După ultima serie de manifestaţii violente ale „vestelor galbene”, Preşedintele Macron mobilizează un dispozitiv militar antiterorist

Preşedintele francez Emmanule Macron a dispus ca dispozitivul militar antiterorist ”Sentinelle” să fie mobilizat Sîmbătă într-o manieră ”consolidată” la manifestaţiile ”vestelor galbene”, pentru a proteja clădirile oficiale şi alte ”puncte fixe”, informează Miercuri agenţiile dpa şi AFP, potrivit Agerpres.

După ce Sîmbăta trecută, în al 18-lea weekend de proteste, bulevardul Champs-Elysees a fost devastat în urma violenţelor, Guvernul a promis o serie de măsuri de ”restabilire a ordinii”, printre acestea fiind interzicerea manifestaţiilor pe Champs-Elysées şi în unele cartiere ale marilor oraşe, precum şi înăsprirea contravenţiilor.

După violenţele de Sîmbătă, şeful Poliţiei din Paris şi alţi doi responsabili au fost demişi, Guvernul reproşîndu-le că forţele de ordine nu au intervenit suficient de ferm, după ce pînă acum unii politicieni, atît de dreapta cît şi de stînga, au acuzat forţele de ordine că, dimpotrivă, au acţionat prea violent.

”Statul va folosi toate mijloacele, mijloace care sunt fără precedent, pentru a securiza străzile Parisului şi alte locuri”, a avertizat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Benjamin Griveaux, în declaraţia prin care a anunţat mobilizarea dispozitivului militar împotriva protestelor.

Începute pe 17 Noiembrie ca un protest împotriva creşterii taxelor la combustibil, manifestaţiile s-au transformat într-o contestare a liderului de la Elysee şi au fost marcate de arestări masive – unele cu caracter preventiv –, acte de vandalism şi intervenţii ale forţelor de ordine folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi lansatoare de gloanţe de cauciuc ”flash-ball” (LBD), acestea din urmă provocînd unor demonstranţi răni oculare grave.

Deşi în ultimele weekend-uri violenţele şi participarea la proteste păreau că scad în intensitate, Sîmbătă demonstraţiile au cunoscut o nouă răbufnire de violenţă, cu magazine jefuite şi incendiate pe bulevardul Champs-Elysées şi circa o sută de manifestanţi arestaţi.

Capitala Kazahstanului își schimbă numele după demisia Președintelui: Astana devine Nursultan

Parlamentul Kazahstanului a aprobat Miercuri propunerea noului Preşedinte, Kasîm-Jomart Tokaev, de a redenumi Capitala ţării, transmite AFP, care preia agenţia de presă oficială Kazinform, potrivit agerpres. Oraşul Astana se va numi pe viitor Nursultan – prenumele fostului Preşedinte Nazarbaev, care a demisionat Marţi, după 30 de ani la conducerea ţării. Tokaev a subliniat în discursul său cu ocazia învestiturii că decizia lui Nursultan Nazarbaev de a se retrage din funcţie reprezintă „o dovadă a măreţiei sale de om politic de nivel mondial şi anvergură istorică”. Presa locală a anunţat Miercuri şi numirea fiicei fostului şef al statului, Dariga Nazarbaeva, la conducerea Senatului Kazahstanului. 

Parisul respinge iniţiativa lui Trump privind eventuala admitere a Braziliei în NATO

Administraţia Emmanuel Macron a respins, Miercuri, iniţiativa Preşedintelui SUA, Donald Trump, privind eventuala admitere a Braziliei în NATO, argumentînd că Tratatul Organizaţiei Atlanticului de Nord descrie clar zona „geografică” de aplicare, potrivit Mediafax. „NATO este o alianţă a naţiunilor legate printr-o clauză de apărare colectivă a cărei sferă de aplicare geografică este definită exact de Tratatul semnat la Washington pe 4 Aprilie 1949”, a transmis Miercuri Ministerul francez de Externe, citat de cotidianul Le Figaro. Articolul 10 al Tratatului fondator al Alianţei Nord-Atlantice nu permite decît aderarea unor noi state din Europa, cu excepţia situaţiei în care textul ar fi revizuit.

În schimb, Brazilia poate semna un acord de parteneriat cu NATO, după modelul celor existente cu Australia, Noua Zeelandă, Columbia şi Coreea de Sud, precizează Administraţia de la Paris. „În cadrul misiunii de securitate prin cooperare menită să consolideze stabilitatea internaţională şi securitatea aliaţilor, NATO poate stabili forme de dialog şi de cooperare concretă cu parteneri, inclusiv din America Latină”, subliniază Ministerul de Externe de la Paris.

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului atrage atenția cu privire la criza din Venezuela

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat că forțele venezuelene de securitate, sprijinite de milițiile proguvernamentale, au făcut uz excesiv de forță, au folosit tortura și chiar au comis crime, relatează Reuters, scrie Mediafax. Bachelet a susținut în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului că Forțele Speciale ale Poliției Naționale au executat 37 de persoane în Ianuarie la Caracas în timpul unor raiduri ilegale în cartiere sărace pro-opoziție. Ea a mai afirmat și că sancțiunile impuse de Statele Unite „pot contribui la agravarea crizei economice”. În luna Ianuarie, Președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva companiei petroliere de stat PDVSA, aceasta fiind cea mai dură măsură economică luată de Washington împotriva lui Nicolas Maduro. SUA se numără printre ţările care îl recunosc pe liderul opoziției, Juan Guaido, ca președinte interimar.

Autoritățile din Venezuela nu au recunoscut severitatea crizei alimentare și a crizei sistemului sanitar, care au determinat peste trei milioane de persoane să părăsească țara, a adăugat Bachelet. Ea a mai spus că autoritățile de la Caracas nu au luat suficiente măsuri pentru a contracara efectele crizei. De asemenea, a exprimat îngrijorarea cu privire la „restricțiile privitoare la libertatea de exprimare și la presă” și a declarat că autoritățile din Venezuela persecută jurnaliștii, liderii opoziției și criticii regimului.

Criza din Venezuela: Parlamentul aprobă şase noi ambasadori desemnaţi de Juan Guaido

Parlamentul venezuelean, în care opoziţia împotriva Preşedintelui Nicolas Maduro deţine majoritatea, a aprobat numirea a încă şase ambasadori de către şeful Legislativului, Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar şi recunoscut în această poziţie de circa 50 de state, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres. Legislativul a acceptat astfel solicitarea lui Guaido prin care acesta desemnează ambasadori în Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Maroc şi Regatul Unit. Anterior, liderul opoziţiei venezuelene a mai numit ambasadori în alte 27 de state, inclusiv România. În statele membre ale UE Juan Guaido a mai ales ambasadori şi în Spania, Germania, Franţa, Portugalia, Malta, Suedia, Austria, Danemarca, Belgia, Luxemburg şi Olanda. El a numit de asemenea un ambasador în SUA. Imediat ce el s-a autoproclamat ”preşedinte interimar”, în Ianuarie, Preşedintele Donald Trump l-a recunoscut ca înlocuitor al lui Maduro.

Guvernul de la Caracas a denunţat Luni că sediile sale diplomatice din SUA au fost ocupate cu forţa de ”persoane care beneficiază de sprijinul public al Guvernului american şi care acţionează ca agenţi”. Această reacţie a survenit după ce Carlos Vecchio, reprezentant al lui Guaido în SUA, a anunţat că a preluat controlul asupra secţiei ataşaţilor militari din cadrul Ambasadei Venezuelei la Washington, precum şi asupra unui sediu al Consulatului venezuelean la New York.

Trump îl va primi pe Netanyahu la Casa Albă în zilele de 25 şi 26 Martie

Preşedintele american Donald Trump îl va primi pe şeful Guvernului israelian, Benjamin Netanyahu, la Casa Albă, în zilele de 25 şi 26 Martie, a comunicat Preşedinţia SUA, reafirmînd relaţiile apropiate dintre cei doi lideri, notează Reuters şi dpa, potrivit Agerpres. Anunţul a survenit la scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a aterizat Miercuri la Tel Aviv, unde s-a întîlnit cu premierul israelian. ”Preşedintele şi prim-ministrul vor discuta despre interesele comune şi acţiunile ţărilor lor în Orientul Mijlociu, cu prilejul unei întîlniri de lucru pe 25 Martie”, precizează comunicatul Casei Albe.

Netanyahu se deplasează în SUA pentru conferinţa anuală a Comitetului de Afaceri Publice Americano-Israeliene (AIPAC), cu două săptămîni înaintea alegerilor legislative din Israel de pe 9 Aprilie. ”Relaţiile cu Statele Unite nu au fost niciodată atît de puternice”, a declarat Netanyahu într-un discurs rostit Miercuri.

Procurorul general al Israelului a anunţat pe 28 Februarie că intenţionează inculparea lui Netanyahu în trei cazuri de corupţie. Premierul va avea ocazia să-l convingă pe procurorul general să renunţe la inculparea sa, în cadrul unei audieri ce va avea loc după alegeri.

Motivul pentru care un imigrant rămîne nepedepsit, deși a violat o fetiță

Un imigrant acuzat că a abuzat sexual o fată de 11 ani, în Germania, poate rămîne în liberate, după ce avocații au motivat că acesta este prea tînăr pentru a face față pedepsei. Bărbatul, un solicitant de azil din Afganistan, cunoscut sub numele de Mansoor Q, este doar unul dintre cei doi acuzați că au abuzat fetița de 11 ani, potrivit Daily Mail. Însă avocatul lui Mansoor spune că vîrsta acestuia nu se știe cu exactitate și că este posibil să nu fi avut 14 ani în momentul agresiunii. „Noi am prezentat documente din care reiese că Mansoor nu avea nici măcar 14 ani în momentul abuzului”, a spus avocatul.

În Germania, poți răspunde legal pentru faptele tale după vîrsta de 14 ani. Însă autoritățile spun că Mansoor a oferit informații esențiale despre cel de-al doilea refugiat acuzat că a abuzat fetița de 11 ani. Acesta din urmă este acuzat și de uciderea unei eleve de 14 ani.

Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a fost suspendat din Partidul Popular European

Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a fost suspendat din Partidul Popular European din cauza derapajelor populiste ale premierului ungar,  la adresa Bruxelles-ului şi a imigraţiei. Joseph Daul, președintele Partidului Popular European, a precizat că suspendarea Fidesz intră în vigoare imediat şi că a fost votată cu 190 de voturi pentru şi doar 3 împotrivă. Fidesz nu va mai avea voie să participe la întîlnirile PPE, să voteze în PPE sau să propună candidaţi. Cele 13 partide conservatoare din Europa au avut pe masă două opţiuni. Pe de o parte, şeful Comisiei Europene insista pentru o excludere a partidului lui Orban, o premieră pentru grupul popularilor europeni.

Creştin-democraţii germani au propus un compromis: suspendarea formaţiunii FIDESZ din grupul Popularilor pînă cînd partidul va recîştiga încrederea partenerilor. Nu de alta, dar pierderea euro-deputaţilor FIDESZ ar putea costa PPE poziţia de cel mai mare partid din Parlamentul European după alegerile din Mai. În plus, există temeri că o excludere l-ar împinge pe Viktor Orban în braţele lui Matteo Salvini, liderul extremei drepte italiene.

Donald Tusk: ”Este posibilă o scurtă amînare a Brexit-ului”

Cu nouă zile înaintea datei prevăzute pentru Brexit, 29 Martie, premierul britanic Theresa May le-a cerut Miercuri liderilor europeni o amînare pînă la 30 Iunie, cu scopul ca ţara sa, incapabilă să se adune în jurul unui acord de separare, să evite o ieşire fără o plasă de siguranţă. Premierul conservator şi-a afirmat, de asemenea, intenţia de a “prezenta încă o dată Camerei Comunelor” tratatul de retragere încheiat cu Bruxelles-ul, “cît mai repede posibil”.

Theresa May a dorit să ceară săptămîna aceasta încă o dată un vot al deputaţilor pentru acordul deja respins de două ori, dar preşedintele Camerei Comunelor, John Bercow, a estimat că Guvernul nu poate supune pentru a treia oară votului acestei Camere a Parlamentului acordul privind Brexitul, cu excepţia cazului în care acest document va fi revizuit substanţial. Cu 9 zile rămase pînă la data oficială a Brexitului, Theresa May a cerut, printr-o scrisoare trimisă spre Bruxelles, amînarea ieşirii din Uniunea Europeană, pînă la sfîrşitul lunii Iunie. Asta în condiţiile în care mulţi parlamentari ar prefera o dată mult mai îndepărtată.

Potrivit unor surse din Downing Street 10, reşedinţa oficială a premierului, doamna May împărtăşeşte frustrarea britanicilor faţă de eşecul Parlamentului de a prezenta o viziune clară legată de Brexit. Tensionată este atmosfera nu doar la Londra, ci şi în Capitala Europei. Negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier, a spus-o şi mai clar: Care este scopul şi care va fi rezultatul unei prelungiri? Şi cum putem fi siguri că la finalul perioadei de prelungire, nu ajungem înapoi în situaţia de azi? Toată lumea ar trebui să îşi finalizeze planurile pentru un Brexit fără acord. Noi, la Uniunea Europeană, suntem pregătiţi.”

Pesimismul este împărtăşit şi de comentatorii politici de la Londra. Mai mult, iniţiaţii vorbesc tot mai apăsat de implicarea reginei Elisabeta în acest proces.

Corespondent CNN: “Este aşa numita opţiune nucleară, pe care toată lumea o discuta, adică suspendarea activităţii Parlamentului, caz în care ar interveni Regina, o idee foarte controversată. Aşa că doamna May are doar cîteva opţiuni reale. Se va întoarce la Bruxelles  la un summit unde va avea o presiune imensă pentru a încerca să mai obţină concesii, pentru a solicita un nou vot asupra acordului, înainte de 29 Martie.”

Finlanda îşi menţine titlul de cea mai fericită ţară din lume

Finlanda este, pentru al doilea an consecutiv, ţara cea mai fericită din lume, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat Miercuri, în timp ce Sudanul de Sud, pradă războiului, ocupă ultimul loc, informează AFP, scrie News.ro.

Ţara celor 190.000 de lacuri, cunoscută pentru pădurile şi saunele sale, devansează Danemarca (pe locul doi), urmată de Norvegia, Islanda, Olanda, Elveţia, Suedia sau Noua Zeelandă şi Canada, potrivit clasamentului 2019 al „World Happiness Report”.

Ţările din fruntea clasamentului îndeplinesc ansamblul indicatorilor şi se distanţează graţie stabilităţii din societatea lor – indicatorul de fericire schimbîndu-se puţin din 2005.

România se situează pe poziţia 48, în urcare faţă de raportul publicat anul trecut în care ocupa locul 52. Franţa pierde un loc în raport cu anul 2019 şi ocupă poziţia a 24-a, după Mexic şi în faţa Taiwanului. Belgia coboară două locuri, pînă pe 18. Metodologia folosită a constat în chestionarea unui eşantion de persoane din 156 de ţări diferite care au răspuns la o serie de întrebări privind percepţia asupra calităţii vieţii lor pe o scară de la 0 la 10. În ciuda problemelor legate de Brexit, Regatul Unit a cîştigat patru locuri în clasamentul 2019 şi şi-a adjudecat locul 15.

În ceea ce priveşte Statele Unite, acestea au ajuns pe locul 19. Sudanul de Sud ocupă ultimul loc. ONU a declarat recent că 60% din populaţie a fost ameninţată de foamete atunci cînd ţara s-a aflat în război civil în timpul căruia 400.000 de persoane au fost ucise. Yemen, Afganistan şi Republica Centrafricană, de asemenea în război, figurează în coada clasamentului.

Autorii raportului indică faptul că fericirea în lume a avut un recul în ultimii ani, corelată cu o creştere a sentimentelor negative între care „nelinişte, tristeţe şi furie, în special marcată în Asia şi în Africa, şi mai recent în alte părţi ale Globului”, potrivit raportului. Studiul s-a axat şi pe evoluţia ţărilor din clasament din 2005: cele mai importante 20 de creşteri, jumătate se găsesc în Europa Centrală şi orientală, cinci sunt în Africa sub-sahariană şi trei în America Latină. Cinci principale scăderi din 2005 au fost înregistrate de Yemen, Indian, Siria, Botswana şi Venezuela.