ONU cere Iranului să oprească imediat execuţiile criminalilor condamnaţi pentru faptele comise atunci cînd erau minori

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, le-a cerut Vineri autorităţilor iraniene să înceteze imediat execuţiile persoanelor condamnate pentru crime comise atunci cînd acestea erau minore, execuţii ce încalcă legislaţia internaţională, informează AFP, potrivit agerpres. Zeid Ra’ad Al Hussein a subliniat că, de la începutul anului, trei persoane – doi bărbaţi şi o femeie – au fost executate în Iran pentru crime comise pe cînd aveau 15 şi 16 ani, în timp ce de-a lungul întregului an 2017 au avut loc cinci execuţii prin spînzurare ale unor condamnaţi de acelaşi tip. Un al patrulea condamnat, care se pare că trebuia să fie executat Miercuri, ar fi beneficiat de o suspendare de şase luni a pedepsei, a precizat Înaltul Comisar al ONU într-un comunicat dat publicităţii la Geneva. Circa 80 de persoane aşteaptă, de asemenea, pe culoarul morţii pentru crime comise cînd aveau mai puţin de 18 ani, potrivit UNHCR.

Amirhossein Purjafar, 18 ani, a fost executat la 4 Ianuarie la Karaj (lîngă Teheran) pentru violarea şi uciderea unei fetiţe de 3 ani, fapte comise de el cînd avea 16 ani. La 30 Ianuarie, Ali Kazemi, 22 de ani, a fost executat prin spînzurare la Bushehr (Sudul Iranului), pentru o crimă comisă cînd avea 15 ani. Execuţia lui Mahbubeh Mofidi, 20 de ani, a avut loc în aceeaşi zi la Nowshahr (Nordul Iranului). Măritată la 13 ani, ea şi-ar fi ucis soţul în 2014, cînd avea 17 ani.

ONU critică dur Ungaria pentru proiectul de lege anti-imigraţie

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a etichetat, Vineri, legea anti-imigraţie propusă de Ungaria drept „un asalt împotriva drepturilor omului” şi a cerut Guvernului de la Budapesta să apere dreptul la libertatea de asociere, informează Reuters. Guvernul de la Budapesta a înaintat Marţi în Parlament un proiect de lege prin care ministrul de Interne ar primi dreptul să interzică organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) care sprijină imigraţia şi care ar reprezenta „un risc de securitate naţională”. Propunerea de lege pare să marcheze o înăsprire a controalelor asupra organizaţiilor „care lucrează asupra unor chestiuni pe care Guvernul le consideră a fi împotriva intereselor statului, cum ar fi migraţia şi azilul”, a declarat purtătorul de cuvînt al ONU pentru drepturile omului, Rupert Colville. Guvernul de la Budapesta susţine că proiectul de lege, care va impune de asemenea o taxă de 25% pe donaţiile din străinătate pentru ONG-urile care sprijină migraţia în Ungaria, urmăreşte să descurajeze imigraţia ilegală despre care Orban spune că erodează stabilitatea europeană şi că a fost alimentată parţial de Soros, care are dublă cetăţenie – ungară şi americană.

Gemenii terorişti. Un profesor şi fratele lui, acuzaţi de fabricarea unei bombe la New York

Doi fraţi gemeni au fost arestaţi Joi la New York, după ce Poliţia a găsit circa 15 kg de substanţe explozive în apartamentul lor, arestare despre care primarul oraşului a afirmat că ea ”a salvat probabil multe vieţi”, relatează, AFP şi Reuters, potrivit agerpres. Potrivit Biroului procurorului federal din Manhattan, anchetatorii s-au interesat de unul dintre cei doi fraţi, Christian Toro (27 de ani), cadrul didactic, după ce liceul lui a fost vizat de o alertă cu bombă în Decembrie. În Ianuarie, Christian Toro a demisionat şi fratele său geamăn, Tyler Toro, i-a predat liceului laptopul care aparţinea şcolii, în care au fost găsite instrucţiuni referitoare la fabricarea de explozibili. După o anchetă a Poliţiei new-yorkeze şi a Biroului Federal de Investigaţii (FBI, poliţia federală), cel puţin două eleve au afirmat că au fost plătite de către Christian Toro pentru a stoca pulberea explozivă adunată de la focuri de artificii, potrivit procurorului.

Joi, Poliţia a percheziţionat apartamentul în care locuiau cei doi fraţi în Bronx, necunoscuţi pînă în prezent serviciilor de Poliţie. Au fost găsite circa 15 kg de substanţe, care pot servi drept explozibili, a comunicat John Miller, responsabil pe probleme antiteroriste din cadrul Poliţiei new-yorkeze. Poliţia a găsit şi un carnet cu numele lui Tyler Toro unde figurau fraze cu caracter posibil ameninţător, precum ”Sub plină lună, cei mici vor cunoaşte teroarea”, şi referiri la ”Operation Flash”, potrivit lui John Miller. Ea nu a oferit mai multe detalii, nici posibile motive pentru aceste acţiuni.

Prelungirea stării de urgenţă din Turcia îngrijorează Consiliul Europei

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, s-a declarat „îngrijorat” Vineri cu privire la durata şi amploarea stării de urgenţă instaurate în Turcia după lovitura de stat eşuată din Iulie 2016, informează AFP. Jagland a citat mai ales arestările de jurnalişti, deputaţi, primari şi apărători ai drepturilor omului, în timp ce a subliniat că ei sunt importanţi „pentru o democraţie eficientă şi funcţională”. Starea de urgenţă a fost instaurată în Turcia la cîteva zile după o tentativă de puci pe 15 Iulie 2016, imputată de autorităţi predicatorului Fethullah Gülen, instalat în Statele Unite şi care neagă orice implicare. Apoi a fost lansată o represiune fără precedent, în timpul căreia au fost destituite sau suspendate peste 140.000 de persoane şi mai mult de 50.000 arestate.

Guantanamo este pregătită să primească noi deţinuţi

Închisoarea Guantanamo este ”pregătită” să primească noi deţinuţi, dar încă nu a primit nici un ordin în acest sens, a declarat Joi un înalt responsabil american, citat de AFP, potrivit agerpres. Preşedintele american Donald Trump a semnat un decret în Ianuarie anulîndu-l pe cel al predecesorului său Barack Obama, care prevedea închiderea acestui controversat centru de detenţie al SUA, situat în Cuba. ”În prezent, avem 41 de deţinuţi acolo. Suntem pregătiţi să primim mai mulţi dacă vor fi trimişi”, a afirmat amiralul Kurt Tidd, şeful comandamentului operaţional pentru America de Sud (Southcom), vorbind în faţa unor parlamentari americani. Controversata închisoare nu a mai primit deţinuţi din 2008. Ea a fost deschisă după atentatele din 11 Septembrie 2001 şi, în momentul culminant al activităţii sale, 780 de persoane au fost reţinute acolo pentru presupuse legături cu Al Qaida şi cu talibanii. În discursul său cu privire la Starea Uniunii la sfîrşitul lunii Ianuarie, Donald Trump a declarat că deţinuţii provenind din gruparea jihadistă Statul Islamic vor sfîrşi ”în multe cazuri” la Guantanamo.

Premierul polonez, atac la „blatiștii” din NATO

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat implicit state europene precum Germania pentru nivelul cheltuielilor de apărare, apreciind că aceste țări se comportă precum niște 'blatiști' în NATO, profitînd de umbrela protectoare comună, transmite AFP, citată de Agerpres „Cine pune în pericol coeziunea (NATO)? Cel care spune că fiecare trebuie să cheltuiască 2% pentru apărare, ca să existe o solidaritate (între state)? Sau 'blatistul' care cheltuiește doar 1%, dar trăiește sub un scut protector comun?'', a întrebat retoric premierul Mateusz Morawiecki într-un interviu publicat Joi de cotidianul german Die Welt. Președintele american Donald Trump a criticat de mai multe ori statele NATO, în special Germania, care nu respectă deocamdată angajamentul asumat în cadrul Alianței de a aloca 2% din PIB cheltuielilor de apărare. Bugetul de apărare al Germaniei depășește cu puțin 1% din PIB, în timp ce Polonia a atins deja ținta de 2%. „Blatistul pune în pericol unitatea Occidentului”, a continuat Morawiecki, în ajunul întîlnirii cu cancelarul Angela Merkel, programată Vineri la Berlin. El a reproșat, per ansamblu, Europei că „a tratat pînă acum cu ușurință apărarea și a trăit sub umbrela (oferită de) 'pax americana'''.

Numărul românilor care au murit din cauza gripei a ajuns la 32

Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei în România de la începutul anului şi pînă Vineri a ajuns la 32, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. Ultima persoană care a murit din această cauză este un bărbat de 28 de ani din judeţul Iaşi, care nu fusese vaccinat, transmite AGERPRES.

Un adolescent din comuna Schela, judeţul Galaţi, România, a descoperit patru stele variabile

Un adolescent din comuna Schela, pasionat de astronomie, a descoperit patru stele variabile, care poartă denumirea localităţii gălăţene, după ce în luna Ianuarie a anului trecut mai descoperise o astfel de stea. Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Schela, Andrei-Marian Stoian, de 17 ani, a descoperit patru noi stele variabile, care vor purta numele comunei din care este originar - Schela (Schela V2, Schela V3, Schela V4 şi Schela V5). În perioada Ianuarie 2017 - Ianuarie 2018, Andrei a continuat observaţiile fotometrice cu scopul detecţiei de noi stele variabile, prin intermediul telescopului principal al observatorului astronomic din Schela, cu diametrul oglinzii principale de 130 mm f/5 şi camera CCD Atik 314L+. Astfel că, după analiza datelor, s-a identificat faptul că patru stele din zonele observate variază în strălucire. Schela V3 şi Schela V5 sunt stele variabile de tipul EW, numite şi binare în contact, iar Schela V2 şi Schela V4 sunt stele variabile de tipul EA. Descoperirea stelelor Schela V2 şi Schela V4, de tipul EA, reprezintă o premiera naţională în astronomie, se arată în comunicat.

Toate datele au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmîndu-se astfel aceste descoperiri. Patru din cele cinci stele variabile descoperite de către Andrei-Marian Stoian se află în zona circumpolară din România şi pot fi observate pe tot parcursul anului.

Andrei-Marian Stoian este elev la Seminarul Teologic "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, dar şi membru al Astroclubului "Călin Popovici", care funcţionează pe lîngă Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii "Răsvan Angheluţă" Galaţi. Încă din luna Octombrie a anului 2016, Andrei-Marian Stoian împreună cu Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic Galaţi, au o strînsă colaborare care s-a concretizat prin descoperirea mai multor stele variabile. Primul rezultat al acestui survey fotometric a fost descoperirea stelei variabile Schela V1 în noaptea de 2 spre 3 Ianuarie 2017. (AGERPRES)

Lituania, 100 de ani de la obţinerea independenţei

Mai mulţi lideri europeni s-au reunit Vineri la Vilnius pentru a celebra împreună cu Lituania 100 de ani de cînd acest stat şi-a cîştigat independenţa, la sfîrşitul Primului Război Mondial, pe fondul unor tensiuni cu Rusia vecină, relatează AFP, potrivit agerpres. Membru al NATO, al Uniunii Europene şi al zonei euro, acest stat baltic de 2,8 milioane de locuitori este în prezent ferm ancorat în Occident, fiind „protejat şi respectat mai mult ca oricînd”, a subliniat preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite. Lituania şi-a recăpătat independenţa în 1990, părăsind Uniunea Sovietică, însă nu era o nou-venită pe harta Europei. Primul său rege, Mindaugas, a fost încoronat în 1253. Federaţia polono-lituaniană a fost o putere europeană majoră timp de secole, pînă cînd acest stat comun a fost şters de pe hartă în 1795 de Rusia imperială, Prusia şi Austria. Pînă la Primul Război Mondial, Lituania va rămîne provincie a imperiului rus. Declaraţia de independenţa a fost adoptată la 16 Februarie 1918, cînd ţara se afla încă sub ocupaţie germană. Au urmat scurte războaie împotriva bolşevicilor şi Poloniei pînă cînd Lituania va obţine recunoaşterea internaţională. Găsită în arhive la Berlin anul trecut de un istoric lituanian, declaraţia de independenţă a fost dusă la Vilnius, unde va rămîne cinci ani, în baza unui acord bilateral. Lituania modernă va rămîne o ţară independentă între cele două războaie, apoi a fost ocupată de Uniunea Sovietică în 1940, de Germania nazistă în 1941 şi, din nou, în 1944 de sovietici, care vor deţine controlul timp de aproape jumătate de secol. Lituania independentă a fost recunoscută de Moscova după tentativa de lovitură de stat comunistă din capitala sovietică în August 1991. Lituania a adoptat moneda euro în 2015 şi, spre deosebire de altă ţări foste comuniste, a încercat să evite diferendele majore cu Bruxellesul.