Putin aşteaptă ca summitul cu Biden să ajute la stabilirea unui dialog direct

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că aşteaptă de la summitul pe care îl va avea cu omologul său american Joe Biden să ajute la instituirea unui dialog între cele două state şi să restabilească contactele personale, a informat agenţia Interfax, potrivit Reuters. Cei doi lideri se vor întîlni Miercuri, 16 Iunie, la Geneva într-un context tensionat al relaţiilor americano-ruse, pentru discuţii pe o gamă largă de subiecte. ”Să restabilim contactele noastre personale, relaţiile, să instituie un dialog direct, să creeze mecanisme funcţionale în mod real în acele zone care reprezintă interese reciproce”, a afirmat Putin, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse din care Interfax citează extrase.

Patru migranţi afgani, condamnaţi la zece ani de închisoare pentru incendierea taberei de la Moria

Un Tribunal grec a condamnat la 10 ani de închisoare patru tineri migranţi afgani pentru incendiile care au distrus în Septembrie 2020 tabăra de la Moria, pe insula Lesbos, atunci cea mai mare tabără de refugiaţi din Europa, relatează AFP, potrivit agerpres. Tribunalul din Chios i-a găsit pe cei patru afgani vinovaţi pentru incendiere voluntară, au anunţat avocaţii acestora, care vor înainta imediat recurs împotriva hotărîrii instanţei. Tabăra de la Moria, creată în anul 2013 într-o perioadă de vîrf a valului migrator spre Europa, găzduia circa 10.000 de migranţi atunci cînd a fost complet distrusă de flăcări, în două incendii succesive care nu s-au soldat cu victime, pe 8 şi 9 Septembrie 2020. Într-un proces distinct, alţi doi refugiaţi afgani, minori la momentul faptei, au fost condamnaţi în luna Martie de un Tribunal din Lesbos la cinci ani de închisoare pentru participarea la acele acţiuni de incendiere.

G7 cere o anchetă aprofundată a OMS asupra originilor COVID-19 în China

Liderii statelor din G7 s-au angajat Duminică, în finalul summitului de la Cornwall, să continue programele masive de susţinere economică post-COVID „atît timp cît va fi necesar” şi să evite greşelile din trecut, cînd măsurile de stimulare au fost retrase prea devreme, relatează Reuters, citînd comunicatul final al reuniunii. „Vom continua sprijinul pentru economiile noastre cît timp va fi necesar, concentrîndu-ne în locul răspunsului la criză pe promovarea creşterii în viitor”, cu scopul de a crea locuri de muncă, de a investi în infrastructură, de a susţine inovaţia şi pe oameni. „Nu s-a întîmplat aşa la crizele globale anterioare şi suntem hotărîţi ca de această dată să fie altfel”, afirmă liderii G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA). Aceştia îşi exprimă totodată susţinerea pentru proiectul privind un impozit minim global. G7 cere, pe de altă parte, o anchetă aprofundată a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) asupra originilor COVID-19 în China, care să fie „transparentă” şi „desfăşurată de experţi”, a consemnat AFP.

China avertizează liderii G7 că zilele în care grupurile mici de ţări decideau soarta lumii au apus

China a avertizat liderii G7 că zilele în care grupurile „mici” de ţări decideau soarta lumii au apus de mult. Poziţia Chinei vine ca o reacţie la declaraţiile făcute de liderii G7 care au căută la summit-ul din Marea Britanie să aibă o poziţie unificată împotriva Beijingului, scrie mediafax. „Zilele în care deciziile globale erau dictate de un grup mic de ţări au apus de mult. Credem întotdeauna că ţările, mari sau mici, puternice sau slabe, sărace sau bogate, sunt egale şi că afacerile mondiale ar trebui tratate prin consultare cu toate ţările”, a declarat un purtător de cuvînt al Ambasadei chineze din Londra. Reapariţia Chinei ca o putere globală de frunte este considerată a fi unul dintre cele mai semnificative evenimente geopolitice din vremurile recente, alături de căderea Uniunii Sovietice din 1991 care a pus capăt Războiului Rece.

G7 au căutat un răspuns coerent la creşterea influenţei globale a Chinei. G7 – Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Japonia – vrea să folosească summitul din staţiunea engleză Carbis Bay pentru a arăta lumii că cele mai bogate democraţii pot oferi o alternativă la influenţa tot mai mare a Chinei. G7 intenţionează să ofere naţiunilor în curs de dezvoltare o schemă de infrastructură care ar putea rivaliza cu celebra iniţiativa chineză Road and Belt. Beijingul a respins în mod repetat ceea ce percepe ca încercări ale puterilor occidentale de a controla China şi spune că multe puteri majore sunt încă cuprinse de o mentalitate imperială învechită. La întîlnirea G7 au participat şi reprezentanţii Uniunii Europene. Întîlnirea G7 din acest an a avut loc în Cornwall, Marea Britanie, de Vineri 11 Iunie pînă Duminică 13 Iunie.

Confruntare Emmanuel Macron-Boris Johnson despre geografia post-Brexit a Regatului Unit

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a confruntat cu prim-ministrul britanic Boris Johnson asupra geografiei post-Brexit a Regatului Unit în timpul unei discuţii, la G7 de la Cronwall, despre rezolvarea fluxurilor comerciale în Irlanda de Nord, scrie Reuters, potrivit, scrie news.ro. Boris Johnson s-a înfuriat Duminică cînd Emmanuel Macron a sugerat, într-o discuţie între cei doi, că Irlanda de Nord nu face parte din Marea Britanie, potrivit Zhe Telegraph. Premierul l-a întrebat pe Macron ce ar face dacă cîrnaţii din Toulouse nu ar putea fi transportaţi la Paris, potrivit unei surse guvernamentale.

„Preşedintele a spus că Toulouse şi Paris sunt parte a unei singure zone geografice şi că Irlanda de Nord se află pe o insulă”, a transmis Palatul Elysee. Macron i-a replicat lui Boris Johnson că „situaţia este total diferită şi că nu este corect să se facă o astfel de comparaţie”. „El i-a reamintit lui Boris Johnson că ieşirea Regatului Unit din UE a fost o decizie britanică şi că este necesar să se respecte cuvîntul dat. Preşedintele a îndreptat apoi conversaţia din nou spre subiectele cheie ale G7”, se arată în comunicatul Palatului Elysee.

Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu Guvernele autocrate

Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu Guvernele autocrate, a declarat Duminică Preşedintele american Joe Biden, în finalul summitul G7 al celor mai industrializate state desfăşurat la Cornwall (Anglia), transmit Reuters şi AFP, potrivit agerpres.  „Suntem într-o competiţie, nu cu China în sine, cu autocraţii şi Guvernele autocrate din lume, în lumea secolului XXI care se schimbă rapid”, a spus Biden, subliniind că, în ce priveşte China, nu doreşte conflict şi i-a comunicat acest lucru „personal (Preşedintelui chinez)  lui Xi Jinping”. Preşedintele american a declarat în acelaşi timp presei, în ce priveşte relaţiile cu Rusia, că omologul său rus Vladimir Putin a avut „dreptate să spună că sunt la un nivel scăzut”. „Depinde cum va răspunde în ce priveşte respectarea normelor internaţionale, ceea ce nu se întîmplă în multe cazuri”, a adăugat Biden, care se va întîlni cu Putin săptămîna aceasta la Geneva.

Grecia acuză că o navă de patrularea a fost hărţuită în Marea Egee de un vas al Marinei turce

Paza de coastă a Greciei a informat că una din navele sale de patrulare responsabilă cu reperarea migranţilor în Marea Egee a fost lovită uşor Duminică de un vas de patrulare al Marinei turce, care a hărţuit-o, incident petrecut cu o zi înainte de întîlnirea de la Bruxelles dintre premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi Preşedintele turc Recep Tayip Erdogan, transmite AFP, potrivit agerpres. ”Duminică devreme, la Est de insula Lesbos, o navă de patrulare a gărzii de coastă turce a hărţuit o navă de patrulare a pazei de coastă din Lesbos, provocînd pagube uşoare”, a declarat serviciul pazei de coastă elene într-un comunicat, precizînd că nimeni nu a fost rănit. Acest gen de confruntare se produce frecvent în cursul patrulărilor în Marea Egee pentru reperarea migranţilor care încearcă traversarea spre Lesbos.

Grecia a acuzat, în Aprilie, Turcia de ”provocarea unei escaladări” a tensiunilor în această zonă prin ”manevre periculoase şi asistenţă ilegală pentru ambarcaţiunile de migranţi”. Atena cere în mod constant Ankarei să respecte acordurile cu Uniunea Europeană şi să supravegheze mai bine coastele Turciei pentru a împiedica plecările şi să preia solicitanţii de azil – în prezent, aproape 1.500 –, cărora le-au fost refuzate cererile. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis urmează să aibă o întîlnire Luni, la Bruxelles, cu Preşedintele turc Recep Tayip Erdogan, în marja summitului NATO.

Locuitorii unui oraş din Ohio ar putea primi 100 de dolari dacă se vaccinează împotriva noului coronavirus

Locuitorii oraşului american Columbus, statul Ohio, vor avea în curînd o sută de noi motive pentru a se vaccina anti-COVID-19, relatează dpa, potrivit agerpres. Consiliul Municipal din Columbus urmează să voteze Luni o măsură ce prevede oferirea unui stimulent de 100 de dolari persoanelor care se vaccinează împotriva noului coronavirus, informează ziarul The Columbus Dispatch. Deşi nu există restricţii de eligibilitate a veniturilor, doar 2.750 de persoane pot obţine cei 100 de dolari – 50 de dolari pentru fiecare dintre cele două doze de vaccin de la Pfizer sau Moderna administrate – deoarece există doar 275.000 de dolari disponibili pentru a fi oferiţi, conform mass-media.

Cei care participă la program şi primesc vaccinul monodoză Johnson & Johnson vor primi pe loc 100 de dolari, a declarat Elizabeth Brown, preşedintele Consiliului Municipal. În cadrul programului administrat de Columbus Urban League, locuitorii vor putea să se înregistreze pe un site imediat ce măsura primeşte undă verde din partea Consiliului Municipal, a afirmat Brown. Doar 43% dintre locuitorii oraşului au fost vaccinaţi pînă Lunea trecută, a spus oficialul, care a menţionat că membrii Consiliului „se concentrează asupra acestui aspect ca fiind o chestiune de sănătate publică şi nu o recompensă pentru un lucru care trebuia făcut”. În unele dintre cele mai sărace cartiere ale oraşului rata de vaccinare era sub 25%, a declarat Brown pentru The Columbus Dispatch, precizînd că accesul la sănătate ar putea reprezenta un factor pentru rata scăzută a vaccinărilor.

Papa Francisc: Marea Mediterană a devenit cel mai mare cimitir din Europa

Papa Francisc a descris Marea Mediterană, pe care refugiaţii şi migranţii aflaţi în situaţii disperate încearcă să o traverseze cu regularitate în speranţa unei vieţi mai bune, drept "cel mai mare cimitir din Europa", relatează dpa şi AFP. Suveranul Pontif, care atrage frecvent atenţia asupra situației refugiaților, a făcut această remarcă în faţa credincioşilor adunaţi Duminică în Piaţa Sf. Petru din Roma, conform Agerpres. El a vorbit despre o ceremonie organizată în oraşul sicilian Siracuza, în largul căruia 800 de migranţi s-au înecat în Aprilie 2015 cînd nava pe care se aflau s-a scufundat. Marina italiană a recuperat epava un an mai tîrziu şi este folosită acum pentru a aduce un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa.

"Acest simbol pentru atîtea tragedii din Marea Mediterană va continua să ajungă la conştiinţa fiecăruia şi să încurajeze apariţia unei umanităţi mai unite, care va dărîma zidul indiferenţei", a spus liderul Bisericii Catolice. "Gîndiţi-vă la asta: Mediterana a devenit cel mai mare cimitir din Europa". În continuare, mii de migranţi se îmbarcă la bordul unor ambarcaţiuni mici şi instabile în încercarea de a ajunge pe mare din Nordul Africii în Europa, cea mai frecventă destinaţie fiind Italia, notează dpa. Potrivit cifrelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, peste 670 de migranţi şi-au pierdut deja viaţa în acest an în Marea Mediterană.

28 de milioane de dolari, costul unui loc pentru o călătorie în spaţiu în care să admiri Pămîntul prin hublou, alături de Jeff Bezos

Un milionar rămas pînă în prezent anonim a plătit 28 de milioane de dolari pentru a-l însoţi pe miliardarul Jeff Bezos în primul zbor de turism spaţial la bordul unei rachete dezvoltate de Blue Origin, companie deţinută de Bezos. Zborul e programat pe 20 Iulie, informează AFP. Turistul spaţial şi-a plătit locul în cadrul unei licitaţii online, care a durat mai puţin de 10 minute şi la care au participat alţi circa 20 de concurenţi. Licitaţia a început în luna Mai, cu mize care au atins Joi 4,8 milioane de dolari. Acesta a fost Sîmbătă preţul de pornire pentru vînzarea locului ce va fi ocupat alături de alte trei, pe care vor sta fondatorul Amazon, Jeff Bezos, fratele său, Mark, şi încă un turist spaţial a cărui identitate nu a fost dezvăluită.

Miza a crescut repede la 10 milioane de dolari, după care participanţii au plusat progresiv cu cîte un milion, licitaţia fiind închisă cu oferta de 28 de milioane de dolari. Cel care a adjudecat locul va trebui să plătească şi un comision de 6% Casei de licitaţii RR Auction. Suma de 28 de milioane de dolari va ajunge la o fundaţie creată de Blue Origin pentru încurajarea tinerilor să se dedice profesiilor ştiinţifice.

Capsula rachetei, dotată cu opt hublouri, poate găzdui cel mult şase persoane. Racheta va fi lansată dintr-un deşert la Vest de Texas şi capsula se va separa la o altitudine de 75 de kilometri, continuîndu-şi traiectoria pînă la depăşirea altitudinii de 100 de kilometri, limita între atmosfera terestră şi spaţiu. Turiştii spaţiali de la bordul rachetei vor putea apoi pluti în imponderabilitate timp de aproximativ trei minute şi privi curbura Terrei. În acest timp, racheta va coborî pentru o aterizare verticală şi capsula va iniţia la rîndul ei o coborîre spre Terra, unde înaintea aterizării în deşert va fi frînată de trei paraşute mari şi retrorachete.