Realitatea internationala pe scurt (17 Iulie 2018) | Moldova Suverană

Realitatea internationala pe scurt (17 Iulie 2018)

Actualitatea românească. Situația în care au ajuns mii de oameni care au luat credit pe viață pentru o locuință

În Brașov, dezvoltarea imobiliară născută din ruinele Uzinei ”Tractorul”, pune la încercare mii de oameni care s-au împrumutat pe viață pentru o locuință. Aceștia spun că au primit străzi și spații verzi doar pe hîrtie în noul cartier întins pe 100 de hectare. În tot acest haos, autoritățile locale au venit și cu soluții neobișnuite, ce-i drept, cu cîțiva ani întîrziere: dezvoltatorii au fost obligați să facă străzile pe banii lor, iar de acum încolo nimeni nu mai primește autorizație de construcţie dacă nu face infrastructură înainte să ridice blocurile.

Noul cartier s-a născut din ruinele Uzinei ”Tractorul”, după ce, în 2008, cele 126 de hectare ale fostei fabrici au fost vîndute unui fond de investiţii britanic, la jumătate din preţul pieţii, a suspectat atunci Comisia Europeană. Boomul imobiliar începe în 2012, după ce 100 de hectare de teren trec de la britanici la o multinaţională, care, într-o primă fază, ridică un centru comercial. În paralel, terenurile agricole sunt retrocedate şi vîndute. Dezvoltarea se întinde acum pe o suprafaţă de peste 450 de hectare, cuprinzînd întregul cartier Tractorul. Investitorii imobiliari speculează orice mişcare, iar în zonă se construieşte bloc după bloc, fără nici o gîndire unitară. Aşa cum se întîmplă de fapt în întreaga ţară.

Ca acest haos imobiliar să fi fost evitat, autorităţile locale din Braşov ar fi trebuit să gîndească de la început infrastructura zonei, de la străzi pînă la utilităţi. Nu numai că nu au făcut-o, dar au şi continuat să elibereze autorizaţii de construire pe bandă rulantă, fără un plan unitar de dezvoltare a noului cartier. Problemele se întind pe 100 de hectare. George Scripcaru, primarul Brașovului, spune că are banii pentru asfaltare, dar îi împiedica regimul juridic al terenurilor. Unele porţiuni din străzi sunt private. Iar pentru a fi amenajate, cu bani de la bugetul local, ar trebui predate municipalităţii. Unii au înţeles asta, alţii refuză. În plus, există şi porţiuni de stradă deţinute de proprietari care nu au fost încă identificaţi. Procedurile legale sunt greoaie şi se întind pe ani de zile. Probleme sunt şi din cauza unor dezvoltatori care nu au realizat aşa cum trebuie infrastructura în propriile ansambluri. Le-au promis în schimb oamenilor străzi, utilităţi şi o viaţă fără griji, dar nu s-au ţinut de cuvînt.

Tînără arestată la Washington ca agent al Rusiei

Departamentul american al Justiţiei a anunţat Luni arestarea unei cetăţene ruse acuzate de conspiraţie ca agentă a Guvernului Rusiei, dezvoltînd legături cu cetăţeni americani şi infiltrîndu-se în grupuri politice. Maria Butina, în vîrstă de 29 de ani, lucra sub îndrumarea unui oficial de rang înalt de la Moscova sancţionat de Trezoreria SUA, a precizat Departamentul Justiţiei. Ea a fost arestată preventiv Duminică şi va fi audiată Miercuri de o instanţă. (Sursa: Agerpres)

Surpriză uriașă pentru un român care a venit din Italia la volanul unei mașini de 25.000 de euro

Poliţiştii de frontieră de la Naidăș, județul Caraș-Severin, au oprit pentru control un cetățean român care conducea un autoturism marca Mercedes, în valoare de 25.000 euro. Mașina a fost verificată în sistem și a rezultat că figura ca fiind căutat de autorităţile italiene, transmite Poliția de Frontieră română. Poliţiştii de frontieră au descoperit că autoturismul figurează ca fiind bun căutat pentru confiscare, alertă introdusă de autorităţile din Italia, în luna Mai a anului 2017. Bărbatul, în vîrstă de 46 de ani, din Dîmbovița, a declarat că a cumpărat maşina în luna Decembrie anul 2016, de la o persoană ale cărei date de identitate nu le cunoaște, necunoscînd faptul că autoturismul este căutat de autorități.

Drept urmare, autovehiculul, în valoare de aproximativ 25.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Naidăș, urmînd ca la definitivarea cercetărilor să fie luate măsurile legale. În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de furt. (Sursa: Pro TV.ro)

Cinci români arestaţi pentru furturi de aparate electronice în Belgia

Cinci români au fost arestați preventiv într-un dosar vizînd furturi de aparate electronice din societăţi comerciale din Belgia, prejudiciul fiind estimat la 500.000 de euro, potrivit unui comunicat al IGPR. “Poliţişti ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din Inspectoratul General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Structura Centrală, în colaborare Poliţia Federală din Belgia, regiunea Hasselt, au desfăşurat în comun investigaţii, într-un dosar penal de criminalitate transfrontalieră, înregistrat la Tribunalul de Primă Instanţă Limburg, Belgia. Cercetările din ultimele trei luni au relevat că, în perioada Iunie 2017 - Iulie 2018, membrii unei grupări de criminalitate organizată, formată din cetăţeni români, ar fi comis, prin efracţie, zeci de furturi de bunuri electronice din societăţi comerciale situate în zone industriale ale regiunii Hasselt din Belgia. Valoarea prejudiciului este estimat la 500.000 de euro”, relevă sursa citată.

În baza unor ordine europene de anchetă emise de autorităţile judiciare belgiene, în cadrul cooperării judiciare internaţionale, pe 11 Iulie a fost organizată o acţiune comună, atît pe teritoriul Belgiei, cît şi în judeţul Tulcea, informează IGPR. “Au fost efectuate 8 percheziţii la locuinţele cetăţenilor români bănuiţi în cauză, în urma cărora au fost ridicate bunuri susceptibile a proveni din săvîrşirea faptelor sau folosite la comiterea lor. Au fost puse în executare 5 mandate de arestare, 4 dintre membri fiind arestaţi pe teritoriul Belgiei, iar altul arestat în România (urmînd a fi predat autorităţilor judiciare belgiene în vederea continuării cercetărilor în prezenta cauză)”, menţionează sursa citată.

La activităţi au participat şi poliţişti de investigaţii criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Tulcea şi luptători de intervenţii şi acţiuni speciale din Poliţia Română. La acţiunea desfăşurată pe teritoriul României au participat şi reprezentanţi ai autorităţilor judiciare belgiene, se mai arată în comunicat. (Sursa: Agerpres)

Donald Trump, criticat după întîlnirea cu Vladimir Putin. ”E rușinos”

Preşedintele Donald Trump a provocat critici în Statele Unite, inclusiv din partea propriului partid, prin atitudinea sa la întîlnirea de Luni, de la Helsinki, cu omologul său rus, Vladimir Putin, informează Reuters. Mai mulţi senatori republicani şi un fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) au condamnat lipsa oricărui accent critic la adresa Rusiei din partea lui Trump şi faptul că el a acceptat dezminţirile lui Putin privind amestecul Moscovei în alegerile americane. Mai mult, Preşedintele american a afirmat despre propria ţară că s-a comportat într-un mod stupid în relaţia cu Rusia.

John Brennan, fost director al CIA, a sugerat că Preşedintele ar trebui destituit: “Spectacolul lui Donald Trump la conferinţa de presă de la Helsinki se ridică la nivelul ‘infracţiuni şi abateri de conduită grave’ şi îl depăşeşte. N-a lipsit nimic pînă la trădare. Nu doar că comentariile lui Trump au fost imbecile, ci el e cu totul în buzunarul lui Putin. Patrioţi Republicani, unde sunteţi???”, a scris el pe Twitter.

Senatorul republican Lindsay Graham şi-a făcut cunoscută părerea prin intermediul aceleiaşi reţele sociale. “Ocazie ratată de Preşedintele Trump de a trage la răspundere cu fermitate Rusia pentru amestecul din 2016 şi pentru a transmite un avertisment puternic cu privire la viitoarele alegeri. Acest răspuns al lui Trump va fi considerat de Rusia ca un semn de slăbiciune şi va crea mult mai multe probleme decît rezolvă”, a scris el.

Un alt senator din Partidul Republican, pe care îl reprezintă şi Preşedintele Trump, a declarat: “N-aş fi crezut niciodată că voi apuca ziua în care Preşedintele nostru american va sta pe scenă alături de Preşedintele rus şi va da vina pe Statele Unite pentru agresiunea Rusiei. E ruşinos”.

La conferinţa de presă comună cu Putin, Trump a fost întrebat dacă vina pentru relaţiile bilaterale proaste este în întregime a Rusiei. “Cred că SUA au fost proaste. Am fost proşti cu toţii”, a răspuns el, apoi a schimbat vorba, trecînd la victoria sa în alegerile prezidenţiale din 2016: “Eu am învins-o pe Hillary Clinton uşor şi noi am învins-o cinstit. Am cîştigat acea competiţie şi e ruşinos că poate fi chiar şi un norişor deasupra”. Despre amestecul Rusiei în alegerile respective, anchetat de un procuror independent şi denunţat de serviciile de informaţii americane, Trump a declarat: “Nu văd nici un motiv să fie Rusia. Preşedintele Putin a fost foarte ferm şi puternic în dezminţirea sa de azi”. Răspunsul său a venit în contextul în care procurorul special Robert Mueller a obţinut zilele trecute inculparea a 12 agenţi ai GRU, serviciul de spionaj al Armatei ruse, pentru piratarea computerelor unor oficiali ai campaniei electorale a lui Clinton.

Chiar înainte de începerea summitului, Trump şi-a acuzat ţara printr-un mesaj în reţeaua Twitter în care se referă şi la ancheta privind amestecul Rusiei în alegerile din Statele Unite: “Relaţia noastră cu Rusia n-a fost niciodată mai proastă din cauza multor ani de prostie şi stupiditate din partea SUA şi acum, Vînătoarea de Vrăjitoare Aranjată!”. Ministerul rus de Externe a replicat la acest mesaj: “Suntem de acord”.

Întrebat dacă îl consideră pe Putin un adversar, Trump a precizat: “De fapt l-am numit concurent şi este un concurent bun şi cred că termenul concurent este un compliment”. Concluzia senatorului republican John McCain, fost candidat la Preşedinţia SUA, este că summitul de la Helsinki a fost “o greşeală tragică”. “Nu doar că Preşedintele Trump n-a reuşit să spună adevărul despre un adversar; dar, vorbind lumii în numele Americii, Preşedintele nostru nu a reuşit să apere tot ce ne face ceea ce suntem - o republică de oameni liberi devotaţi cauzei libertăţii, acasă şi în străinătate”, a arătat el într-o declaraţie scrisă.

Republicanul Paul Ryan, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din Congresul de la Washington, a atras atenţia că “nu există o echivalenţă morală între Statele Unite şi Rusia, care rămîne ostilă celor mai fundamentale valori şi idealuri ale noastre. Statele Unite trebuie să rămînă concentrate asupra tragerii la răspundere a Rusiei şi opririi atacurilor josnice ale acesteia la adresa democraţiei”. Ryan a avertizat că “Trump trebuie să-şi dea seama că Rusia nu este aliatul nostru” şi s-a arătat convins că Moscova a intervenit în alegerile prezidenţiale americane. (Sursa: Agerpres)

Presa internațională, după întîlnirea Putin – Trump: ”Trump se unește cu Rusia împotriva FBI”

Presa internațională a criticat dur modul în care Președintele american Donald Trump a tratat subiectul implicării Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA și că a refuzat să dea un răspuns concret în acest caz.

The New York Times susține că Donald Trump a refuzat să spună în mod clar dacă are încredere în propriile sale agenții de informații sau în Președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu privire la interferențele rusești în alegerile americane din 2016. ”După întîlnire, Trump și Putin au susținut perspectiva unei noi ere de cooperare între cele două țări, chiar dacă Președintele american a continuat să aducă în discuție ipoteze îndelungate despre alianțele politice, militare și comerciale ale Occidentului”, scrie publicația americană.

Trump a refuzat să spună dacă a crezut în constatările făcute de agențiile americane de informații potrivit cărora Rusia a intervenit în alegerile din 2016 din SUA, iar conferința de presă în care afacerile internaționale ar fi trebuit să domine, s-a transformat, din nou, în apărarea propriei persoane. După orele de întîlniri cu Putin, în care a fost ridicată problema interferențelor electorale, Trump a transmis că ”este o rușine că poate exista o urmă de nor peste victoria sa electorală”, a mai scris The New York Times.

Reuters notează că Președintele american Donald Trump a ieșit din întîlnirea cu Vladimir Putin declarînd că nu vede nici un motiv din cauza căruia să creadă că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, mai ales că argumentele liderului rus ”au fost extrem de puternice” în a respinge aceste zvonuri. ”La conferința de presă care a avut în urma discuțiilor personale dintre cei doi, Trump nu a spus nici un cuvînt critic la adresa Rusiei cu privire la oricare dintre problemele care au dus relațiile dintre Washington și Moscova într-un război, de la Ucraina, la Siria”, mai notează publicația.

Întrebat dacă a avut încredere în agențiile americane de informații, care au concluzionat că Rusia a intervenit în alegerile din 2016, Trump a spus că șeful CIA i-a spus că Rusia este vinovată, dar nu era sigur. “Nu văd nici un motiv pentru care ar fi Rusia”, a spus Trump. “Președintele Putin a fost extrem de puternic în negarea sa astăzi”.

CNN spune că Donald Trump a refuzat să se alăture serviciilor americane de informații în fața lui Putin. ”A refuzat să aprobe evaluarea Guvernului SUA, potrivit căreia Rusia ar fi intervenit în alegerile prezidențiale din 2016, spunînd că nu vede niciun motiv pentru care Rusia ar fi responsabilă”. “Am mare încredere în oamenii mei de informații, dar vă voi spune că Președintele Putin a fost extrem de puternic în negarea sa de astăzi”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă comune, după summitul său cu Putin. Putin și-a reiterat negarea pentru public. “Rusia nu a intervenit niciodată și nu va interveni în afacerile interne ale SUA, inclusiv în alegeri”, a declarat Putin în cadrul conferinței de presă. “Dacă există materiale specifice, dacă sunt prezentate, suntem gata să le analizăm împreună”, a spus Putin.

The Guardian notează că Donald Trump a fost văzut ca un ”trădător” în urma întîlnirii cu Vladimir Putin, deoarece a ales să se alăture Kremlinului în fața agențiilor sale guvernamentale, după o apariția impresionantă în comun cu Vladimir Putin, în care părea să accepte faptul că liderul rus neagă orice fel de implicare în alegerile prezidențiale din SUA din 2016.

”Președintele american nu a oferit nici o poziție critică față de Putin sau fața de interferențele electorale”, scrie publicația. ”Trump se unește cu Rusia împotriva FBI la summitul de la Helsinki”, titrează BBC. După discuțiile față în față cu Președintele rus Vladimir Putin, Trump a contrazis agențiile americane de informații și a declarat că nu există nici un motiv pentru care Rusia s-ar fi implicat în alegeri. Putin a susținut, din nou, că Rusia nu a intervenit niciodată în afacerile SUA. Cei doi lideri au purtat o discuție de aproape două ore cu ușile închise. La conferința de presă comună, lui Trump i s-a cerut să valideze concluziile propriilor sale agenții de informații sau afirmațiile Președintelui rus atunci cînd a vorbit despre acuzațiile de amestec în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA. “Președintele Putin spune că nu este Rusia, nu văd nici un motiv pentru care ar trebui să fie”, a răspuns el. (Sursa: StirilePROTV.ro)

Putin, după întîlnirea cu Trump: ”Rusia nu a interferat niciodată” în alegerile din SUA

Rusia nu s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 şi nu are vreo astfel de intenţie, a declarat Luni Preşedintele rus Vladimir Putin, în conferinţa de presă comună cu omologul său american Donald Trump. ″Preşedintele Trump a abordat tema aşa-numitului amestec al Rusiei. A trebuit să repet ce am mai spus: faptul că Rusia nu a interferat niciodată şi nu are nicio intenţie de a interfera″, a spus Putin, care a calificat informaţiile privind amestecul Moscovei drept un ”complet nonsens”. Întrebat fiind dacă a dorit ca Donald Trump că cîştige alegerile prezidenţiale americane din 2016, Vladimir Putin a răspuns: ″Da, am dorit″. ″Am propus să luăm în considerare construirea unei filosofii a relaţiilor bilaterale pe termen lung. Avem discuţii bune, am început să ne înţelegem mai bine între noi″, a adăugat liderul rus.

De partea sa, Preşedintele american Donald Trump a afirmat că a discutat detaliat cu Vladimir Putin despre acest subiect. ″Am discutat mult despre asta. El a negat astăzi extrem de clar şi categoric o interferenţă a Rusiei în alegerile din SUA, a menţionat Trump în conferinţa de presă comună cu omologul său rus. Serviciile de informaţii americane cred că Moscova a acţionat pentru a influenţa scrutinul prezidenţial din 2016 din SUA, în care republicanul Donald Trump a ieşit cîştigător în dauna candidatei democrate Hillary Clinton. (Sursa: Agerpres)

Putin: Rusia şi Statele Unite ar trebui să discute despre controlul armamentului

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat Luni, la Helsinki, că a convenit împreună cu omologul său american Donald Trump să continue discuţii aprofundate cu privire la problema controlului armamentului, relatează The Associated Press, conform news.ro.

Putin a apreciat că Rusia şi Statele Unite ar trebui să discute despre o eventuală prelungire a tratatului de reducere a armelor nucleare New START din 2010 şi despre implementarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) din 1987. El a adăugat, în această conferinţă de presă comună cu Trump, că alte probleme pe care Rusia ar dori să le discute în domeniul controlului armamentului sunt planul apărării americane antirachetă şi înarmarea spaţiului.

Donald Trump a declarat în această conferinţă că el îi face un compliment lui Putin atunci cînd afirmă că Preşedintele rus este un ”concurent”. ”Eu cred că cuvîntul concurent este un compliment”, a spus el după un summit cu liderul de la Kremlin. Mulţi observatori din Statele Unite nu sunt de acord cu Trump. Ei consideră că Putin este un adversar şi insistă asupra faptului că ţara sa s-a amestecat în alegerile americane prezidenţiale din 2016, în care Trump a obţinut o victorie. Întrebat ce părere are despre un gazoduct rus către Germania, Trump a răspuns că Statele Unite şi Rusia îşi fac concurenţă pe piaţa energiei. Locatarul Casei Albe a denunţat extrem de dur Nord Stream 2 şi a atacat Germania în cursul acestui turneu în Europa.

Putin l-a lăudat pe Trump în privinţa eforturilor acestuia de a soluţiona tensiuni în dosarul nuclear Nord-coreean. ”Este bine că începe o rezolvare treptată a problemei peninsulei Coreea”, a spus Putin. ”În multe privinţe acest lucru a devenit posibil mulţumită faptului că Preşedintele Trump s-a implicat în rezolvare, construind dialogul în spiritul cooperării, nu confruntării”, a adăugat el.

Trump a anunţat că a discutat în mod direct, cu Putin, amestecul Rusiei în alegerile americane din 2016, însă fără să condamne acţiunile Moscovei în mod public. El a apreciat, în conferinţa de presă comună cu omologul său rus, că mesajul său a fost ”mai bine transmis personal”. Trump a declarat că a ”petrecut mult timp” vorbind despre amestecul rus în alegerile americane, iar Putin are o poziţie fermă şi ”are o idee interesantă”. Trump nu a făcut alte precizări cu privire la această idee. Acest summit a avut loc la cîteva zile după ce Statele Unite au inculpat 12 agenţi din serviciile militare ruse de informaţii în legătură cu un atac informatic sofisticat din  timpul alegerilor americane din 2016.

Trump susține că are mare încredere în serviciile de informaţii americane, cu care se contrazice

Preşedintele Donald Trump a susţinut Luni că are încredere în serviciile de informaţii americane, pe care le contrazisese cu cîteva ore mai devreme prin afirmaţiile făcute la întîlnirea de la Helsinki cu omologul său rus, Vladimir Putin, informează Reuters, conform agerpres. „Aşa cum am spus azi şi de multe ori înainte, am mare încredere în oamenii mei din serviciile de informaţii”, a scris Trump pe Twitter, adăugînd însă: „Cu toate acestea, recunosc că pentru a construi un viitor mai luminos, nu ne putem concentra exclusiv asupra trecutului – fiind cele două puteri nucleare cele mai mari din lume, trebuie să ne înţelegem!”.

La Helsinki, Preşedintele american a declarat despre amestecul străin în alegerile din SUA din 2016: „Nu văd nici un motiv să fie Rusia. Preşedintele Putin a fost foarte ferm şi puternic în dezminţirea sa de azi”. Imixtiunea Rusiei în alegerile respective este anchetată de un procuror american independent şi a fost denunţată de serviciile de informaţii americane. Procurorul special Robert Mueller a obţinut chiar zilele trecute inculparea a 12 agenţi ai GRU, serviciul de spionaj al armatei ruse, pentru piratarea computerelor unor oficiali ai campaniei electorale a candidatei democrate Hillary Clinton. Moscova a respins în repetate rînduri acuzaţiile, iar Luni Preşedintele Vladimir Putin a negat din nou orice amestec.

Luni, după summitul de la Helsinki, şeful comunităţii de informaţii a SUA, Dan Coats, a susţinut din nou poziţia serviciilor: „Am fost clari în evaluările noastre privind interferenţa Rusiei în alegerile din 2016 şi a eforturilor sale continue, pe scară largă, de a ne submina democraţia”. Într-o declaraţie, el a promis că vor fi furnizate în continuare informaţii obiective şi nefardate despre acest subiect.

Țara care începe să spînzure traficanții de droguri. Vrea să „imite succesul” din Filipine

Autoritățile din Sri Lanka au decis spînzurarea traficanților de droguri, cu scopul de a „imita” războiul împotriva drogurilor început de Președintele filipinez Rodrigo Duterte. Măsura vine după ce, timp de jumătate de secol, țara a interzis execuțiile. Președintele statului Sri Lanka, Maithripala Sirisena, a anunțat că dorește să urmeze exemplul Administrației lui Duterte. De la venirea la putere a acestuia, 4.200 de suspecți au fost uciși în Filipine, deși activiștii precizează că cifrele ar fi de cel puțin trei ori mai mari, informează The Guardian. Astfel, liderul din Sri Lanka le-a transmis membrilor Cabinetului său că este „pregătit să semneze condamnări la moarte” pentru traficanții de droguri. „De-acum înainte, vom spînzura traficanții de droguri, fără să le mai schimbăm sentința”,a spus purtătorul de cuvînt Rajitha Senaratne.

Începînd din 1976, toate persoanele acuzate de infracțiuni grave au fost condamnate la închisoare pe viață. Senaratne a mai precizat că 19 traficanți de droguri au scăpat de condamnarea la moarte, primind în schimb închisoare pe viață. Potrivit presei locale, acum aceștia riscă să fie spînzurați. Autoritățile din Sri Lanka susțin că, în contextul creșterii infracționalității legate de traficul și consumul de droguri, este nevoie de o abordare mai dură. Potrivit purtătorului de cuvînt al Administrației Prezidențiale, unul dintre traficanții care a scăpat recent de la o condamnare la moarte a aranjat vînzarea a 100 de kilograme de heroină chiar din spatele gratiilor. „Ni s-a spus că Filipine a rezolvat cu succes această problemă. Vom încerca să imităm succesul lor”, a mai adăugat Rajitha Senaratne.

Și ministrul Apărării, Ranjith Madduma Badara, a sugerat că este nevoie ca Armata să capete atribuții sporite, pentru a putea lua parte la acest război împotriva drogurilor. În 2016, Diviza Antidrog a Poliției din Sri Lanka a confiscat peste 900 de kilograme de cocaină, una dintre cele mai mari capturi din regiune. (Sursa: The Guardian)

Număr record al europenilor care s-au mutat din Marea Britanie

Numărul cetățenilor europeni care au emigrat din Regatul Unit al Marii Britanii în 2017 este la cel mai înalt nivel, a precizat Biroul Național de Statistică. Astfel, anul trecut au părăsit țara 139.000 de persoane. Totodată, numărul europenilor care s-au mutat în Marea Britanie a fost la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, informează BBC News. Pe de altă parte, numărul migranților din afara Uniunii Europene a ajuns la 227.000, cel mai ridicat nivel din Septembrie 2011. „Numărul estimat al cetățenilor europeni care vin în Regat „în căutarea unui loc de muncă” a continuat să scadă în ultimul an, iar numărul celor care vin în Marea Britanie cu un loc de muncă bine stabilit a rămas stabil”, se precizează în raportul Biroului Național de Statistică.

În acest context, ministrul Imigrației, Caroline Noakes, a precizat: „Aceste statistici ne arată că sunt mai mulți cei care vin în Marea Britanie din motivele dorite de noi: pentru un job stabil sau ca să studieze. Sunt mai mulți concetățeni europeni care continuă să se mute aici decît cei care decid să plece, așa cum ne arată și datele Biroului de Statistică. Știm că putem depune mai multe eforturi dacă vrem să menținem migrația la un nivel stabil”.(Sursa: BBC NEWS)

Se confirmă colapsul cultural al Europei: În 2017, numărul de decese a depășit numărul nașterilor în rîndul populației native

Cifrele Uniunii Europene confirmă colapsul cultural al Europei. Potrivit datelor publicate de Eurostat,  în anul 2017 numărul de decese a depășit numărul nașterilor în rîndul populației native din Europa, scrie wnd.com.

Biroul Eurostat a publicat raportul înainte de Ziua Mondială a Populației. Astfel, UE a înregistrat 5,3 milioane de decese și 5,1 milioane de nașteri în 2017, în timp ce populația globală a crescut de la 511,5 milioane la 512,6 milioane din cauza imigrației. Conform datelor Eurostat, se poate constata că Irlanda a păstrat cea mai mare rată a natalității și cea mai mică rată a mortalității din UE, făcînd ca creșterea naturală a populației sale să fie de cinci ori mai mare decît media UE. Nașterile au continuat să depășească numărul de decese și în Cipru, Luxemburg, Franța, Suedia și Regatul Unit.

Brian Stewart comentează pentru „The Federalist” că Europa „importă o masă considerabilă de oameni pe baza ipotezei potrivit căreia o mai mare diversitate într-o societate aduce după sine, în mod invariabil, tot mai multă toleranță”. „Mai grav este că acest aflux masiv a fost însoțit de o evlavie ferventă islamică, iar acest lucru este de două ori periculos ", a spus el.  Soluția, spune Stewart, este ca europenii să „insiste că, în ciuda păcatelor din trecut, au drepturi și îndatoriri în prezent. Ei ar putea să renunțe la repulsia lor la putere care s-a transformat într-o aversiune față de istorie. Ar putea chiar să ia în considerare creditarea anumitor forme de creștinism pentru contribuțiile lor la civilizație”.

UE respinge solicitarea SUA de a izola economic Iranul

Europenii au respins Luni solicitarea Statelor Unite de a izola economic Iranul şi au adoptat un instrument juridic prin care să protejeze întreprnderi europene prezente în această ţară de sancţiuni americane, a anunţat şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, relatează AFP, conform news.ro. ”Am aprobat actualizarea statutului de blocaj şi adoptăm toate măsurile pentru a permite Iranului să beneficieze de urmările economice ale ridicării sancţiunilor”, a precizat Mogherini la finalul unei reuniuni cu miniştrii de Externe din statele membre UE. Legea europeană a blocajului va intra în vigoare pe 6 August, data impunerii primei părţi a sancţiunilor americane. A doua parte a acestor sancţiuni urmează să intre în vigoare pe 4 Noiembrie, în timpul alegerilor de la jumătate de mandat în Statele Unite.

Acest regulament, elaborat în 1996, urmează să permită o contracarare a faptului că sancţiunile americane se aplică tuturor întreprinderilor şi persoanelor fizice din lume – potrivit principiului extrateritorialităţii dreptului american. Multe întreprinderi europene mari, ca grupul francez Total, au decis să se retragă din Iran, dacă nu sunt scutite de sancţiunile americane. Washingtonul a refuzat să scutească întreprinderile europene, după ce a denunţat acordul în dosarul nuclear iranian. Federica Mogherini a recunoscut că ”exerciţiul este dificil, pentru că greutatea Statelor Unite în economia mondială nu este neglijabilă”. ”Eu nu sunt în măsură să spun dacă eforturile noastre vor fi suficiente, însă facem tot ceea ce putem pentru a evita ca acordul în dosarul nuclear iranian să moară, pentru că consecinţele ar fi catastrofale pentru toţi”, a avertizat ea.

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves le Drian, a insistat, la rîndul său, asupra ”necesităţii de a permite Iranului să continue să-şi vîndă petrolul”. El a subliniat că ”UE şi alţi semnatari ai acordului încheiat cu Teheranul în 2015, China şi Rusia, caută un mecanism financiar care să permită să se garanteze Iranului capacitatea de a-şi exporta petrolul”. Sectorul energetic a adus venituri în valoare de 50 de miliarde de dolari statului iranian în 2017, potrivit vămilor europene. Resursele provin în principal din petrol, pentru că exportul de gaze naturale este foarte slab – zece miliarde de metri cubi în 2017.

Iranul exportă 3,9 milioane de barili de petrol pe zi – 20% sunt achiziţionaţi de UE şi 70% de China şi alte ţări din Asia, arată date UE. Serviciile comisarului însărcinat cu Energia Miguel Arias Canete lucrează la acest mecanism, iar ”propuneri sunt aşteptate”, a declarat o sursă diplomatică. Euro – ci nu dolarul – ar urma să fie deviza folosită în tranzacţii cu petrol iranian, plătite prin transferuri între bănci centrale europene şi banca centrală iraniană. Asigurări urmează, de asemenea, să fie subscrise în state europene importatoare, cu privire la încărcături, aşa cum se procedează în Grecia, în Franţa şi în Italia.

În comparație cu Moldova, Egiptul le oferă cetăţenia ţării străinilor în schimbul unui depozit de 7 milioane de lire egiptene

Egiptul le oferă cetăţenia ţării străinilor care depun cel puţin 7 milioane de lire egiptene (392.000 dolari) şi predau banii trezoreriei după cinci ani, conform unui amendament adoptat Luni de Parlamentul de la Cairo, relatează Reuters. Egiptul caută modalităţi de a-şi revigora finanţele şi de a readuce investiţiile străine care au părăsit ţara după revoltele din 2011. Autorităţile au adoptat în acest scop o serie de reforme drastice, în baza unui acord cu FMI în valoare de 12 miliarde de dolari lansat la sfîrşitul lui 2016. Potrivit noii legi, străinii care fac un depozit de şapte milioane de lire egiptene sau echivalentul în valute străine vor avea opţiunea de a primi cetăţenia, dacă predau depozitul către trezoreria publică după cinci ani.

Şeful comisiei parlamentare pentru apărare şi securitate naţională, generalul Kamal Amer, a explicat că noile prevederi se adaugă recentelor amendamente la legislaţia privind investiţiile care le oferă stimulente străinilor pentru a investi în Egipt. El a precizat că străinii care dobîndesc cetăţenia nu vor beneficia de drepturi politice decît după cinci ani şi vor avea nevoie de zece ani pentru a putea candida la alegeri sau pentru a putea fi numiţi într-un for reprezentativ. La rîndul lor, soţii sau soţiile şi copiii vor putea dobîndi cetăţenia Egiptului doar dacă au reşedinţa în această ţară, a menţionat oficialul egiptean.

Nu este clar pentru moment ce avantaje economice ar obţine un străin o dată cu cetăţenia Egiptului, întrucît restricţiile impuse proiectelor de investiţii străine în această ţară sunt deja foarte limitate, notează Reuters. Totuşi, de pildă, străinii nu pot deţine terenuri agricole şi alte proprietăţi în Peninsula Sinai, unde armata egipteană a lansat în Februarie o vastă operaţiune împotriva grupării islamiste Statul Islamic.

Franţa își va închide agenţia comercială de la Moscova

Franţa a anunţat că a decis să-şi închidă agenţia comercială de la Moscova, după îndelungi negocieri cu autorităţile ruse ce au urmat expulzării directorului francez al acestei instituţii, relatează agenţia Reuters, conform agerpres. În ultimele luni, s-au deteriorat condiţiile în care această agenţie îşi desfăşoară activitatea în Rusia, unde i ‘s-a pus sechestru în mod ilegal pe conturile bancare, deşi este protejată de Convenţia de la Viena (privind relaţiile diplomatice)’, a menţionat ambasada Franţei la Moscova într-o declaraţie. Potrivit agenţiei ruse de presă Interfax, Ministerul de Externe rus s-a declarat surprins de această decizie a autorităţilor franceze şi a susţinut că respectiva agenţia nu mai are statut diplomatic. ‘Este dorinţa părţii franceze. Dar noi dorim dezvoltarea legăturilor comerciale’, a indicat MAE rus. Rusia a expulzat în luna Martie mai mulţi diplomaţi europeni, inclusiv patru francezi, ca represalii în urma expulzării unor diplomaţi ruşi după ce Moscova a fost acuzată de otrăvirea unui fost spion rus şi a fiicei acestuia în Marea Britanie.

Peter Szijjarto: Ucraina încalcă grav legea privind protecția minorităţilor

Ucraina încalcă grav una dintre cele mai apărate valori şi legi ale Europei atunci cînd vine vorba despre protecţia minorităţilor, a declarat Luni, la Bruxelles, ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto, potrivit MTI, conform agerpres. Şeful diplomaţiei ungare, care participă la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe, a insistat că Ucraina îşi neglijează angajamentele internaţionale şi foaia de parcurs în vederea aderării la NATO, precum şi Acordul de asociere semnat cu Uniunea Europeană. ”Ungaria consideră inacceptabil că, în pofida tuturor acestor lucruri, Kievul se aşteaptă să continue în acelaşi fel către integrarea europeană”, a subliniat Szijjarto.

Legea ucraineană a Educaţiei, adoptată la începutul lunii Septembrie 2017 şi promulgată de Preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţămîntul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.

Pe de altă parte, ministrul de Externe ungar a apreciat că pactul global al ONU privitor la migraţie este un ‘document dezechilibrat şi periculos’, întrucît el va încuraja toate procesele migraţioniste care deja reprezintă o ameninţare pentru Europa. În opinia sa, orice document şi orice organism de luare a deciziilor la nivel internaţional care stimulează procesul de migraţie este în contradicţie cu interesele de securitate ale Europei.

 

 

Socialmai mult
21.08.18 - 12:10
21.08.18 - 12:09
20.08.18 - 17:09
20.08.18 - 17:08
20.08.18 - 16:49
20.08.18 - 16:02
20.08.18 - 12:23
20.08.18 - 12:21
20.08.18 - 12:20
20.08.18 - 12:19
18.08.18 - 13:12
18.08.18 - 13:07
18.08.18 - 13:01
17.08.18 - 13:25
17.08.18 - 13:23
16.08.18 - 16:33
16.08.18 - 16:31
16.08.18 - 12:35
16.08.18 - 12:34
16.08.18 - 12:33