Realitatea internationala pe scurt (13 Septembrie 2018)

Polonia este de partea Ungariei în „războiul” cu Uniunea Europeană

Autoritățile poloneze au anunțat, Joi, că vor bloca orice tip de sancțiune impus de Uniunea Europeană Ungariei, al cărui Guvern e acuzat că încalcă regulile blocului comunitar privind democrația. „Fiecare ţară are dreptul său suveran de a face reformele interne pe care le consideră potrivite.Acţiunile împotriva statelor membre nu fac decît să adîncească diviziunile din cadrul UE, sporind lipsa de încredere actuală a cetăţenilor în instituţiile europene”, a precizat Ministerul de Externe polonez într-un comunicat transmis Miercuri seară, informează Reuters, citat de Agerpres. Guvernul conservator de la Varşovia este la rîndul său sub tirul criticilor Bruxellesului privind o serie de măsuri care sunt văzute ca o încălcare a independenţei Justiţiei.

Parlamentul European a votat, Miercuri, pentru sancţionarea Ungariei pentru neglijarea normelor privind democraţia, drepturile civile şi combaterea corupţiei, în prima încercare de a declanşa un proces care s-ar putea încheia cu activarea Articolului 7 din Tratatul UE, ce presupune suspendarea dreptului de vot în cadrul blocului comunitar al statului membru vizat. De la preluarea puterii în 2010, premierul ungar Viktor Orban s-a folosit de majoritatea sa parlamentară pentru a pune presiune asupra Justiţiei, mass-media şi organizaţiilor non-guvernamentale. El a fost, de asemenea, cel mai vocal oponent al politicii de deschidere faţă de refugiaţi promovate de cancelarul german Angela Merkel şi de alţi lideri din UE.

Putin, despre manevrele militare cu 300.000 de soldaţi: “Rusia iubeşte pacea”

Rusia desfăşoară în aceste zile cel mai amplu exerciţiu militar din ultimii 40 de ani, denunţat de NATO drept “pregătire pentru un conflict armat”

“Federaţia Rusă este un stat iubitor de pace, care nu are şi nu poate avea planuri agresive”, a declarat, Joi, Preşedintele rus Vladimir Putin, asistînd la etapa principală a manevrelor militare Vostok-2018, cele mai ample organizate de Moscova în ultimii aproape 40 de ani, conform agenţiilor ruse de presă, între care TASS şi RIA Novosti.

‘Politica noastră externă este orientată spre o colaborare constructivă cu toate ţările interesate’, a afirmat Putin, adăugînd că ‘acesta este motivul pentru care 87 observatori din 59 de ţări ale lumii asistă la aceste manevre’, într-un discurs susţinut pe poligonul Ţugol din Transbaikalia (zonă de la frontiera cu China şi Mongolia) după ce a trecut în revista o parte din trupele care participă la exerciţiile Vostok-2018, cele mai ample de după 1981. Actualele aplicaţii au demonstrat că Armata rusă poate riposta în cazul unor ameninţări militare majore, a subliniat liderul de la Kremlin, afirmînd că Rusia va continua să-şi dezvolte forţele armate pentru ca acestea să poată să apere suveranitatea Federaţiei Ruse şi să-i sprijine pe aliaţii ei.

‘Datoria noastră este să fim pregătiţi să ne apărăm suveranitatea, securitatea şi interesele naţionale, iar dacă este necesar să ne sprijinim aliaţii. Deci, vom continua să consolidăm forţele armate, să le echipăm cu ultimele generaţii de arme şi tehnologie, să dezvoltăm cooperarea militară pe plan internaţional’, a insistat şeful statului rus. Adresîndu-se militarilor prezenţi, Vladimir Putin a spus că aşteaptă de la ei să-şi respecte jurămîntul de credinţă faţă de ţară.

După discurs, Putin a asistat la o paradă a tehnicii militare implicate în manevrele Vostok-2018, denunţate de NATO ca o repetiţie a unui ‘conflict la scară largă’. La aceste manevre, desfăşurate în Siberia orientală şi Extremul Orient rus (din 11 pînă pe 17 Septembrie), participă aproape 300.000 de soldaţi, 36.000 de blindate şi peste 1.000 de aparate de zbor (avioane, elicoptere, drone), 80 de nave, precum şi militari din China şi Mongolia. În cursul aplicaţiilor, Armata rusă s-a antrenat Miercuri să respingă un atac aerian, folosind sisteme de apărare antiaeriană de ultima generaţie S-400. Astfel, peste 1.000 de soldaţi şi sisteme antiaeriene S-400 şi S-300, precum şi sisteme Panţîr (instalate şi în Siria) au participat la exerciţiile de pe poligonul din Telemba, situat la 130 km Nord de Cita, oraş în Siberia orientală. Aceste exerciţii au vizat respingerea unui ‘atac masiv cu rachete’ din partea unui ‘inamic imaginar’, a indicat un oficial al Armatei ruse, Serghei Tihonov.

Din 2014, o dată cu deteriorarea gravă a relaţiilor între Moscova şi Occident, Rusia şi-a înmulţit exerciţiile militare de amploare, de la Caucaz şi Marea Baltică pînă la Arctica, denunţînd în acelaşi timp extinderea NATO spre frontierele sale, o ameninţare fundamentală pentru securitatea sa, conform noii doctrine militare ruse adoptate în acelaşi an.

De ce poate sta liniștit Viktor Orban în privința „opțiunii nucleare” a UE

Articolul 7 al Tratatului UE, a cărui activare a fost cerută Miercuri împotriva Ungariei de către Parlamentul European (PE), ar putea, teoretic, să conducă la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, dar în practică un asemenea deznodămînt este puţin probabil, dat fiind că este nevoie de un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar cel puţin Polonia, la rîndul ei vizată de o astfel de procedură, s-ar opune, votul dat Miercuri de PE ilustrînd pe de altă parte şi tensiunile din UE între tabăra naţionalistă şi cea federalistă, comentează agenţiile AFP şi Reuters, transmite Agerpres.

Mecanismul prevăzut în articolul 7 al Tratatului UE, zis şi „arma nucleară”  instituţională a UE, este prevăzut ca ultimă soluţie pentru a exercita presiuni asupra unei ţări unde instituţiile europene consideră că există un risc de încălcare „gravă şi persistentă” a valorilor UE, inclusiv a statului de drept.
Dar partea din articolul 7 pentru care eurodeputaţii au cerut să fie declanşată după votul din sesiunea plenară de la Strasbourg (448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri) priveşte numai etapa „preventivă”, nu încă şi cea care prevede sancţiuni. Concret, acest mecanism preliminar are în vedere să se constate oficial „că există un risc real de încălcare gravă a valorilor europene”  în Ungaria, în urma unei serii de măsuri întreprinse de Guvernul conservator al premierului Viktor Orban şi care vizează domenii diverse, printre care migraţia, activitatea ONG-urilor, libertatea presei sau Justiţia.

O dată ce a fost dat votul PE, revine statelor membre ale UE să aprobe, la rîndul lor, constatările Legislativului european printr-un vot cu o majoritate de patru cincimi din membrii Consiliului European. Dacă nici după acest vot al Consiliului Guvernul de la Budapesta nu răspunde favorabil îngrijorărilor UE, un mecanism de 'sancţiuni' ar putea fi activat, la cererea unui grup de state membre ori a Comisiei Europene. Lucru care pînă acum nu s-a întîmplat niciodată, nici măcar în cazul Poloniei, vizată şi ea în prezent tot de etapa preventivă a articolului 7. Pentru ca toate etapele să fie parcurse şi să se avanseze efectiv către sancţiunea cu suspendarea dreptului de vot al unei ţări, este necesar ca şefii de stat sau de Guvern (reuniţi în Consiliul European) să confirme în unanimitate - cu excepţia ţării vizate - că există o „încălcare gravă şi persistentă” a valorilor europene în respectiva ţară, nu doar un „risc” de încălcare a lor.

Abia după ce şi această etapă se va fi încheiat, statele membre se reunesc la nivel ministerial pentru a adopta sancţiuni, inclusiv posibila suspendare a dreptului de vot, cu o majoritate de 20 din cele 27 de state. Dar este puţin probabil să se ajungă aici, întrucît Guvernul polonez a dat de înţeles că va vota împotrivă în Consiliul European, astfel că nu s-ar întruni unanimitatea. La fel cum şi Guvernul ungar a afirmat deja că va proceda în mod identic pentru a bloca eventuale sancţiuni împotriva Poloniei. Pe de altă parte, faptul că 197 de eurodeputaţi au votat împotriva cererii de activare a articolului 7 împotriva Ungariei arată că în PE s-a format o minoritate consistentă care-l consideră pe premierul Viktor Orban un apărător al statelor naţionale şi majorităţilor etnice în faţa regulilor şi atitudinii civice stabilite le Bruxelles, votul de Miercuri evidenţiind şi tensiunile de pe plan european dintre tabăra naţionalistă şi cea federalistă, notează agenţia Reuters.
Orban însuşi a venit Marţi pentru a participa la dezbaterea din plenul PE pe tema raportului întocmit de eurodeputata ecologistă olandeză Judith Sargentini şi asupra căruia s-a dat votul. Însă premierul ungar nu a făcut nici un compromis, iar acest lucru l-ar putea costa pierderea sprijinului Partidului Popular European (PPE) din care face parte, afirmă reprezentanţi ai acestui grup politic, o posibilitatea fiind şi suspendarea partidului lui Orban, Fidesz, din PPE. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că Fidesz este decis să rămînă în PPE, dar că va căuta modalităţi să schimbe din interior poziţia acestui grup politic.

Masacru în SUA. Polițiștii au descoperit șase cadavre

Un bărbat înarmat a ucis cinci persoane, printre care şi soţia sa, la Bakersfield, California, după care s-a sinucis, transmite AFP.

"Avem şase persoane decedate. Una este suspectul şi cinci alte victime", a indicat pentru AFP un poliţist din comitatul Kern, Mark King, potrivit Agerpres. El a evocat un posibil caz de violenţă în familie. Bărbatul a condus pînă la un service de camioane, unde a împușcat mortal doi bărbați și pe soția sa. El a mers apoi și a mai omorît două persoane aflate într-o casă, scrie BBC. A furat apoi o mașină unde se aflau o femeie și un copil, iar cînd s-a întîlnit cu un polițist s-a împușcat în cap. Femeia și copilul din autovehiculul furat au scăpat nevătămați. Autoritățile spun că împușcăturile au avut loc într-o perioadă scurtă de timp și nu au fost la întîmplare.

Dalai Lama, în Suedia: „Europa aparţine europenilor“

Liderul spiritual tibetan Dalai Lama a declarat, Miercuri, într-o vizită în Suedia, că „Europa aparţine europenilor“. În opinia sa, refugiaţii trebuie găzduiţi, dar obligaţia lor este să se întoarcă acasă şi să-şi reconstruiască ţările. „Europa aparţine europenilor“, a spus Dalai Lama într-un discurs susţinut la Malmö, în Suedia. Potrivit laureatului cu Premiul Nobel pentru Pace 1989, Europa este „responsabilă moral“ de găzduirea unui „refugiat a cărui viaţă este în real pericol“. „Primiţi-i, ajutaţi-i, educaţi-i, dar, la final, ei trebuie să-şi dezvolte propriile ţări“, a subliniat liderul budist, aflat din 1959 în exil în India. Dalai Lama, în vîrstă de 83 de ani, s-a exprimat într-un oraş care găzduieşte un număr mare de imigranţi.

56% dintre alegătorii americani se opun destituirii Preşedintelui Trump 

Majoritatea alegătorilor americani nu doreşte ca Congresul SUA să lanseze procedura de destituire împotriva Preşedintelui Donald Trump, potrivit unui nou sondaj publicat Miercuri, relatează Xinhua, potrivit agerpres.

Sondajul realizat de Universitatea Quinnipiac arată că 56% dintre alegătorii americani nu doresc ca Congresul să ia măsuri împotriva Preşedintelui, în timp ce 36% susţin acest lucru. ‘Alegătorii americani nu vor ca Congresul să-i spună Preşedintelui Donald Trump: ‘Eşti destituit!”, a spus Tim Malloy, unul dintre responsabilii sondajului. Cu toate acestea, majoritatea americanilor, 58%, sunt de părere că acţiunile Preşedintelui Trump ar trebui mai atent verificate de Congres. În ceea ce priveşte alegerile pentru Camera Reprezentanţilor, 52% dintre alegătorii americani susţin candidaţii democraţi, faţă de 38% care au afirmat că ar vota candidaţii republicani.

Potrivit sondajului, 54% dintre americani afirmă că au o mai mare încredere în mass-media decît în Donald Trump în ceea ce priveşte prezentarea adevărului asupra unor chestiuni importante, faţă de 30% care cred contrariul. Alegătorii republicani au fost singurul grup care a afirmat că are mai multă încredere în Trump decît în mass-media. Universitatea Quinnipiac a chestionat 1.038 de alegători la nivel naţional în perioada 6-9 Septembrie, sondajul avînd o marjă de eroare de 3,7 puncte procentuale.

O lege împotriva violenţelor la adresa femeilor a intrat oficial în vigoare în Maroc

O lege împotriva violenţelor la adresa femeilor a intrat oficial în vigoare Miercuri în Maroc, după ani de dezbateri aprinse şi pe fondul unui caz de viol colectiv care a suscitat o amplă reacţie în această ţară, informează AFP.

Discutat de cinci ani, textul a fost definitiv adoptat de Parlamentul marocan în Februarie, însă rămîne insuficient în opinia mişcărilor feministe. Legea incriminează pentru prima dată „unele acte considerate ca fiind forme de hărţuire, agresiune, exploatare sexuală sau rele tratamente”. De asemenea, ea înăspreşte sancţiunile pentru anumite cazuri şi prevede „mecanisme pentru a prelua în grijă femeile victime” ale violenţelor. Acesta este „unul dintre cele mai importante texte care întăresc arsenalul juridic naţional în domeniul egalităţii între sexe”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Familiei, Femeii, Solidarităţii şi Dezvoltării Sociale, Bassima Hakkaoui, pentru agenţia MAP.

Cu toate acestea, fostul ministru pentru Drepturile Femeilor şi militantă pentru egalitate între sexe, Nouzha Skalli, a estimat că legea nu ţine cont de „definiţiile internaţionale în materie de violenţe la adresa femeilor”, invocînd în acest sens „violul conjugal” care rămîne nepedepsit. În Maroc, mass-media şi ONG-urile avertizează în permanenţă în legătură cu flagelul violenţelor suportate de femei, în special hărţuirile, în timp ce mai multe cazuri de agresiuni au ţinut în ultimii ani primele pagini ale ziarelor. Locurile publice sunt cele unde violenţa la adresa femeilor se manifestă cel mai mult, potrivit unui studiu din 2015 al Observatorului Naţional asupra Violenţelor la adresa femeilor.

Textul intră în vigoare pe fondul cazului unei tinere marocane care acuză un grup de bărbaţi din satul său că au sechestrat-o şi violat-o, caz ce a stîrnit ample reacţii. În imagini video difuzate la sfîrşitul lui August şi devenite virale, Khadija, 17 ani, povesteşte cum a fost răpită, sechestrată, violată şi torturată timp de două luni de tineri din satul său. Mărturia ei filmată, în care tînăra arată nişte tatuaje obscene şi urme de arsuri făcute cu ţigarete pe corpul său, a stîrnit un val de solidaritate. Doisprezece dintre presupuşii agresori au fost plasaţi în detenţie preventivă. Procesul a debutat în 6 Septembrie, iar următoarele audieri sunt fixate pentru 10 Octombrie.

Germania: Toate ţările UE trebuie să respecte valorile comunitare

Toate ţările Uniunii Europene trebuie să respecte valorile comunitare, anunţă Guvernul Germaniei, în contextul deciziei Parlamentului European de a demara procedura de sancţionare a Ungariei, potrivit mediafax.

„Uniunea Europeană este o comunitate a valorilor, iar o comunitate a valorilor nu poate funcţiona decît dacă toate valorile sunt respectate şi apărate”, a afirmat Steffen Seibert, purtătorul de cuvînt al Guvernului Angela Merkel, citat de site-ul agenţiei Reuters. Parlamentul European a aprobat, Miercuri, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, acuzată de încălcarea normelor comunitare.

Ursula von der Leyen: Comunitatea internațională trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni un atac chimic în Siria

Germania şi alte ţări trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni utilizarea de arme chimice în Siria, a declarat, Miercuri, în Bundestag, ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, adăugînd că este nevoie de o ‘descurajare credibilă’, relatează Reuters, potrivit agerpres.

‘Comunitatea internaţională, inclusiv noi, trebuie să facem totul pentru a împiedica folosirea armelor chimice’ în Siria, a declarat Ursula von der Leyen în Camera inferioară a Parlamentului german, la două zile după ce Guvernul de la Berlin a afirmat că se află în discuţii cu aliaţii săi în legătură cu o posibilă desfăşurare de forţe în Siria. ‘Şi, în legătură cu acest subiect, noi, Germania, nu ne putem preface că nu ne afectează’, a adăugat ea. Guvernul german ar trebui să evalueze cu atenţie orice situaţie care a avut loc în Siria şi să ia o decizie în baza legislaţiei internaţionale şi a Constituţiei germane, a spus ea.

La rîndul său, cancelarul Angela Merkel a declarat, Miercuri, că nu exclude posibilitatea participării ţării sale la lovituri militare asupra Siriei în cazul unui atac cu arme chimice ordonat de autorităţile de la Damasc împotriva civililor. ‘A spune, pur şi simplu, că putem să privim în altă parte atunci cînd sunt utilizate arme chimice şi se încalcă o convenţie internaţională, nu poate fi un răspuns’ , a afirmat Merkel în cadrul unui discurs susţinut în Bundestag (Parlamentul german).

Netanyahu acuză liderii europeni că manifestă toleranţă faţă de Iran

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, i-a acuzat, Miercuri, pe liderii europeni că manifestă toleranţă faţă de Iran în loc să se opună activităţilor sale „teroriste”, relatează AFP. Afirmaţiile făcute de Netanyahu în faţa Consiliului de miniştri sunt în concordanţă cu eforturile acestuia de a-i determina pe liderii lumii să se alăture Statelor Unite în eforturile de a exercita presiune asupra Teheranului.

„A sosit momentul ca lumea să se unească în lupta împotriva organizaţiilor teroriste. A făcut-o într-o anumită măsură împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), dar nu o va face împotriva Iranului”, a declarat Netanyahu, potrivit serviciilor sale.

Preşedintele Donald Trump a anunţat, la 8 Mai, retragerea Statelor Unite din acordul privind dosarul nuclear iranian şi restabilirea sancţiunilor împotriva Teheranului, precum şi împotriva tuturor companiilor care nu încetează afacerile cu această ţară. Puterile europene au respins cererea SUA de izolare economică a Iranului, argumentînd că acest acord împiedică Iranul să achiziţioneze arme nucleare.

Adversar ferm al acordului nuclear şi al regimului iranian, premierul israelian solicită sancţiuni mai dure împotriva Iranului. El şi-a exprimat îngrijorarea că Iranul ar putea deţine bombă atomică şi consideră astfel că ţara sa ar putea deveni o ţintă a acesteia. „Discursul de temperare faţă de Iran încurajează atacurile neîncetate împotriva valorilor şi securităţii lumii libere, este timpul ca Occidentul să se alăture eforturilor clare ale Administraţiei Trump împotriva regimului terorist de la Teheran”, a subliniat premierul israelian Netanyahu.

 

 

 

Socialmai mult
17.11.18 - 13:09
16.11.18 - 20:12
16.11.18 - 19:04
16.11.18 - 16:05
16.11.18 - 16:04
16.11.18 - 13:40
15.11.18 - 17:34
15.11.18 - 15:10
15.11.18 - 15:09
15.11.18 - 11:43
15.11.18 - 11:40
14.11.18 - 18:22
14.11.18 - 18:01
14.11.18 - 15:42
14.11.18 - 12:37
13.11.18 - 16:00
13.11.18 - 15:58
13.11.18 - 11:24
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30