul olandez şi UE, absente şi depărtate ca întotdeauna, responsabili de tot ce li s-ar putea întîmpla femeilor şi bărbaţilor aflaţi la bordul Sea-Watch”, a conchis Salvini, care le-a interzis navelor închiriate de ONG-uri ce salvează migranţi să acosteze în porturi italiene. Totodată, Guvernul maltez a anunţat, Duminică, că marina sa militară a salvat un grup de 37 de migranţi aflaţi în dificultate în Marea Mediterană şi care trebuie ar urma să fie transferaţi pe insulă în timpul zilei.

Şeful Armatei etiopiene şi preşedintele regiunii Amhara au fost ucişi

Şeful de stat-major al Armatei etiopiene şi preşedintele regiunii Amhara au fost ucişi, au anunţat serviciile prim-ministrului, citate de AFP, scrie news.ro.

Şeful Armatei etiopiene Seare Mekonnen a fost ucis de garda sa de corp la cîteva ore după o tentativă de lovitură de stat în Amhara, un stat regional al cărui preşedinte a fost de asemenea ucis, a declarat Duminică un purtător de cuvînt al premierului Abiy Ahmed. Acesta a precizat că un „comando de ucigaşi” conduşi de un şef al securităţii din Amhara (Nord-Vest) a pătruns în regiune, Sîmbătă după-amiază, rănindu-l mortal pe preşedintele regiunii Ambachew Mekonnen şi pe un alt responsabil. Mai tîrziu, şeful de stat-major al Armatei etiopiene, generalul Seare Mekonnen, a fost ucis de garda sa de corp în ceea ce pare a fi „un atac coordonat”, a adăugat purtătorul de cuvînt.

Kim a primit o scrisoare personală ”excelentă” de la Trump 

Liderul Nord-coreean Kim Jong Un a primit o scrisoare personală „excelentă” din partea Preşedintelui american Donald Trump, a anunţat Duminică agenţia Nord-coreeană KCNA, în condiţiile în care negocierile între cele două ţări bat pasul pe loc, informează AFP, scrie agerpres. „După ce a citit scrisoarea”, Kim a declarat cu satisfacţie că textul acesteia este „excelent”, relatează KCNA. „Subliniind aprecierea sa pentru gîndirea politică şi curajul extraordinar al Preşedintelui Trump, Kim Jong Un a declarat că va studia cu atenţie conţinutul interesant al scrisorii”, adaugă agenţia Nord-coreeană.

KCNA nu a oferit alte detalii cu privire la conţinutul scrisorii. Casa Albă a refuzat să confirme trimiterea de către Donald Trump a unei scrisori omologului său Nord-coreean, însă Preşedinţia Sud-coreeană a declarat că este la curent cu existenţa acesteia. Seulul consideră aceasta „un lucru pozitiv, în măsura în care dialogul între Coreea de Nord şi SUA continuă să avanseze prin intermediul unor schimburi de scrisori la cel mai înalt nivel”, a subliniat Preşedinţia Coreei de Sud. La 11 Iunie, Donald Trump a declarat că a primit o scrisoare „minunată şi foarte caldă” din partea lui Kim Jong Un, adăugînd că el continuă să aibă încredere în liderul Nord-coreean, în pofida lipsei unor progrese tangibile asupra procesului de denuclearizare.

Tensiunile dintre Coreea de Nord şi restul lumii s-a diminuat considerabil anul trecut. Ea a atins puncte culminante în timpul anilor precedenţi, în urma testelor nucleare şi tirurilor de rachete practicate de regimul de la Phenian. Simbolul destinderii l-a constituit summitul istoric din 2018, de la Singapore, dintre Kim şi Trump. Însă un al doilea summit Trump-Kim, în Februarie la Hanoi, nu a dus la nici un rezultat, americanii şi Nord-coreenii rămînînd blocaţi asupra problema denuclearizării coreene. Washingtonul cere ca aceasta să aibă loc înaintea ridicării sancţiunilor internaţionale, ceea ce Phenianul refuză.

”Moarte Americii!”, au scandat deputaţii iranieni în plină sesiunea parlamentară

Deputaţii iranieni au scandat „Moarte Americii!”, Duminică, în plină sesiune parlamentară, în contextul tensiunilor dintre Washington şi Teheran, relatează Reuters, scrie news.ro. Preşedintele american se lăuda cu cîteva săptămîni în urmă, într-un interviu la Fox News, că i-a descurajat pe iranieni să reia sloganul popularizat de ayatolahul Rouhollah Khomeini în timpul Revoluţiei islamice din 1979. „Ei nu mai strigă „Moarte Americii” în ultimul timp”, a afirmat Donald Trump.

Aleşii din Majlis au intonat celebra formulă pentru a saluta un discurs al vicepreşedintelui Parlamentului care denunţa Statele Unite drept „adevăratul terorist mondial”. „America este adevăratul terorist mondial care seamănă haos în ţări, încredinţează arme sofisticate grupurilor teroriste, provoacă insecuritate şi continuă să spună „veniţi să negociaţi”, a declarat Masoud Pezeshkian în deschiderea sesiunii parlamentare, transmisă în direct la radioul naţional.

Riscurile unei confruntări directe între Washington şi Teheran, care cresc de cîteva săptămîni, au escaladat Joi, după distrugerea de către Iran a unei drone americane care, potrivit Iranului, se afla în spaţiul său aerian, aproape de Ormuz, ceea ce SUA contestă.

Moscova suspendă zborurile de pasageri georgiene spre Rusia din 8 Iulie

Moscova va suspenda zborurile de pasageri ale companiilor aeriene georgiene spre Rusia începînd din 8 Iulie, a anunţat Ministerul Transporturilor rus după tulburări izbucnite la Tbilisi din cauza vizitei unui parlamentar rus, informează Reuters, scrie agerpres. Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis temporar zborurile de pasageri din Rusia spre Georgia.