Care a fost "cea mai mare greșeală" a SUA din istorie? Trump are un răspuns

Campania militară din Orientul Apropiat a fost gafa majoră a politicii SUA, a declarat președintele Donald Trump într-un interviu oferit Hill.TV.

"Cea mai mare greșeală a țării noastre a fost introducerea trupelor în Orientul Apropiat în perioada lui Bush", a spus Trump.

Totuși, potrivit lui, Obama, posibil, de asemenea a procedat incorect cînd a trimis soldați acolo.

Trump a reamintit despre numeroasele victime, adăugînd că SUA au irosit în campania din Orientul Apropiat peste șapte trilioane de dolari.

„Am putea înțelege războiul civil. Războiul civil e un război civil. E altceva. Introducerea trupelor noastre în Orientul Apropiat, v-aș spune, este cea mai proastă decizie a țării", a declarat președintele SUA.

Potrivit aprecierilor Pentagonului, costurile campaniilor militare în Irak, Afganistan și Siria, care au avut loc între anii 2001 și 2018, ajung la 1,52 trilioane de dolari.

Universitatea Brown, la rîndul ei, consideră că pînă la septembrie 2017 SUA au cheltuit peste 5,6 trilioane de dolari pentru două războaie, precum și pentru acțiuni militare în Pakistan și Siria. În afară de aceasta, în această sumă se includ și cheltuielile pentru asigurarea securității naționale și protecția sănătății veteranilor.

Un nou scandal în SUA: Un înalt oficial ar fi complotat ca Trump să fie declarat inapt pentru funcție

Un nou scandal la Washington. Numărul doi din Departamentul Justiţiei ar fi sugerat anul trecut înregistrarea în secret a președintelui Trump şi înlăturarea sa de la putere - transmite cotidianul The New York Times.

Procurorul general adjunct, Rod Rosenstein, ar fi venit cu ideea invocării unui amendament din Constituţie referitor la declararea liderului de la Casa Albă ca fiind inapt pentru funcţie. Oficialul a negat însă categoric informațiile şi le-a etichetat ca fiind lipsite de acuratețe.

Potrivit unei alte persoane prezente la discuţiile în cauza, sugestia de a-l înregistra pe preşedinte ar fi fost una ironică. Donald Trump a avertizat, fără să rostească vreun nume, că-i va îndepărta pe „oamenii răi” din Departamentul de Justiţie.

Donald Trump, președintele Statelor Unite: Uitaţi ce dezvăluiri sînt acum la Departamentul Justiţiei şi la FBI. Uitaţi ce se întîmplă! Avem oameni minunaţi la Departamentul de Justiţie. Dar sînt şi unii foarte răi. Aţi văzut ce s-a întîmplat la FBI. Au dispărut cu toţii. Dar a rămas o duhoare de care vom scăpa.

Noi sancţiuni impuse Rusiei. Acuzaţii de la Moscova

Noi sancţiuni impuse de Statele Unite unei entităţi chineze care a cumpărat armament rus ameninţă ”stabilitatea mondială”, a denunţat Serghei Riabkov, un adjunct al ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care a acuzat Washingtonul că ”se joacă cu focul”, relatează AFP.

”Ar fi bine să-şi amintească de o noţiune comună de stabilitate mondială, pe care o zdruncină în mod necugetat”, a declarat Riabkov citat într-un comunicat, adăugînd că ”joaca cu focul este stupidă, deoarece acest lucru poate deveni periculos”.

Washingtonul a anunţat joi seara că a sancţionat - pentru prima oară - o entitate străină din cauză că achiziţionat armament rus, şi anume o unitate a armatei chineze, care a achiziţionat avioane de vînătoare şi rachete de tip sol-aer.

Statele Unite au introdus, de asemenea, numele altor 33 de persoane şi de entităţi ruse - din domeniile militar şi al informaţiilor din Guvernul de la Moscova - pe lista lor neagră cu persoane şi entităţi prin care este interzisă orice tranzacţie în domeniul armamentului, sub ameninţarea pedepsei cu impunerii unor sancţiuni.

Serghei Riabkov consideră că în Statele Unite există ”o plăcere naţională de a lua măsuri antiruse” şi a calculat că este vorba despre a 16-a rundă de sancţiuni impuse Rusiei din 2011.

”Fiecare nouă serie de sancţiuni demonstrează absenţa totală a rezultatelor dorite de inamicii noştri (...). «Listele negre» americane se duplică tot mai mult. Este amuzant, dar aşa stau lucrurile”, a adăugat acest diplomat citat în comunicatul publicat de Ministerul rus de Externe.

Dînd asigurări că ”nu va reuşi nimeni niciodată” să ”dicteze condiţii” Rusiei, el i-a invitat pe ”operatorii maşinii de sancţiuni de la Washington să se familiarizeze cel puţin cu superficial cu istoria rusă, pentru a nu se mai agita degeaba”.

Între noile nume de pe ”lista neagră” americană se află cel al lui Igor Korobov - directorul GRU, serviciul rus miliyar de informaţii.

Organizaţia paramilitară Wagner şi finanţatorul ei Evgheni Prigojin - un om de afaceri apropiat preşedintelui Vladimir Putin - sînt, de asemenea sancţiinaţi.

Curtea Supremă a Scoţiei va cere CJUE să stabilească dacă Marea Britanie poate opri Brexit-ul

Curtea Supremă a Scoţiei a decis vineri, în urma apelului unui grup de petiţionari proeuropeni, să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a stabili dacă decizia Regatului Unit de a ieşi din UE poate fi revocată unilateral de acesta, transmit Reuters şi BBC News.

Decizia Curţii Supreme de la Edinburgh înseamnă că CJUE ar trebui să stabilească dacă există posibilitatea juridică pentru Marea Britanie să rămînă în UE dacă parlamentul de la Londra va hotărî astfel.

Petiţionarii au argumentat că este necesară certitudine juridică înaintea oricărui vot al parlamentului britanic, întrucît niciun stat nu s-a mai retras pînă acum din Uniunea Europeană.

Petiţionarii proeuropeni au susţinut că, deşi nu există nicio incertitudine din punct de vedere juridic că Marea Britanie ar putea opri Brexit-ul cu acordul celorlalte 27 state membre, ar trebui să caute să instituie un drept juridic de a face aceasta în mod unilateral, indiferent de poziţia blocului comunitar.

Ei susţin că parlamentul de la Londra ar trebui să aibă dreptul de a revoca declanşarea Articolului 50 din Tratatul UE, fără a cere permisiunea celorlalte 27 state membre ale UE.

Planurile pentru Brexit ale premierului Theresa May sînt într-un mare impas după ce liderii UE au avertizat-o joi că, dacă nu va veni cu o alternativă la propunerile actuale, Marea Britanie va ieşi din Uniune fără un acord.

Decizia de vineri ar putea fi, teoretic, contestată în apel la Curtea Supremă a Marii Britanii, dar surse din domeniul juridic apropiate cazului consideră improbabilă această variantă.

Statele din Schengen care nu sînt de acord cu toate regulile, amenințate cu excluderea și tăierea fondurilor

Preşedintele Franţei s-a săturat de statele care provoacă probleme şi situaţii tensionate în interiorul Uniunii Europene şi vrea limitarea avantajelor pe care statutul de membru le aduce.

Emmanuel Macron spune că Uniunea nu e un meniu a la carte, iar cine nu acceptă regulile trebuie să iasă din Schengen şi să nu se mai atingă de fondurile europene. Şi se referă aici liderul de la Elysee, în mod deosebit, la liderii est-europeni care nu vor să accepte refugiaţi şi nici să respecte regulile şi valorile europene.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: Cei care creează criza sînt tocmai cei care vă explică pe urmă că Europa nu se poate pune de acord. La un moment dat - regulile sînt simple, cum am văzut şi în cazul Brexitului, ţările care nu vor avantajele Frontexului şi ale solidarităţii vor trebui să iasă din Schengen. Ţările care nu vor avantajele aduse de Europa să nu se mai atingă de fondurile structurale. Trebuie ca primăvara viitoare să avem cu adevărat această discuţie. Europa nu e un meniu a la carte, e un proiect politic.

Theresa May cere Uniunii Europene „respect” în negocierile privind Brexitul

Prim-ministrul britanic, Theresa May, a acuzat Uniunea Europeană că nu tratează Marea Britanie cu respect, într-un discurs ţinut la o zi după ce planul ei privind Brexitul a fost respins de liderii UE, scrie The Guardian.

May a afirmat că îşi susţine în continuare planul şi a adăugat că în timpul negocierilor ea şi-a tratat omologii cu „respect” iar Marea Britanie se aşteaptă la acelaşi lucru.”

May a declarat că cele două părţi „sînt departe una de cealaltă” dar a insistat că Marea Britanie este pregătită să negocieze şi a cerut UE să explice ce este greşit cu propunerile ei privind piaţa de schimb.

„Nu este acceptabil doar să respingi propunerile celeilalte părţi fără o explicaţie detaliată şi contra-propuneri. Aşa că acum avem nevoie să auzim de la UE care sînt adevăratele probleme şi care este alternativa la ele pentru a le putea discuta”, a declarat ea.

Prim-ministrul a respins propunerea UE prin care Irlanda de Nord ar rămîne în uniunea vamală dacă Marea Britanie nu va ajunge la un acord privind schimbul liber cu blocul european.

Ea a afirmat: „Crearea oricărui fel de graniţă dintre Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii nu ar respecta faptul că Irlanda de Nord face parte din Regatul Unit, după cum este precizat în acordul de la Belfast.”

Stare de urgenţă în Germania. Incendiu izbucnit după un test cu o rachetă

Oficialii din nord-vestul Germaniei au declarat stare de urgenţă în urma unui incendiu de vegetaţie izbucnit în urmă cu două săptămîni, după testarea unei rachete la o facilitate a armatei. Focul nu a fost încă lichidat, scrie The Guardian.

Autorităţile din regiunea Emsland iau în considerare evacuarea celor aproape 1.000 de persoane din două sate din vecinătatea oraşului Meppen, situat aproape de graniţa cu Olanda.

Pompierii încearcă să ţină sub control incendiul, dar fumul s-a împrăştiat pe o distanţă de aproape 100 de kilometri. Autorităţile au declarat starea de urgenţă pentru a putea cere ajutor din afara regiunii.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării, Jens Flosdorff, a declarat că situaţia este foarte serioasă şi şi-a cerut scuze pentru orice greşeală care a fost făcută. El a declarat că ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, plănuieşte să viziteze zona duminică.