Moscova acuză mai mulţi senatori americani că intervin în alegerea preşedintelui Interpol

Kremlinul a denunţat Marţi că declaraţia unui grup de senatori din SUA care se opun alegerii unui candidat rus la conducerea organizaţiei internaţionale de poliţie Interpol echivalează cu o ingerinţă în alegeri, relatează Reuters, potrivit agerpres. Interpolul urmează să-şi aleagă un nou şef la 21 Noiembrie, iar patru senatori americani, între care Marco Rubio, au publicat o declaraţie comună Luni în care îi cer Administraţiei Preşedintelui Donald Trump să se opună candidaturii rusului Aleksandr Prokopciuk la funcţia de preşedinte al acestei organizaţii poliţieneşti.

‘Aceasta este o formă de ingerinţă în procesul electoral şi în alegerile unei organizaţii internaţionale’, a declarat Marţi purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă. Kremlinul şi-a exprimat Luni dorinţa ca generalul rus Aleksandr Prokopciuk să fie ales preşedinte al Interpol la cea de-a 87-a Adunare Generală, care se desfăşoară Marţi şi Miercuri în Dubai şi la care ţările membre urmează să-l numească pe înlocuitorul chinezului Meng Hongwei, arestat la sfîrşitul lui Septembrie la Beijing, potrivit EFE.

Prokopciuk, care va concura pentru acest post cu vicepreşedintele Comitetului Executiv al Interpol, Sud-coreeanul Kim Jong Yang, care este în prezent vicepreşedinte al agenţiei internaţionale şi răspunde de Biroul Naţional al organizaţiei pentru Rusia.

Sebastian Kurz negociază cu Soros mutarea Universităţii Centrale Europene în Austria

Cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a întîlnit cu miliardarul George Soros pentru a discuta despre mutarea Universităţii Centrale Europene (CEU) din Ungaria în Austria, conform unei postări de Luni pe contul de Twitter al şefului Guvernului de la Viena, citat de Euronews în pagina sa electronică, transmite şi agerpres. Întîlnirea dintre Kurz şi investitorul american de origine maghiară a avut loc Duminică.

CEU a dat termen pînă la 1 Decembrie Guvernului ungar să decidă dacă universitatea susţinută de Soros va primi permisiunea de a rămîne la Budapesta – o decizie presantă pentru a ajuta instituţia să se pregătească pentru următorul an academic. CEU a apărut după căderea Zidului Berlinului, oferindu-le studenţilor diplome acreditate atît în Ungaria, cît şi în SUA, dar a fost acuzată de Guvernul premierului ungar conservator Viktor Orban că ar activa fără a respecta pe deplin legislaţia, conform Reuters. Conform relatărilor din presa austriacă, CEU va putea să ocupe o clădire a spitalului Otto Wagner, vechi de un secol, în apropiere de Schönbrunn, începînd cu Primăvara viitoare dacă se va muta şi va fi pregătită să accepte studenţi odată cu anul academic 2019-2020.

Soros a fost o ţintă populară a premierului Viktor Orban, care a iniţiat şi a adoptat la începutul anului o lege ‘Stop Soros’, spunînd că investitorul de origine maghiară promovează şi sprijină migraţia ilegală.

Putin vrea consolidarea Armatei, fără ca Rusia să fie atrasă într-o cursă ‘militaristă’

În condiţiile unei situaţii internaţionale complexe, Rusia este obligată să asigure o dezvoltare echilibrată a Armatei şi Marinei sale, fără a se lăsa atrasă într-o cursă ‘militaristă’, a declarat Preşedintele rus Vladimir Putin, într-o întrunire convocată luni seara cu responsabili din domeniul militar, relatează agenţia de presă RIA Novosti, potrivit agerpres. ‘Vedem că, în ultimii ani, situaţia în lume nu a devenit mai calmă, din păcate. Într-o serie de regiuni, aceasta chiar s-a deteriorat. Astfel, situaţia din Orientul Mijlociu şi din Afganistan este departe de a fi stabilă, în privinţa evoluţiilor din Peninsula Coreea rămîne o mare incertitudine. În pofida acordurilor de la Minsk, ciocnirile armate continuă în Sud-Estul Ucrainei. An de an, blocul NATO continuă să îşi sporească potenţialul militar în apropierea graniţelor noastre, principalele acorduri în domeniul controlului armelor sunt sub semnul întrebării’, a afirmat Putin.

În aceste condiţii, fără a se lăsa atrasă într-o cursă ‘militaristă’, prin măsuri flexibile, dar eficiente, fără costuri suplimentare de la buget, Rusia este obligată să asigure o dezvoltare progresivă şi echilibrată a Armatei şi Marinei sale pentru ca acestea să fie capabile să neutralizeze orice potenţiale ameninţări, le-a trasat Putin ca sarcină şefilor forţelor armate ruse, între care au fost prezenţi ministrul Apărării Serghei Şoigu şi şeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov.

La această reuniune pe tematică militară, Putin a cerut îmbunătăţirea instruirii de luptă a Armatei ţinîndu-se cont de experienţa siriană. Totodată, şeful statului rus a cerut ca la manevre să fie exersate ‘activităţi ieşite din comun, care depăşesc nivelul standard’. De asemenea, Preşedintele rus a subliniat că este necesar să fie continuată echiparea trupelor cu armament nou şi echipamente moderne. În aceeaşi reuniune, Vladimir Putin a avertizat din nou că Rusia va riposta în cazul retragerii SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de liderii american şi rus de la acea vreme, Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov. Preşedintele rus a discutat posibilele contramăsuri cu şefii Armatei, reînnoind oferta de dialog faţă de Washington în acest dosar, au transmis agenţiile de presă ruse.

Preşedintele american Donad Trump a anunţat la 20 Octombrie intenţia SUA de a se retrage din Tratatul INF, acuzînd Rusia că nu respectă prevederile pactului, ceea ce Moscova neagă. De asemenea, NATO şi-a exprimat îngrijorarea faţă de dezvoltarea de către Rusia a unei rachete cu rază intermediară de acţiune, SSC-8 (în codificarea NATO), care reprezintă, conform secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, un ‘risc serios pentru stabilitatea strategică’. Potrivit Alianţei Nord-Atlantice, racheta SSC-8 sau Novator 9M729 este capabilă să lovească o ţintă de la 500 la 5.500 de kilometri distanţă, ceea ce este interzis prin Tratatul INF.

Italia cere punerea sub sechestru a navei umanitare Aquarius

Justiţia italiană a cerut punerea sub sechestru a navei umanitare Aquarius, blocată în prezent în portul francez Marsilia, într-un dosar privind tratarea ilegală a deşeurilor periculoase, a anunţat Marţi organizaţia neguvernamentală Medici fără Frontiere (MSF), citată de AFP, potrivit agerpres.

Potrivit media italiene, anchetatorii suspectează nava umanitară, închiriată din 2016 de către organizaţiile neguvernamentale SOS Méditerranée şi MSF pentru salvarea migranţilor în largul Libiei, că a făcut ca 24 de tone potenţial toxice să treacă drept deşeuri clasice. Conturile bancare din Italia ale MSF au fost plasate de asemenea sub sechestru. Ancheta, coordonată de Parchetul din Catania (Sicilia), se referă la tratarea deşeurilor – îmbrăcăminte de la migranţi, resturi alimentare şi deşeuri sanitare – în porturile italiene unde Aquarius, dar şi Vos Prudence, o altă navă închiriată de către MSF în 2017, au debarcat mii de migranţi salvaţi de pe mare.

”Toate operaţiunile noastre în port, inclusiv gestionarea problemei deşeurilor, au urmat întotdeauna procedurile standard. Autorităţile competente nu au contestat aceste proceduri, nici nu au identificat riscul pentru sănătatea publică de cînd noi am lansat activităţi pe mare”, a reacţionat MSF într-un comunicat. ”Singura infracţiune pe care noi o vedem în prezent în Mediterana este desfiinţarea totală a sistemului de căutare şi salvare”, a denunţat în comunicat Gabriele Eminente, directorul general al MSF în Italia, evocînd ”doi ani de campanii defăimătoare” împotriva organizaţiilor neguvernamentale.

Congresul american îşi schimbă regulamentul pentru a permite purtarea vălului islamic

Congresul american îşi va schimba regulamentul intern pentru a autoriza purtarea vălului islamic, la iniţiativa uneia din primele două musulmane alese în legislativul federal în urma scrutinului din 6 Noiembrie, transmit AFP şi CNN, potrivit agerpres. Modificarea ar urma să fie aprobată în Ianuarie de Camera Reprezentanţilor, unde democraţii au obţinut majoritatea în urma alegerilor parţiale din Noiembrie. Propunerea de amendare a regulamentului în sensul permiterii acoperămintelor religioase a fost iniţiată de Ilhan Omar – o refugiată somaleză aleasă din partea democraţilor -, împreună cu lidera democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, şi cu reprezentantul democrat Jim McGovern.

Ilhan Omar a participat la rescrierea regulamentului intern care le interzice de 181 de ani congresmenilor să aibă ‘capul acoperit’ în incintă. Noua versiune va autoriza excepţiile din motive religioase, urmînd să se aplice pentru vălul islamic, kippa evreiască sau turbanul sikh. ‘Nimeni altcineva decît mine nu îmi pune un văl pe cap. Este alegerea mea – una protejată de primul amendament’ din Constituţie, a explicat Sîmbătă Ilhan Omar pe Twitter. ‘Şi aceasta nu este singura interdicţie pe care vreau s-o elimin’, a indicat Ilhan Omar, aleasă să reprezinte statul Minnesota.

Consiliul relaţiilor americano-islamice a declarat Luni că susţine propunerea care ‘scoate la iveală o politică anacronică şi pune Camera Reprezentanţilor în conformitate cu Constituţia şi cu protecţia libertăţii religioase’.

Un număr record de femei şi de persoane din rîndul minorităţilor – hispanică, afro-americană, amerindiană şi LGBTQ – vor face parte din Congresul care se va reuni la începutul lui Ianuarie. Democratul Jim McGovern, care urmează să prezideze comisia responsabilă cu votarea noului regulament interior, a declarat că această schimbare reflectă diversitatea Congresului. Regulamentul ‘va stipula că nici o restricţie nu trebuie să împiedice un membru (al Congresului), din cauza religiei sale, să-şi facă munca pentru care a fost ales’, a afirmat el.

Atac armat într-un spital din Chicago. Patru oameni au fost ucişi 

Trei persoane, inclusiv un polițist, au fost ucise de un individ care a deschis focul în incinta unui spital din orașul american Chicago, au anunțat autoritățile, precizînd că și atacatorul a murit, informează postul CBS News, potrivit mediafax. Departamentul de Pompieri din Chicago a comunicat că trei persoane au fost spitalizate în stare critică, inclusiv un polițist, după un incident armat la Spitalul Mercy, produs Luni. Ulterior, Anthony Guglielmi, un purtător de cuvînt al Poliției din Chicago, a transmis pe Twitter că polițistul aflat în stare gravă şi alte două victime au decedat în urma rănilor suferite. Poliția a transmis că atacatorul a murit, fără să explice dacă a fost ucis de forțele de ordine sau s-a sinucis. Autoritățile cred că atacatorul a vizat o femeie care se numără printre persoanele împușcate.

Un judecător american blochează restricţiile lui Trump în privinţa azilului

Un judecător districtual din San Francisco a blocat temporar ordinul Preşedintelui Donald Trump de interzicere a azilului pentru imigranţii care pătrund ilegal din Mexic, în cea mai recentă înfrîngere în Justiţie pentru politica de imigraţie a şefului Casei Albe, transmite Marţi Reuters, potrivit agerpres.

Judecătorul districtual Jon Tigar din San Francisco a emis Luni un ordin temporar de restricţie împotriva deciziei Preşedintelui Trump în materie de azil. Măsura intră în vigoare imediat şi se aplică la nivel naţional pînă cel puţin la 19 Decembrie, cînd judecătorul a programat o audiere pentru a examina o prelungire a ei. Trump a invocat sistemul de imigraţie supraaglomerat pentru decizia sa recentă ca autorităţile să proceseze doar cererile de azil ale migranţilor care se prezintă în persoană la un punct de intrare oficial.

Asociaţii pentru drepturi civile au contestat în instanţă ordinul din 9 Noiembrie, pentru că ar încălca legislaţia administrativă şi de imigraţie. În decizia sa, judecătorul Tigar a explicat că legislativul federal a stipulat clar că imigranţii pot depune cerere de azil indiferent cum au intrat în ţară. ‘Oricare ar fi întinderea autorităţii Preşedintelui, el nu poate rescrie legile imigraţiei pentru a impune o condiţie pe care Congresul a interzis-o în mod expres’, a scris Tigar, numit în funcţie de Preşedintele democrat Barack Obama. Şi alte decizii anterioare ale lui Trump în materie de imigraţie, printre care măsuri împotriva oraşelor-sactuar, au fost blocate de instanţe.

Ordinul referitor la azil a fost dat în timp ce mii de persoane din America Centrală, printre care mulţi copii, au pornit în caravane spre graniţa cu SUA pentru a scăpa de violenţele şi de sărăcia de acasă. Unii au ajuns deja la Tijuana, oraş mexican la graniţa cu statul american California. Trump a trimis peste 5.000 de militari pentru a întări frontiera de 3.100 km cu Mexic, dar numeroase voci au denunţat operaţiunea, considerînd-o de uz electoral înaintea alegerilor pentru Congres din 6 Noiembrie.

SUA se pregătesc să treacă Venezuela pe lista neagră a terorismului

Administraţia Statelor Unite urmează să adauge Venezuela pe lista ţărilor care sprijină terorismul, a relatat Luni The Washington Post, citat de dpa, potrivit agerpres.

Lista, care include în prezent doar Iranul, Coreea de Nord, Sudanul şi Siria, cuprinde ţări ce „au oferit în mod repetat sprijin pentru acte de terorism internaţional”. Măsura a fost iniţiată şi sprijinită de congresmeni republicani, printre care şi senatorul de Florida Marco Rubio, care afirmă că ar exista legături între Guvernul venezuelean şi grupări precum mişcarea şiită Hezbollah şi fosta mişcare rebelă columbiană FARC, conform The Washington Post, care citează oficiali american şi e-mailuri guvernamentale interne. Departamentul de Stat al SUA a cerut „mai multor agenţii” să îşi spună opinia legată de această măsură, a mai scris cotidianul, adăugînd că oficialii citaţi au refuzat să afirme dacă a fost luată o decizie finală.

Includerea Venezuelei pe o astfel de listă ar fi o nouă măsură dintr-o serie de decizii adoptate de Preşedintele american Donald Trump împotriva Guvernului Preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro de la venirea sa la Casa Albă. Washingtonul l-a criticat extrem de dur pe Maduro, spunînd că este dictator după ce şi-a revendicat victoria într-un scrutin controversat şi plasîndu-l pe o listă neagră cu diverşi lideri, pe care mai sunt incluşi Preşedintele sirian Bashar al-Assad şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un.