Un român a cîștigat Primăria unui oraș din Germania

Românul Octavian Ursu l-a învins pe candidatul extremei drepte și a cîștigat Primăria orașului Gorlitz. AfD pierde astfel în prima sa încercare de a cîştiga Primăria unui oraş din Germania. Datele preliminare arată că Octavian Ursu a obținut, în turul al doilea, 55% din voturi, iar oponentul său, Sebastian Wippel, doar 45%, scrie Saechsische.  Mai multe vedete de la Hollywood l-au sprijinit pe Octavian Ursu în lupta sa contra candidatului extremist, scrie Reuters.

Oraşul german Gorlitz, cu străzile sale medievale pavate cu piatră cubică şi arhitectura sa art-nouveau, pare desprins dintr-un platou de filmare, fapt care s-a întîmplat de foarte multe ori şi în realitate, atrăgînd în ultimii ani regizori de seamă, precum Wes Anderson şi Eli Roth, care au filmat mai multe producţii cinematografice în interiorul acestei localităţi. În prezent, vedete de la Hollywood şi-au îndreptat atenţia spre acest oraş din Saxonia, aflat în apropiere de graniţa cu Polonia, din alt motiv: alegerile electorale de Duminică. Îngrijorat că reputaţia oraşului ar putea fi afectată iremediabil, producătorul Michael Simon de Normier, care a filmat în 2008 pelicula “The Reader” în acest oraş, a publicat o scrisoare deschisă în care s-a adresat locuitorilor din Gorlitz şi i-a avertizat asupra riscurilor. “Nu cedaţi în faţa urii şi a xenofobiei”, a scris el în acea scrisoare, semnată, printre alţii, şi de Stephen Daldry, regizorul filmului “The Reader”, actorul Tom Wlaschiha - cunoscut din serialul “Game of Thrones” - şi actriţa Jana Pallaske - cunoscută din lungmetrajul “Inglorious Basterds”.

Octavian Ursu este un muzician care a plecat din România în 1990 pentru a cînta la trompetă într-un teatru local. Procentul de 36% cu care Sebastian Wippel a cîştigat primul tur al alegerilor reflectă scorul foarte bun obţinut de AfD în cea mai mare parte din fosta Germanie de Est, unde investiţiile de miliarde de euro nu au reuşit să contrabalanseze declinul populaţiei şi rata ridicată a şomajului. “Aici nu este vorba doar despre AfD sau CDU. Vrem să avem o societate deschisă în acest oraş? Sau vrem să ne izolăm?”, s-a întrebat politicianul de origine română.

Sara Netanyahu, găsită vinovată de utilizare abuzivă de fonduri publice

Soţia premierului israelian în exerciţiu, Sara Netanyahu, a fost găsită vinovată Duminică de faptul că a decontat ilegal mese, pe cheltuiala contribuabilului, de către un Tribunal de la Ierusalim, relatează AFP. Inculpată iniţial în Iunie 2018 de fraudă şi abuz de încredere, Sara Netanyahu a negociat un acord, care a fost acceptat de Tribunal. Ea fost găsită, pînă la urmă, vinovată de faptul că a exploatat erori ale altei persoane şi a fost condamnată doar la plata unei amenzi, a unor cheltuieli şi unor despăgubiri. Sara Netanyahu urmează să plătească o amendă în valoare de 10.000 de shekeli (2.500 de euro) şi să ramburseze statului 45.000 de shekeli (11.000 de euro).

Soţia premierului israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu a fost inculpată iniţial de fraudă şi abuz de încredere cu privire la faptul că a decontat mese în valoare de 100.000 de dolari (aproximativ 85.000 de euro) din fonduri publice, spunînd, în mod fals, că nu exista un bucătar la reşedinţa oficială a prim-miniştrilor israelieni. Acuzaţiile de fraudă, care ar fi putut antrena o sancţiune dură, au fost astfel abandonate, potrivit news.ro. Procesul său a fost deschis în Octombrie 2018.

Sara Netanyahu, în vîrstă de 60 de ani, a fost vizată şi de alte acuzaţii în trecut. În 2016, un Tribunal de la Ierusalim i-a acordat despăgubiri unui fost majordom al lui Benjamin Netanyahu, care l-a acuzat pe premier şi pe soţia acestuia de rele tratamente.

Soţul său, pe lînga care ea joacă un rol important, urmează să fie audiat, la rîndul său, la începutul lui Octombrie, pentru a da socoteală de acuzaţii de ”corupţie”, ”fraudă” şi ”abuz de încredere” în trei cazuri.

Reacție dură a lui Trump după ce presa a scris că SUA va ataca cibernetic Rusia

Donald Trump a acuzat The New York Times de comiterea unui “act virtual de trădare” prin publicarea de informaţii potrivit cărora Statele Unite ale Americii îşi multiplică intruziunile digitale în reţeaua electrică rusească, relatează AFP. ″Vă vine să credeţi că ratatul New York Times tocmai a publicat un articol în care afirmă că Statele Unite cresc substanţial atacurile cibernetice asupra Rusiei. Acesta este un act virtual de trădare din partea unui ziar cîndva mare, atît de disperat să găsească o poveste, orice poveste, chiar dacă este rea pentru Ţara noastră...″, a scris Trump pe Twitter. “De asemenea, este fals!”, a mai scris Trump, calificînd presa drept “coruptă” şi repetînd acuzaţiile că jurnaliştii sunt “duşmani ai poporului”.

The New York Times, care publică în mod regulat articole de investigaţie nefavorabile pentru Trump, este o ţintă frecventă a furiei Preşedintelui american împotriva presei, scrie AFP. Ziarul a scris Sîmbătă că Guvernul american şi-a multiplicat intruziunile informatice în reţeaua electrică şi alte ţinte din Rusia pentru a trimite un avertisment Moscovei, suspectată de a face acelaşi lucru în Statele Unite, şi pentru a pregăti un posibil atac cibernetic în caz de conflict major între cele două ţări.

Potrivit oficialilor americani citaţi de ziar, Trump nu a fost informat în detaliu despre aceste operaţiuni. Pentagonul şi serviciile de informaţii ezită să-l informeze pe Preşedinte despre operaţiunile în curs de desfăşurare împotriva Rusiei “de teama reacţiei sale şi a posibilităţii ca el să le anuleze sau să discute despre ele cu oficiali străini, ca în 2017, cînd a menţionat o operaţiune sensibilă în Siria în faţa ministrului rus de Externe”, explică The New York Times.

Sondaj Fox News: Joe Biden, cu 10 procente înaintea lui Donald Trump în intențiile de vot pentru prezidențialele din 2020

Preşedintele Donald Trump este pe locul şase, în urma a cinci democraţi, într-un sondaj de opinie privind intenţia de vot a americanilor la alegerile prezidenţiale din 2020, în fruntea căruia se situează democratul Joe Biden, fost vicepreședinte în mandatul lui Barack Obama, informează AFP, preluată de Agerpres.

Conform sondajului dat publicităţii de canalul de televiziune Fox News, fostul vicepreședinte democrat Joe Biden ar obţine 49% din intenţiile de vot, faţă de 39% cît îi revin lui Donald Trump. Este vorba de preferinţele persoanelor înscrise pe listele electorale, intervievate la nivel naţional.Senatorul independent Bernie Sanders, aflat şi el în cursa pentru alegerile primare democrate, obţine tot 49% în acest duel virtual cu miliardarul republican, creditat de această dată cu 40%.Senatoarele Elizabeth Warren şi Kamala Harris, precum şi primarul din South Bend (Indiana) Pete Buttigieg îl devansează pe Trump cu doar unu sau două procente.

Sondajul dat publicităţii de canalul de televiziune conservator, preferat de actualul Preşedinte american, a fost realizat în perioada 9-12 Iunie, cu 500 de zile înaintea scrutinului din 3 Noiembrie 2020, şi are o marjă de eroare de 3%

Un alt sondaj de opinie realizat de CBS News/YouGov în statele cu un vot hotărîtor indică că alegătorii democraţi estimează, cu un decalaj important, că Joe Biden este cel mai în măsură - dintre cei peste 20 de candidaţi democraţi pentru alegerile primare - să îl învingă pe Donald Trump în cursa electorală prezidenţială din 2020. În acest sondaj realizat în perioada 31 Mai-12 Iunie, cu o marjă de eroare de 1,5%, 31% din democraţii care intenţionează să voteze la primarele din 18 state-cheie l-au ales pe Joe Biden (76 de ani), în preferinţele acestora situîndu-se apoi Elizabeth Warren (17%), Bernie Sanders (16%) şi Kamala Harris (10%). „Cred că pot să cîştig în Pennsylvania, Wisconsin, Michigan şi în alte cîteva state decisive”, a comentat Duminică Bernie Sanders la emisiunea Fox News Sunday. În vîrstă de 77 de ani, Bernie Sanders a fost un contracandidat serios în cadrul Partidului Democrat al lui Hillary Clinton în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2016. Prima dezbatere televizată a candidaţilor democraţi este prevăzută să aibă loc timp de două zile, pe 26 şi 27 Iunie, avînd în vedere numărul mare al acestora. 

Statele Unite nu vor să intre în război cu Iranul, dă asigurări Pompeo

Secretarul american de Stat, Mike Pompeo, a declarat, în cadrul unui interviu acordat Fox News, că deși Teheranul este „fără îndoială” responsabil de atacul de Joi asupra a două petroliere în Golful Oman, Statele Unite nu vor să intre în război cu Iranul, informează Reuters, scrie mediafax. „Președintele Trump a făcut tot ce a putut pentru a evita un război. Noi nu vrem război”, a declarat Pompeo, care a adăugat că Washingtonul va garanta navigația liberă în zonele vitale. „Statele Unite se vor asigura că iau toate măsurile necesare, diplomatice sau de altă natură, care să ducă la acest lucru”, a adăugat oficialul. Două petroliere, unul norvegian şi altul japonez, au fost atacate Joi dimineaţă în Golful Oman, la intrarea în Golful Persic, în contextul tensiunilor dintre Statele Unite şi Iran. În urmă cu cîteva săptămîni, alte atacuri au vizat patru nave, în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite.

Berlinul a aprobat în 2019 exporturi de arme de un miliard de euro către coaliţia condusă de saudiți în Yemen

Guvernul german a aprobat de la începutul anului exporturi de peste un miliard de euro către coaliţia condusă de Arabia Saudită care duce un război în Yemen, conform unui document al Ministerului Economiei consultat de DPA, potrivit agerpres. Documentul arată că Berlinul a aprobat un total de 56 de acorduri în domeniul apărării între 1 Ianuarie şi 5 Iunie, inclusiv exporturi de 801,8 milioane de euro către Egipt şi exporturi de 26,1 milioane de euro către Emiratele Arabe Unite.

Din 2015, Arabia Saudită conduce o alianţă de state arabe care se luptă cu rebelii houthi în Yemen. Din alianţă fac parte şi Egiptul şi Emiratele Arabe Unite. Rebelii sunt susţinuţi de Iran, într-un război care a condus la un dezastru umanitar descris de ONU ca fiind cel mai grav din lume. Germania a impus un embargou parţial privind armele asupra ţărilor implicate în conflictul din Yemen şi a introdus o interdicţie totală asupra Arabiei Saudite în Noiembrie anul trecut după uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi în consulatul saudit din Istanbul. Interdicţia a fost recent parţial ridicată ca răspuns la presiuni din partea Marii Britanii şi Franţei, în special în privinţa exporturilor de arme cu componente germane care intrau sub acest embargou.

Documentul consultat de DPA, care a fost un răspuns al Ministerului Economiei la o solicitare de informaţii din partea parlamentarului ecologist Omid Nouripour, arată de asemenea că Berlinul a aprobat două acorduri din domeniul apărării cu Arabia Saudită în timpul acestei perioade, în ciuda interdicţiei. Ulrich Nussbaum, reprezentant al Ministerului, a spus că acordurile includ blindate în valoare de 831.000 de euro.

Christophe Castaner anunță bilanțul mobilizării ”vestelor galbene” – aproximativ 50.000 de manifestaţii şi 11 morţi

Aproximativ 50.000 de manifestaţii ale ”vestelor galbene” au avut loc de la începutul mobilizării, la 17 Noiembrie 2018, declară ministrul francez de Interne Christophe Castaner pentru Le Journal du Dimanche (JDD), relatează AFP, potrivit news.ro. La ”actul 31”, Sîmbătă, aproximativ 7.000 de persoane au participat la manifestaţii – între care 1.000 la Paris, iar cîteva sute la Toulouse, Montpellier, Mîcon, Lille sau Maubeuge, potrivit autorităţilor. Tensiuni au izbucnit Sîmbătă în Capitală, dar şi la Toulouse. În total 17 persoane au fost reţinute, pentru că au aruncat cu proiectile, a anunţat Prefectura din Haute-Garonne, precizînd că doi manifestanţi au fost răniţi.

Christophe Castaner subliniază că refuză, la fel ca alţi oficiali, expresia ”violenţe poliţiste”. ”De fiecare dată cînd este semnalat un comportament litigios, se deschise o anchetă. Dacă au existat greşeli, ele au fost sancţionate”, afirmă ministrul. Potrivit Ministerului de Interne, 11 decese s-au înregistrat de la începutul mobilizării ”vestelor galbene”, 2.500 de răniţi în rîndul manifestanţilor – între care 76 grav -, 1.800 de răniţi în rîndul forţelor de ordine, iar peste 7.400 de proceduri judiciare au fost declanșate contra ”vestelor galbene”. Poliţia Poliţiei, IGPN, a anunţat că a făcut obiectul a 265 de sesizări judiciare de la începutul manifestaţiilor. Ea a precizat că 40% dintre ele au fost transmise Justiţiei.

Trump revine Marţi la campania electorală pentru obţinerea unui al doilea mandat de Președinte al SUA (AFP)

Donald Trump îşi începe Marţi campania pentru obţinerea unui al doilea mandat care să-i permită să conducă prima putere a lumii pînă în Ianuarie 2025, potrivit agerpres. Pe 16 Iunie 2015, el se lansa în cursa prezidenţială în timp ce urca pe scara rulantă a Turnului Trump, celebrul zgîrie-nori care-i poartă numele situat în inima Manhattan-ului, o scenă uimitoare care acum aparţine istoriei politice americane, scrie AFP. Pe 18 Iunie 2019, el va merge la Centrul Amway din Orlando, Florida, un stat care a oscilat de zeci de ani între democraţi şi republicani şi pe care l-a cîştigat la mică diferenţă împotriva lui Hillary Clinton.

Sarcasmul şi zîmbetele amuzate care au salutat anunţul primei sale candidaturi sunt departe. Iar fostul om de afaceri, care tocmai şi-a sărbătorit cei 73 de ani (la 14 Iunie), nu-şi ascunde dorinţa de a lupta pe scena electorală. Prima doamnă Melania („ea face o treabă fantastică”) şi vicepreşedintele Mike Pence (o persoană cu adevărat excepţională) vor participa la această seară ce va purta marca celebrului slogan ”Make America Great Again”.

Departe de improvizaţia şi cacofonia din 2016, echipa sa de campanie este acum foarte structurată. Pe de altă parte, nu există nimic care să indice că Donald Trump intenţionează să-şi schimbe registrul, să înceteze provocările şi atacurile personale, să joace o carte mai „prezidenţială”. „Din punctul său de vedere, ecuaţia este clară: a funcţionat perfect în 2016 împotriva tuturor riscurilor, va cîştiga din nou în 2020, bazîndu-se pe instinctul său”, spune politologul Larry Sabato, de la Universitatea din Virginia. Dar această strategie nu este lipsită de riscuri. De la venirea la putere, Trump nu şi-a demonstrat niciodată dorinţa de a-şi extinde harta electorală. O realegere trece astfel printr-o nouă punere în scenă pe aceleaşi baze. Dar drumul se anunţă deosebit de îngust, judecînd după alegerile de la jumătatea mandatului, care au arătat o întoarcere puternică a democraţilor în regiunile numite „Rust Belt”, ale clasei muncitoare.

În faţa lui, aproximativ douăzeci de bărbaţi şi femei cu profile foarte diferite se luptă pentru nominalizarea Partidului Democrat. Primele dezbateri, organizate în două seri consecutive pentru a cuprinde numărul record de participanţi, vor avea loc la sfîrşitul lunii Iunie, inclusiv în Florida, în Miami. Întrebarea care se pune este dacă democraţii au învăţat din eşecul lor surpriză din 2016 şi dacă sunt pregătiţi pentru alegerile din 3 Noiembrie 2020. În opinia istoricului Julian Zelizer, de la Universitatea Princeton, partidul lui Barack Obama încă nu ştie ce strategie să adopte împotriva exuberantului miliardar republican.

La Orlando, Trump ar urma să evidenţieze din nou cifrele bune ale economiei americane şi să agite spectrul unui scenariu apocaliptic dacă un democrat îl scoate din Casa Albă după primul său mandat. „Economia Trump bate toate recordurile şi nu s-a terminat…”, a scris el Sîmbătă. „Dar dacă altcineva, în afară de mine, preia frîiele în 2020 (îi cunosc foarte bine pe concurenţii mei), va fi un crah bursier cum nu am mai văzut pînă acum!”. Întrebat dacă seara de Marţi din „Sunshine State” (statul însorit), cum mai este cunoscută Florida, poate însemna un punct de cotitură, Julian Zelizer are îndoieli, amintind că Donald Trump este într-o continuă campanie electorală. „Pentru el, nu este o chestiune de a lansa ceva nou, ci doar de a se asigura că spectacolul în desfăşurare continuă”.

Jurnaliştii şi analiştii, îngrijoraţi de presiunile exercitate asupra presei publice din Cehia

Jurnaliştii şi analiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de presiunile exercitate asupra presei publice din Cehia din partea unor politicieni populişti, transmite agenţia France Presse, potrivit agerpres. Într-o ţară în care principalele organisme de supraveghere ale principalei agenţii de ştiri (CTK), televiziunii şi radioului publice sunt alese de către deputaţi, analiştii avertizează împotriva influenţei celor protejaţi de aceştia asupra calităţii informaţiilor. Săptămîna aceasta, Parlamentul îl va numi, probabil, în consiliul de supraveghere al CTK pe jurnalistul şi scriitorul Michal Semin, care a acuzat în 2016 elitele americane că au orchestrat parţial atacurile din 11 Septembrie 2001.

Dacă este ales, Semin, în vîrstă de 51 de ani, se va alătura jurnalistului Petr Zantovsky, care a declarat recent că nu vede un inconvenient ca agenţia de ştiri cehă să transmită informaţii preluate de la agenţia rusă de ştiri Sputnik, deţinută de statul rus şi denunţată în Occident ca nefiind credibilă. Potrivit AFP, candidatura lui Semin a fost propusă de partidul anti-european SPD de extrema dreaptă, în timp ce Zantovsky reprezintă mişcarea populistă ANO a primului-ministru miliardar Andrej Babis. Astfel, ANO şi SPD ar putea avea împreună cinci din şapte membri în consiliul care îl numeşte pe directorul agenţiei de presă cehe şi defineşte strategia acesteia.

„Riscul de a avea un om cu opinii cel puţin extravagante în consiliul unei importante mass-media publice este deosebit de mare”, a declarat pentru AFP Adam Cerny, şeful Sindicatului Ceh al jurnaliştilor. „Presa publică este în pericol”, sintetizează sociologul Tomas Trampota, specialist media la Universitatea New York din Praga (UNYP). „Eu percep numirea lui Semin drept o ameninţare”, a adăugat el.

Semin a declarat pentru AFP că mass-media publice ar trebui „să reflecte pluralitatea opiniilor în societate” şi a considerat că zgomotul cauzat de candidatura sa este „o mare manipulare a presei”. „Mi-a întărit motivaţia de a veni şi de a demonstra că am dreptate să fiu preocupat de lumea presei noastre, în special de mass-media publice”, a adăugat el. El a fost invitat să candideze de către liderul SPD Tomio Okamura, cu care împărtăşeşte dorinţa de a vedea Republica Cehă în direcţia unui „Tchexit”.

Okamura i-a acuzat adesea pe jurnaliştii din televiziunea publică că sunt „mincinoşi”, în timp ce premierul Babis îi consideră „o trupă coruptă”. Acesta din urmă, fost comunist, conduce un Guvern minoritar compus din mişcarea sa ANO şi din social-democraţi şi beneficiază de sprijinul tacit al comuniştilor. Babis este inculpat într-un dosar privind deturnarea a două milioane de euro fonduri europene şi face obiectul a două audituri ale Comisiei Europene care pun în discuţie un eventual conflict de interese între activităţile sale politice şi afacerile pe care are. Criticii săi îl acuză de asemenea de colaborare cu poliţia secretă comunistă cehoslovacă (StB). Omul de afaceri neagă afirmaţiile, denunţînd o „campanie de calomnie”.

De la sfîrşitul lunii Aprilie, el se confruntă cu un val de proteste în toată ţara, cerîndu-i-se demisia, dar continuă să beneficieze de aproximativ 30% din intenţiile de vot în sondaje. Analistul politic al Universităţii din Praga Josef Mlejnek îl vede ca pe un „politician pragmatic” care construieşte o alianţă cu SPD împotriva mass-media. „Mass-media publice sunt capabile să dezvăluie minciunile politicienilor, vederile lor despre lume, ştirile lor false. De aceea, doresc să le controleze, să le discrediteze sau chiar să le distrugă”, crede Mlejnek. „Aceasta se referă în special la tabăra populistă”, precizează el.

Republica Cehă ocupă locul 40 (în scădere cu şase locuri faţă de 2018) în clasamentul mondial al libertăţii presei întocmit de „Reporteri fără frontiere” (RSF). Organizaţia a atras în special atenţia asupra Preşedintelui Milos Zeman, cunoscut pentru detestarea jurnaliştilor. Experţii se tem că situaţia se va agrava din nou anul viitor, cînd Parlamentul va remania consiliile CT şi radioului public. „Avînd în vedere componenţa actuală a Parlamentului, este mare riscul ca aceste consilii să devină politizate, iar presa publică să fie supusă puterii politice”, a spus Cerny.