Poziția spectaculoasă în care a fost surprins un tigru cu o cameră ascunsă

Pentru a surprinde o imagine cu una din cele mai rare creaturi de pe pămînt, trebuie să fii incredibil de priceput și, mai presus de orice, norocos.Serghei Gorshkov este și talentat, dar și foarte norocos, iar asta se vede în imaginea uimitoare cu tigru siberian (foto) din pădurile din Extremul Orient al Rusiei. Imaginea tocmai i-a adus titlul „Wildlife Photographer of the Year”, relatează BBC News. Femela tigru este surprinsă, în Parcul Național Leopard, îmbrățișînd un copac și frecîndu-se de scoarța lui pentru a-și lăsa mirosul și în acest fel să-și marcheze teritoriul.

„Luminile, culorile, textura – este ca o pictură în ulei”, spune președintele juriului WPY, Roz Kidman-Cox. „Pare că tigrul face parte din pădure. Coada se amestecă cu rădăcinile copacului. Cele două sunt una", a mai declarat Kidman-Cox pentru BBC News.

Imaginea e cu atît mai spectaculoasă cu cît ea a fost surprinsă de o cameră ascunsă. Echipamentul a fost instalat în pădure și programat să se declanșeze automat cînd simte mișcare. Serghei voia să pozeze un tigru, însă nu s-a așteptat la o asemenea imagine. Tigrii din Estul Rusiei au fost vînați pînă aproape de extincție, iar cel din fotografie se numără printre cele cîteva sute de exemplare care mai există. Ducesa de Cambridge a fost cea care a anunțat că Serghei a cîștigat marele premiu în cadrul unui eveniment online organizat de Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

Erdogan: „Turcia îi va da Greciei replica pe care o merită”

Liderul de la Ankara, Erdogan, a declarat, Miercuri, că „Turcia îi va da Greciei replica pe care o merită” în conflictul din Mediterana de Est. Turcia a trimis din nou o navă de explorare în apele revendicate de Grecia, conform Agerpres. „Vom continua să-i dăm Greciei şi administraţiei greco-cipriote (...) răspunsul pe care îl merită pe teren”, a declarat Erdogan în timpul unui discurs la Ankara.

Declarațiile vin în contextul în care Ankara a trimis, în timpul acestei săptămîni, o nouă navă de cercetare, Oruc Reis, în Mediterana de Est, în pofida protestelor din partea autorităților de la Atena. Sosirea ambarcațiunii pune capăt speranțelor că cele două țări ar putea reveni la relații amicale în următoarea perioadă, mai ales în situația în care timp de mai multe săptămîni cele două țări s-au aflat într-o stare de tensiune accentuată. 

După anunţul că nava Oruc Reis a fost din nou trimisă în Mediterana de Est, SUA şi Germania i-au cerut Marţi Turciei „să înceteze provocările”, însă Ankara a respins criticile, precizînd că ele „nu au nici o valoare”. Descoperirea unor importante zăcăminte de gaze naturale în ultimii ani în Mediterana de Est a reînviat dispute vechi între Grecia şi Turcia cu privire la frontierele lor maritime.

Încălzirea globală a dus la moartea a jumătate din coralii Marii Bariere

Jumătate din coralii Marii Bariere au pierit în ultimii 25 de ani din cauza încălzirii globale, arată un nou studiu realizat în Australia, scrie Washington Post. Oamenii de știință spun că ar putea ca ecosistemul să nu-și mai revină niciodată. Patru cercetători australieni au studiat coralii și au ajuns la concluzia că reciful a fost intens afectat că apele tot mai calde ale oceanului. Moartea a tot mai mulți corali, indiferent de specie și de dimensiune, a început încă de acum 30 de ani, susțin cercetătorii. 

Studiul a fost publicat în revista ştiinţifică Proceedings of the Royal Society și trage un semnal de alarmă cu privire la amploarea degradării tuturor tipurilor de corali de la mijlocul anilor 1990 în acest ecosistem din Nord-Estul Australiei, înscris în 1981 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Cele mai mari specii de corali au fost cele mai afectate, pînă la punctul în care unele dintre ele au dispărut din extremitatea nordică a Marii Bariere, notează Agerpres.

Dincolo de inestimabila sa valoare din punct de vedere natural şi ştiinţific, Marea Barieră de Corali, întinsă pe 2.300 de kilometri, generează venituri de patru miliarde de dolari pentru sectorul turistic australian. Ea şi-ar putea pierde statutul de ansamblu înscris în Patrimoniul Mondial din cauza degradării sale, ce are drept cauză în principal recurenţa episoadelor de albire a coralilor, o consecinţă a schimbărilor climatice. Recifele se pot recupera dacă apa se răceşte, însă pot muri dacă fenomenul persistă. Bariera este, de asemenea, ameninţată de scurgerile agricole, de dezvoltarea economică şi de acanthasterul purpuriu, o stea de mare care devorează corali.

Premierul finlandez este criticat pentru că a pozat cu un decolteu prea generos

O fotografie a prim-ministrului finlandez Sanna Marin pentru o revistă de modă a stîrnit discuţii pe social media despre profesionalism, relatează Miercuri dpa, potrivit agerpres. Criticii afirmă că poza, care o arată pe politiciană purtînd un blazer cu un decolteu adînc şi bijuterii, este prea revelatoare, neprofesionistă şi nepotrivită pentru o femeie în poziţia ei.

Comentariile au fost imediat urmate de mesaje în lanţ de sprijin de la utilizatori pe social media, atît bărbaţi, cît şi femei postînd poze cu ei înşişi purtînd ţinute similare. Susţinătorii lui Sanna Marin au acuzat că femeile sunt judecate după aspectul lor mult mai des decît bărbaţii.

Fotografia cu Sanna Marin, în vîrstă de 34 de ani, a fost publicată la sfîrşitul săptămînii trecute pe pagina de Instagram a revistei de modă Trendi. Poza a apărut pe coperta ediţiei din Octombrie, cu titlul: „Prim-ministrul Sanna Marin are o poziţie de lider, un rol model, de schimbare de lucruri şi influencer”. În interviul publicat de revistă şi citat de website-ul nine.com.au, Marin vorbeşte despre „presiunea” şi „epuizarea” pe care le-a trăit în timpul unui an tumultuos, dezvăluind că „aceasta nu este o slujbă obişnuită sau o viaţă normală, dar grea în multe privinţe”.

Majoritatea scoțienilor vor să se despartă de Marea Britanie

Sprijinul în favoarea independenţei Scoţiei de Marea Britanie a ajuns la nivelul record de 58% în această provincie, conform unui sondaj Ipsos MORI dat publicităţii Miercuri şi preluat de Reuters. În cazul unui nou referendum, doar 42% dintre scoţieni s-ar opune declarării independenţei. La referendumul din 2014, scoţienii au decis, cu un scor de 55%-45%, să rămînă sub Coroana Britanică, însă, potrivit directorului executiv al institutului Ipsos MORI, Ben Page, sondajul actual ”sugerează că este posibil ca Scoţia să se fi înclinat în mod decisiv în favoarea părăsirii Regatului Unit”.

În 2016, la referendumul la care s-a decis Brexit-ul, în Scoţia s-a votat în proporţie de 62% pentru rămînerea în Uniunea Europeană.

Lideri ai neonaziștilor greci, condamnați la ani grei de pușcărie

Liderul partidului neonazist grec Zori Aurii, Nikos Michaloliakos – negaţionist şi admirator al naţional-socialismului – a fost condamnat, Miercuri, la 13 ani de închisoare cu executare de Curtea Penală din Atena, care l-a găsit vinovat de „conducerea unei organizaţii criminale”, relatează AFP şi ANA. Tot la 13 ani de închisoare au mai fost condamnaţi eurodeputatul Ioannis Lagos, fost membru al Zorilor Aurii, fostul purtător de cuvînt al formaţiunii paramilitare, Ilias Kassidiaris, deputatul Hristos Pappas, considerat mîna dreaptă a lui Michaloliakis, precum şi alţi doi foşti deputaţi, Ilias Panagiotaros şi Giorgos Germenis. Fostul ginere al lui Michaloliakis, Artemis Matthaiopoulos, a fost condamnat la 10 ani, tot pentru participare la conducerea unei organizaţii criminale.

Procuroarea Curţii Penale din Atena ceruse Marţi o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru toţi şapte. În privinţa eurodeputatului Ioannis Lagos, Parlamentul European va trebui să-i ridice imunitatea, la solicitarea Greciei, după emiterea mandatului de arestare.

Curtea Penală din Atena l-a condamnat, tot Miercuri, la închisoare pe viaţă pe un alt membru al Zorilor Aurii, Giorgos Roupakias, pentru asasinarea rapperului antifascist Pavlos Fyssas, în 2013. La această pedeapsă se adaugă încă 10 ani pentru apartenenţă la formaţiunea neonazistă. Alţi membri ai partidului au fost condamnaţi la pedepse între cinci şi şapte ani de închisoare pentru apartenenţă la o organizaţie criminală. Luni, Curtea a respins toate circumstanţele atenuante care ar fi putut să uşureze pedepsele cu închisoarea riscate de liderii partidului neonazist.

Procesul Zori Aurii este considerat unul dintre cele mai importante din istoria politică a Greciei şi a dus progresiv la declinul partidului, a treia forţă politică din Grecia în 2015, dar care nu a obţinut nici un loc în Parlament la ultimele alegeri legislative din Iulie 2019. După cinci ani şi jumătate de audieri, Curtea a ajuns săptămîna trecută la verdictul unanim că partidul paramilitar este „organizaţie criminală”, decizie calificată drept „istorică” de Preşedinta Republicii şi de o mare parte a clasei politice din Grecia.

Israelul a decis construirea de noi locuințe în coloniile din Cisiordania

Israelul a aprobat, Miercuri, construirea a cel puţin 2.000 de noi locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată, prima decizie de acest fel luată după normalizarea relaţiilor între statul evreu şi două ţări arabe din zona Golfului, la jumătatea lunii Septembrie, transmite AFP. Consiliul de planificare al administraţiei civile Cisiordania şi-a dat acordul pentru ridicarea unui număr de 2.166 de locuinţe, a indicat un reprezentant al Ministerului Apărării israelian.

La 15 Septembrie, Israelul a semnat cu Emiratele Arabe Unite şi Bahrein acorduri istorice, după ce aceste două ţări au anunţat normalizarea relaţiilor cu statul evreu, pe 13 August şi 11 Septembrie. Palestinienii au denunţat o ”lovitură de cuţit în spate” din partea acestor state arabe acuzate de pactizare cu Israelul fără a mai aştepta crearea unui stat palestinian. Tratativele de pace israeliano-palestiniene sunt blocate din 2014. Palestinienii aspiră la un stat independent cu Ierusalimul de Est drept Capitală. Egiptul a fost prima ţară arabă care, în 1979, a semnat un tratat de pace cu Israelul; Iordania i-a urmat în 1994.

Un fost deputat norvegian a fost condamnat la închisoare pentru decontări false

Justiţia din Norvegia a condamnat, Miercuri, la 11 luni de închisoare cu executare pentru fraudă un fost deputat care a recunoscut că a întocmit zeci de note de cheltuială fictive, relatează AFP. Curtea Supremă, cea mai înaltă instanţă din ţara nordică, a înăsprit cu patru luni pedeapsa pronunţată de instanţele inferioare împotriva lui Mazyar Keshvari, fost deputat al dreptei populiste anti-imigraţie (Partidul Progresului).

Keshvari, care are 39 de ani, a admis că a prezentat pentru decont Parlamentului 72 de note de cheltuieli pe o perioadă de trei ani reprezentînd deplasări care nu au avut loc, ceea ce a creat un prejudiciu total de aproape 450.000 de coroane (41.500 de euro). Curtea Supremă a evocat o „încălcare gravă a încrederii învestite în funcţia de membru al Storting”, Parlamentul unicameral norvegian. Keshvari şi-a cerut scuze publice, a rambursat suma încasată necuvenit şi a plecat din partid.

Cazul său a fost dezvăluit în Octombrie 2018 de ziarul Aftenposten, care a publicat, între altele, fotografii ce au demonstrat că deputatul nu se putea afla în datele respective în deplasările pentru care ceruse rambursarea cheltuielilor.

Olanda legalizează eutanasia copiilor bolnavi

Autorităţile olandeze au anunţat că va fi legalizată eutanasia pentru copiii bolnavi în fază terminală cu vîrste de la 1 an la 12 ani, informează AFP. Ministrul olandez al Sănătăţii, Hugo de Jonge, a declarat că va elabora o reglementare asupra acestui subiect, bazîndu-se pe un studiu realizat de experţi, potrivit căruia copiii bolnavi în fază terminală suferă foarte tare. Eutanasia a fost deja legalizată în Ţările de Jos pentru cei cu vîrste peste 12 ani, care îşi pot da consimţămîntul, şi pentru copiii mai mici de 1 an, cu consimţămîntul părinţilor. Însă nu există clauze legale pentru copiii cu vîrste între 1 şi 12 ani, din cauza unei dezbateri în rîndul autorităţilor olandeze cu privire la capacitatea copiilor de a putea lua o astfel de decizie.

Hugo de Jonge a explicat că un studiu realizat de experţi în medicină, comandat de Ministerul său, a arătat că această nouă reglementare s-ar putea aplica la un număr între 5 şi 10 copii pe an.

Legile existente în Ţările de Jos nu trebuie să fie modificate, însă medicii vor fi protejaţi în faţa oricăror urmăriri penale pentru că au efectuat o eutanasie autorizată asupra unui copil care suferă, a precizat Jonge. Ţările de Jos şi Belgia vecină au fost primele ţări din lume care au legalizat eutanasia, în 2002. Apoi, Belgia a devenit prima ţară din lume care a autorizat eutanasia voită a copiilor, în 2014, urmată rapid de Ţările de Jos.