Ambasada SUA din Turcia a fost atacată

Asupra Ambasadei SUA de la Ankara au fost trase focuri de armă, au informat Luni dimineaţa posturile de televiziune Haberturk şi CNN Turk, citate de dpa.

Focurile de armă, trase dintr-un vehicul în mişcare, au lovit cabina agenţilor de bază, însă nimeni nu a fost rănit. Atacatorul sau atacatorii necunoscuţi au fugit de la faţa locului. Detenţia timp de un an şi jumătate în Turcia, iar apoi plasarea în arest la domiciliu a pastorului american Andrew Brunson, acuzat de spionaj şi de activităţi „teroriste", a declanşat o gravă criză diplomatică între Ankara şi Washington. La începutul lunii August, SUA au impus sancţiuni împotriva a doi miniştri turci, iar Ankara a replicat cu măsuri similare. Tensiunile s-au agravat ulterior, în special printr-o creştere reciprocă a tarifelor vamale. Această escaladare a alarmat pieţele şi a provocat prăbuşirea lirei turceşti în ultimele zile. 

În Franţa există cu 840 de poduri gata să se prăbușească

O tragedie similar celei din Genova, unde prăbuşirea unui viaduct a dus la moartea a 43 de oameni, ar putea avea loc oricînd în Franţa.

Un audit realizat la cererea Guvernului de la Paris arată că 840 de poduri sunt într-o stare avansată de degradare și riscă să se prăbușească. Lipsa banilor şi personalul de întreţinere insuficient sunt principalele cauze pentru care s-a ajuns în această situaţie, arată raportul respectiv. Potrivit aceluiaşi document, 12.000 de poduri se află în administrarea autorităților centrale. Peste 30% dintre ele au nevoie de reparații.

Probleme serioase sunt şi în Marea Britanie, unde 3.500 de poduri trebuie reparate. Este o creştere de aproape 50% faţă de anul 2015, iar costul operaţiunilor s-ar ridica la un miliard de lire sterline.

14 autocare cu Sud-coreeni au trecut în Nord pentru reuniunile familiilor

Mai multe zeci de Sud-coreeni vîrstnici au trecut Luni graniţa cu Nordul pentru a se întîlni cu membri ai familiilor lor pe care nu i-au mai văzut din timpul Războiului din Coreea (1950-1953), transmite AFP, potrivit agerpres.

Cei 89 de Sud-coreeni şi însoţitorii lor au plecat mai devreme din oraşul port Sokcho (Nord-Est) într-un convoi de 14 autocare, sub escorta Poliţiei. Reporteri ai agenţiei France Presse aflaţi la graniţă i-au văzut trecînd în partea de Nord a Zonei Demilitarizate care împarte peninsula în două.

Această nouă serie de reuniuni a familiilor separate de conflict, prima în ultimii trei ani, se înscrie în cadrul remarcabilei destinderi din peninsulă de la începutul anului. De Luni pînă Miercuri, participanţii vor petrece aproximativ 11 ore cu membri ai familiilor lor din Nord într-o staţiune montană din Munţii de Diamant, sub supravegherea agenţilor Nord-coreeni, înainte de a se separa din nou, probabil pentru totdeauna.

Milioane de persoane au fost separate de Războiul din Coreea care a pecetluit divizarea ermetică a peninsulei. Cele două Corei sunt practic în război, întrucît conflictul din 1950-1953 s-a încheiat printr-un armistiţiu, semnat de SUA, reprezentînd ONU, Coreea de Nord şi China, şi nu printr-un tratat.

Iranul cere UE să-şi sporească eforturile pentru salvarea acordului nuclear

Iranul a declarat Luni că Europa ar trebui să-şi accelereze eforturile pentru a salva acordul nuclear încheiat în 2015 între Teheran şi marile puteri, din care Preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite în luna Mai, a informat televiziunea de stat iraniană, relatează Reuters, potrivit agerpres.

‘Europenii şi alţi semnatari ai înţelegerii (China şi Rusia) au încercat să salveze acordul, dar procesul a fost lent. Ar trebui accelerat’, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe iranian, Bahram Qasemi, în cadrul unei conferinţe de presă difuzată în direct de televiziunea de stat. ‘Iranul se bazează în principal pe propriile capacităţi pentru a depăşi noile sancţiuni impuse de Statele Unite ale Americii’, a mai spus el.

Statele europene s-au luptat pentru a se asigura că Iranul primeşte suficiente beneficii economice pentru a convinge Teheranul să rămînă în acord după retragerea SUA. Statele Unite au impus în August sancţiuni Iranului, care includ oprirea tranzacţiilor financiare şi a importurilor de materii prime, precum şi restricţii privind achiziţiile în sectoarele auto şi aeronautic.

Talibanii afgani au răpit peste 100 de pasageri ai unor autobuze

Insurgenţi talibani au răpit mai mult de 100 de pasageri din trei autobuze în Nordul Afganistanului, au informat oficiali, deşi acordul de încetare a focului anunţat de Guvern urmează să intre în vigoare, relatează dpa, potrivit agerpres.

Pasagerii călătoreau Luni dimineaţa între Takhar şi Capitala Kabul cînd au fost opriţi şi duşi într-un sat din apropiere, a spus Hayatullah Amiri, guvernatorul districtului Khan Abad, unde a avut loc incidentul. Sayed Assadullah Sadat, un membru al Consiliului provincial, a declarat că militanţii au încercat să-i descopere pe angajaţii Guvernului afgan care mergeau spre case înainte de festivalul musulman Eid.

Armata afgană s-a deplasat în zonă pentru a face investigaţii. Incidentul a avut loc la o zi după anunţul făcut de Preşedintele Ashraf Ghani privind un armistiţiu de trei luni cu talibanii, cu condiţia ca aceştia să întrerupă lupta, după un recent val de violenţe în ţară.

Atac terorist într-o secţie de Poliţie din Spania

Poliţia spaniolă a anunţat Luni că a împuşcat un bărbat înarmat cu un cuţit în timp ce acesta încerca să atace agenţi într-un comisariat din Catalonia, în Nord-Estul Spaniei, relatează Reuters şi AFP.

Poliţia regională a anunţat pe Twitter că bărbatul a intrat în secţia de Poliţie din oraşul Cornella, în apropiere de Barcelona, chiar înainte de ora 04:00 GMT ‘cu scopul de a ataca ofiţerii’ şi a precizat că bărbatul a fost împuşcat. O purtătoare de cuvînt a Poliţiei regionale a declarat că nu poate oferi alte informaţii. Postul de televiziune RTVE a anunţat că atacatorul era un rezident algerian în vîrstă de 29 de ani din Cornella care avea documente de identitate spaniole, şi că a fost ucis de forţele de ordine. RTVE şi alte mass-media spaniole au afirmat că bărbatul a strigat ‘Allah akbar’ (Allah este mare) în momentul în care a intrat în secţia de Poliţie.

În premieră, în Senatul australian, a fost învestită în funcţie prima femeie-senator musulmană

Prima femeie-senator musulmană din Australia a depus Luni jurămîntul în Parlament, la numai o săptămînă după ce un senator al extremei drepte a susţinut un discurs inflamat, în care îndemna la interzicerea migraţiei musulmanilor spre Australia, informează dpa.

„Este o onoare să fiu învestită în Senatul Australiei chiar acum! Sunt încîntată să mă apuc de lucru alături de minunaţii mei colegi de la Partidul Verzilor”, a notat senatoarea Mehreen Faruqi pe contul său de Twitter după ce s-a alăturat Camerei Superioare a Parlamentului australian.

Săptămîna trecută, senatorul Fraser Anning a fost criticat la scară largă după ce a îndemnat, în primul său discurs în Parlament, la „soluţia finală în problema imigraţiei” pentru a pune capăt migraţiei musulmane spre Australia. „Soluţia finală la problema imigraţiei este desigur un vot popular”, a spus Anning, folosind fraza „soluţie finală” care se referă la planul Germaniei naziste privind uciderea în masă a evreilor.

Anning a dat mîna Luni cu Faruqi şi a felicitat-o într-un foarte scurt schimb de cuvinte pentru învestirea ei ca senator. „Mai ales după săptămîna trecută este cu adevărat bine să vă avem aici”, a declarat Penny Wong, liderul din Senat al Partidului Laburist, salutînd-o pe Faruqi.

Faruqi, 55 de ani, a imigrat în Australia din Pakistan în 1992. Înainte de a intra în politică, ea avea o strălucită carieră de aproape două decenii ca profesor şi inginer. În 2013, ea a devenit prima femeie musulmană care a intrat vreodată în vreun Parlamentul australian, după ce a devenit membră a Camerei Superioare în Parlamentul statului South Wales. Potrivit datelor de recensămînt, în jur de 2,6 la sută dintre cei 24 de milioane de australieni sunt musulmani.