Motivele pentru care Austria pornește războiul împotriva islamului: copiii creștini sunt obligați să învețe cîntece islamice pentru celebrarea Ramadanului

La o școală elementară din orașul austriac Linz, copiii catolici trebuie să memoreze și să recite cîntece islamice ca parte a sărbătorii islamice a Ramadanului. Elevii au fost forțați să ia parte la serbări și au fost pedepsiți dacă au refuzat.

„Mergeam spre casă cînd băiatul meu a început brusc să cînte „Allah, Allah ", a povestit, șocată, mama unuia dintre copii. „A învățat asta la școală și a trebuit să-l cînte. A fost ca o lovitură pentru mine!”, a adăugat ea. Băiatul i-a explicat că dacă nu fac asta sunt duși în fața directorului și sancționați. Și, de teama represaliilor, copilul a repetat tinp de două luni cîntecele islamice băgate pe gît de profesorul musulman, potrivit Voice of Europe.

Femeia a declarat că nu are nimic împotriva sărbătorii musulmane, dar consideră că fiecare elev trebuie lăsat să aleagă dacă vrea să facă asta. Se pare însă că profesorul de confesiune islamică i-a obligat pe copii să învețe cîntecele prin care se celebrează Ramadanul, susținînd că toată clasa trebuie să sărbătorească.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunțat recent că pornește lupta pentru contracararea islamului politic. Astfel, Viena a decis să expulzeze diverși imami, finanțați de diverse organizații din străinătate, și să închidă 7 moschei. „Societățile paralele, islamul politic și radicalizarea nu au loc în societatea noastră”, a declarat Kurz.

Italia este decisă să sechestreze două nave cu migranți ale unui ONG german

Italia a anunţat Joi că va plasa sub sechestru două nave ale organizaţiei neguvernamentale germane Lifeline, dintre care una navighează în Marea Mediterană cu peste 200 de migranţi la bord, cu scopul de a verifica dacă pavilionul lor olandez corespunde cu naţionalitatea lor, informează AFP. Navele Lifeline şi Seefuchs „vor fi plasate sub sechestru de către Guvernul italian şi îndreptate spre porturile noastre pentru a li se verifica pavilionul de apartenenţă”, a anunţat ministrul italian al Transporturilor, Danilo Toninelli.

Accesul navelor Lifeline, care au salvat peste 200 de migranţi în Nordul coastelor libiene, şi Seefuchs în porturile italiene a fost interzis anterior de ministrul italian de Interne Matteo Salvini. Ministrul transporturilor Danilo Toninelli a precizat totuşi că „vieţile umane vor fi salvate” înainte ca navele să fie puse sub sechestru. Potrivit lui, ONG Lifeline a acţionat contrar dreptului internaţional, luînd la bord migranţi, în timp ce paza de coastă libiană era pe cale să intervină. Răspunzînd unui demers al Guvernului italian, Olanda a indicat că nava arborează „nelegitim, ilegal pavilionul olandez”, a afirmat Toninelli, membru al Mişcării 5 Stele (antisistem), care formează coaliţia guvernamentală împreună cu Liga (extrema dreaptă) al lui Matteo Salvini.

La rîndul său, reprezentanţa Olandei pe lîngă UE a afirmat Joi, într-un mesaj pe Twitter, că navele Seefuchs şi Lifeline nu navighează sub pavilion olandez. „Aceste nave aparţin unei organizaţii neguvernamentale germane şi nu apar în registrele navale ale Olandei”, a asigurat aceasta. Lifeline a indicat într-un comunicat că a salvat 226 de persoane Joi dimineaţa, „respectînd dreptul internaţional” în largul coastelor Libiei, „în apele internaţionale” şi are nevoie de „un port sigur” pentru a-i debarca pe migranţii salvaţi. Organizaţia şi-a exprimat temerea că „o situaţie asemănătoare cele a navei Aquarius în urmă cu o săptămînă s-ar putea profila la orizont”.

Aquarius, o navă umanitară închiriată de organizaţia neguvernamentală franceză SOS Mediterana, a fost primită Duminică în portul spaniol Valencia, după o săptămînă de la refuzul Italiei şi al Maltei de-a o primi în unul din porturile lor. Cei 630 de migranţi pe care îi transporta nava iniţial au fost transferaţi parţial spre două nave italiene şi cele trei vase şi-au continuat apoi drumul spre Spania.

Preşedintele Sud-coreean se află într-o vizită de trei zile în Rusia

Preşedintele Sud-coreean Moon Jae-in a început Joi într-o vizită de trei zile în Rusia, unde se întîlneşte cu Vladimir Putin, în contextul baletului diplomatic în centrul căruia se află Coreea de Nord şi care a accelerat în urma summitului din Singapore, relatează AFP, potrivit news.ro. Şeful statului Sud-coreean a depus o jerbă de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut şi a susţinut un discurs în Duma de Stat, devenind primul Preşedinte Sud-coreean care se adresează Camerei inferioare a Parlamentului rus, scrie Yonhap.

Moon se întîlneşte Vineri cu cel mai puternic om din Rusia, cu care urmează să semneze numeroase acorduri bilaterale, potrivit Kremlinului. Pe agenda discuţiilor între cele doi lideri se află eventuale negocieri trilaterale cu Coreea de Nord şi o consolidare a relaţiilor economice, a anunţat un adjunct al ministrului rus de Externe, Igor Morgulov, citat de agenţiile ruse. În cadrul acestei vizite de trei zile, Preşedintele Sud-coreean este aşteptat de asemenea la Rostov-pe-Don (Sud), unde va asista la un meci de fotbal, Sîmbătă, între Coreea de Sud şi Mexic.

Şeful diplomaţiei ruse Seghei Lavrov a declarat Joi, la finalul unei întîlniri, la Moscova, cu secretarul general al ONU Antonio Guterres, că a discutat cu el despre ”puncte care inspiră un anumit optimism” cu privire la situaţia din Coreea de Nord.

Preşedintele rus Vladimir Putin a reiterat săptămîna trecută invitaţia adresată liderului Nord-coreean Kim Jong Un de a efectua o vizită în Rusia, precizînd că o asemenea vizită ar putea să aibă loc în cadrul Forumului Economic din Est, prevăzute în perioada 11-13 Septembrie la Vladivostok, în Extremul Orient rus.

Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au discutat despre un eventual schimb de deţinuţi și despre situaţia din Estul Ucrainei

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, au purtat Joi o convorbire telefonică, în cadrul căreia au discutat despre situaţia din Estul Ucrainei şi un eventual schimb de deţinuţi, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului, citat de RIA Novosti şi Reuters, potrivit agerpres. Discuţia a avut loc la iniţiativa părţii ucrainene, precizează Kremlinul. Unul dintre subiectele discutate l-a constituit Acordul de la Minsk, iar liderul rus a subliniat importanţa lui, pledînd pentru o creştere a eficienţei negocierilor în cadrul formatului de la Minsk şi a „formatului Normandia” (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia). Cei doi Preşedinţi au avut un schimb de opinii cu privire la propunerea Rusiei de înfiinţare a unei misiuni a ONU pentru susţinerea misiunii de monitorizare a OSCE.

Aceasta este a doua convorbire telefonică dintre Vladimir Putin şi Petro Poroşenko în decurs de o lună, prima avînd loc la 9 Iunie. În timpul acelei convorbiri, Putin a „subliniat necesitatea eliberării fără întîrziere a jurnaliştilor ruşi arestaţi în Ucraina”, inclusiv a directorului filialei ucrainene a agenţiei ruse de presa RIA Novosti, Kirill Vişinski.

La rîndul său, Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a cerut atunci eliberarea „deţinuţilor politici” ucraineni din Rusia, între care se numără cineastul Oleg Senţov, aflat în greva foamei într-o închisoare. Procesul împotriva lui Oleg Senţov, calificat drept „stalinist” de Amnesty International, a fost de asemenea denunţat de Kiev, UE şi SUA.

Un buget al zonei euro ar putea însemna sfîrşitul Uniunii Europene, estimează Polonia

Polonia a estimat Joi că un buget al zonei euro, propus de Franţa şi Germania pentru a susţine blocul monetar format din 19 membri, ar putea însemna sfîrşitul Uniunii Europene (UE), dacă acesta se va face în detrimentul bugetului comunitar pentru 2021-2027, informează AFP, potrivit agerpres. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a obţinut Marţi acordul Germaniei pentru o reformă menită să protejeze zona euro de crize, în mod concret prin crearea unui buget comun în 2021, al cărui cuantum nu este deocamdată precizat.

„Dacă ţările din zona euro decid să cheltuiască mai mult pentru a contribui la acest buget, aceasta este problema lor internă. Dacă, dimpotrivă, aceasta ar urma să se facă în detrimentul contribuţiei lor la bugetul general, atunci aceasta ar însemna efectiv sfîrşitul UE”, a declarat Krzysztof Szczerski, şeful de Cabinet al Preşedintelui polonez Andrzej Duda. „Aceasta ar însemna, de facto, că zona euro se separă şi vrea să opereze în afara cadrului general al Uniunii”, a spus el.

„Dacă astăzi, în timpul discuţiilor asupra bugetului general al UE, se încearcă schimbarea priorităţilor acestui buget şi atribuirea de fonduri mai importante ţărilor din Sud care fac parte din zona euro şi dacă se doreşte susţinerea lor şi în cadrul unui buget separat al zonei euro, aceasta va însemna că se creează un important dezechilibru bugetar şi economic”, a adăugat el, potrivit agenţiei PAP.

În propunerea pentru noul buget pregătită de Comisia Europeană, membrii din Sudul continentului, cum sunt Grecia şi Italia, ar putea vedea fondurile care le vor fi atribuite substanţial majorate, inclusiv din cauza crizei migraţiei, în detrimentul ţărilor din Europa Centrală, care şi-ar putea vedea subvenţiile mult diminuate.

Potrivit unor surse europene, Polonia şi Ungaria ar putea avea, în viitorul buget plurianual, fonduri reduse cu peste 20% comparativ cu cel din 2014-2020. Guvernul polonez consideră asemenea propuneri drept „inacceptabile”, la fel ca Republica Cehă şi Letonia.

Grupul de la Vişegrad va boicota mini-summitul pe tema migrației și a exilului

Liderii ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) nu vor participa la mini-summitul privind migraţia care va fi organizat de Comisia Europeană Duminică la Bruxelles, a anunţat Joi premierul ungar Viktor Orban, transmit Reuters, AFP şi MTI. La finalul unei reuniuni cu omologii săi polonez, ceh şi slovac, găzduită de Budapesta, Orban a menţionat că summiturile europene trebuie să fie organizate de Consiliul European – organismul decizional suprem al Uniunii Europene – şi nu de către Comisia Europeană.

”Înţelegem că există dificultăţi politice interne în unele ţări, dar asta nu poate duce la o grabă paneuropeană”, a subliniat şeful Executivului ungar. El a adăugat că migraţia va figura pe agenda reuniunii Consiliului European din 28-29 Iunie şi cu acel prilej cele patru ţări din Grupul de la Vişegrad îşi vor prezenta punctele de vedere. La rîndul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki a estimat că mini-summitul de Duminică este ‘inacceptabil’. ”Noi nu vom participa, se doreşte reluarea unei propuneri pe care noi am refuzat-o deja”, a accentuat Morawiecki.

Şeful Guvernului ceh, Andrej Babis, a afirmat că atribuţiile Agenţiei europene pentru frontiere şi paza de coastă (FRONTEX) vor trebui să fie consolidate, iar personalul său suplimentat pînă la 10.000 de membri. El a precizat că opinia sa a fost împărtăşită deja de cancelarul german Angela Merkel.

Lavrov a declarat că este sceptic faţă de ancheta ONU în Siria

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov s-a declarat Joi „sceptic” în legătură cu ancheta Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) care acuză regimul sirian, al cărui principal aliat este Moscova, de „crime împotriva umanităţii” în timpul asediului asupra enclavei Ghouta de Est, informează AFP. Dat publicităţii Miercuri, un raport al Comisiei de anchetă Internaţionale şi Independente (COI) asupra Siriei detaliază suferinţele îndurate de civili în această enclavă a insurgenţilor situată lîngă Damasc, recucerită în Aprilie de forţele regimului Assad.

„Suntem în principiu foarte sceptici în ceea ce priveşte metodele acestui mod de lucru, fie că (acesta) se apleacă asupra crimelor de război sau asupra utilizării de arme chimice”, a declarat Lavrov în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Moscova alături de secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Cu toate acestea, Lavrov a precizat că „nu a văzut” acest raport. „Comisia nu s-a deplasat la faţa locului”, în Ghouta de Est, a denunţat el, afirmînd că ancheta „se bazează pe date obţinute din reţelele sociale, din imagini video filmate de martori”. „Am formulat de mai multe ori comentarii asupra mijloacelor utilizate pentru fabricarea acestui gen de dezvăluiri senzaţionale”, a adăugat Lavrov.

Potrivit raportului COI, ai cărei anchetatori nu au fost autorizaţi să-şi desfăşoare investigaţia în Siria, regimul sirian a recurs la tactici „ilegale”, menite „să-i pedepsească pe locuitori şi să forţeze populaţia să se predea sau să moară de foame”. Unele dintre aceste acţiuni „constituie crime de război”, potrivit Comisiei, care acuză regimul sirian că a dus „o formă medievală de luptă”. Ea a acuzat de asemenea grupările insurgente sau islamiste, cum sunt Jaish al-Islam, Ahrar al-Sham şi Hayat Tahrir al-Sham, că au comis „crime de război”.

Principal aliat al regimului lui Bashar al-Assad, Rusia desfăşoară o intervenţie militară în Siria din Septembrie 2015, iar ajutorul ei i-a permis armatei siriene să recucerească teritorii cucerite de Statul Islamic (SI) şi să slăbească semnificativ grupările insurgente, cum s-a întîmplat în Ghouta de Est.