Moscova va considera noile sancţiuni americane drept o declaraţie de război economic

Rusia ar putea avea în vedere un război economic dacă Statele Unite impun interdicţii asupra unor bănci sau unei anumite valute, a declarat Vineri premierul rus Dmitri Medvedev, citat de TASS, Reuters şi AFP. „Nu vreau să comentez despre discuţii privind viitoare sancţiuni, dar pot să spun un lucru: dacă va urma o interdicţie asupra operaţiunilor unei bănci sau asupra utilizării unei valute sau alteia, acest lucru va trebui numit în mod clar o declaraţie de război economic”, a spus Medvedev. „Şi va fi necesar de reacţionat la acest război prin mijloace economice, politice sau, dacă e nevoie, prin alte mijloace. Iar prietenii noştri americani trebuie să înţeleagă acest lucru”, a adăugat premierul rus.

Joi, purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia va elabora „măsuri de retorsiune” la noile sancţiuni anunţate de Washington împotriva Moscovei în legătură cu atacul cu agent neurotoxic Noviciok în Marea Britanie. Sancţiunile anunţate Miercuri de SUA se referă la mărfuri controlate sensibile din punct de vedere al securităţii naţionale, după cum a indicat pentru presă un înalt oficial al Departamentului de Stat, citînd legea americană din 1991 privind eliminarea folosirii armelor chimice şi biologice.

Miercuri, publicaţia rusă Kommersant a dezvăluit ceea ce a numit a fi un proiect de sancţiuni americane care ar cere, între altele, o anchetă asupra presupusei averi personale a Preşedintelui rus Vladimir Putin şi ar interzice cetăţenilor americani să cumpere obligaţiuni suverane ruse. Potrivit Kommersant, proiectul ar viza de asemenea importante bănci publice ruse ca Sberbank, VTB şi Gazprombank, dar şi sectorul hidrocarburilor, esenţial pentru economia Rusiei. (Sursa: Agerpres)

Deținut executat cu ajutorul unui cocktail letal extrem de controversat. Ultimele cuvinte ale bărbatului

Un american declarat vinovat de violarea şi uciderea unei fetiţe a fost executat Joi în statul Tennessee cu ajutorul unui cocktail letal controversat, după ce Curtea Supremă a SUA a respins un recurs al avocaţilor, informează Vineri AFP, citat de Agerpres. Aceasta este prima execuţie din acest stat din Sudul SUA după 2009.

"Aş vrea să spun doar că îmi pare cu adevărat rău. Şi... asta-i tot", a spus Billy Ray Irick, 59 de ani, înainte de a i se administra injecţia letală în Nashville. El a fost condamnat în 1986 pentru viol şi uciderea unei fetiţe de şapte ani, Paula Dyer. Avocaţii săi au pledat invocînd o gravă maladie mentală a bărbatului. Într-o cerere în faţa Curţii Supreme, avocaţii au contestat protocolul de injecţie letală, ce conţine puternicul sedativ controversat midazolam. Curtea a respins cererea. Însă o magistrată a Înalţii Curţi, Sonia Sotomayor, s-a întrebat dacă nu cumva execuţia aduce cu un act de barbarie.

"Experţii medicali au explicat în mod minuţios cum acest coctail din trei medicamente pe care (statul) Tennessee intenţionează să-l injecteze în venele lui Irick îl va face să resimtă senzaţii de înec, de sufocare şi o arsură puternică în interior", a notat Sotomayor. "Dacă legea permite ca această execuţie să se facă în pofida ultimelor clipe oribile pe care le va trăi Irick, atunci noi am încetat să mai fim o naţiune civilizată şi am acceptat barbaria", a conchis ea.

Trei din cele 14 execuţii efectuate anul acesta în SUA au folosit midazolam, potrivit Centrului de Informaţii asupra Pedepsei Capitale. Însă medicamentul a făcut obiectul a numeroase recursuri în justiţie. Ohio a suspendat execuţiile în 2014 după cea a lui Dennis McGuire, în timpul căreia s-a folosit midazolam şi care i-a provocat bărbatului 25 de minute de agonie, în timpul cărora acesta s-a sufocat şi zbătut.

Au trecut 16 zile de cînd o balenă refuză să se despartă de puiul ei mort. Cercetătorii sunt îngrijorați

Au, trecut 16 zile de cînd o balenă orca își cară după ea peste tot puiul mort, iar cercetătorii de la Soundwatch Research sunt acum îngrijorați că acest comportament i-ar putea afecta sănătate în condițiile în care puiul de balenă a început să se descompună, relatează ABC News. „Suntem îngrijorați pentru că este mai preocupată să își care puiul decît să se hrănească”, spune Taylor Shedd, unul dintre cercetători.

Balena, denumită J35, călătorește înconjurată de familia sa și încă își mai cară puiul mort după ea. „Puiul de balenă este în mod evident în stare de descompunere și începe să își piardă forma rigidă”, a declarat Taylor Shedd la finalul săptămînii trecute.  Puiul de balenă a supraviețuit doar o jumătate de oră după naștere. El este primul pui de balenă ucigașă din ultimii trei ani care se naște în zonă. Din cauza lipsei hranei, balenele ucigașe nu mai pot naște pui sănătoși. Prima dată, balena și puiul ei au fost văzuți în urmă cu o săptămînă, în apele de pe coasta Victoriei, tot în British Columbia.

Shedd spune că balena își împinge puiul cu nasul, cu capul sau uneori îl cară în gură. „A călătorit în fiecare zi. Este incredibil de trist. Nu vreau să îmi imaginez prin ce trece de îl cară după ea de atît de mult timp. Este oribil să se întîmple asta”, a mai declarat Taylor Shedd. Oamenii de știință spun că balenele orca își jelesc puii morți deoarece au o legătură extrem de puternică cu aceștia, încă de cînd îi nasc. „Este un proces de jelire ce vedem. Știm că aceste balene sunt ființe foarte sociabile și au emoții puternice. Un pui de balenă nu se îndepărtează niciodată de mama lui”, adaugă Shedd.

Moscova și Beijingul au blocat noi sancțiuni americane împotriva Coreei de Nord

Rusia şi China au blocat Joi o cerere a SUA de a adăuga o bancă rusă pe lista neagră a sancţiunilor ONU, precum şi un funcţionar şi două entităţi din Coreea de Nord, au declarat diplomaţi, citaţi Vineri de AFP, potrivit agerpres. Săptămîna trecută, SUA i-au cerut unei comisii a ONU să îngheţe bunurile Băncii Comerciale Agrosoiuz, acuzată că ajută Coreea de Nord să scape de restricţiile impuse de ONU asupra tranzacţiilor financiare. Cererea îl viza şi pe Ri Jong Won, reprezentantul adjunct al Băncii pentru Comerţ Extern al Coreei de Nord, şi două societăţi de faţadă Nord-coreene.

Într-un răspuns adresat Consiliului de Securitate, Rusia a emis suspiciuni asupra acestor acuzaţii, în timp ce China a declarat Consiliului că se opune sancţiunilor propuse de SUA. „Ţinem să subliniem că cererile de desemnare (pentru sancţiuni) supuse dezbaterii trebuie să fie suficient susţinute de informaţii”, a declarat misiunea rusă pe lîngă ONU într-un mesaj adresat Consiliului şi consultat de AFP. Cererea a venit ca urmare a unei decizii a Departamentului Trezoreriei americane de a impune sancţiuni unilaterale la adresa băncii ruse, funcţionarului Nord-coreean şi celor două entităţi.

Rusia şi China i-au cerut Consiliului de Securitate să încerce să îmblînzească tensiunile, pentru a recompensa Coreea de Nord care a deschis un dialog cu SUA şi a pus capăt testelor sale nucleare. Însă SUA au cerut imediat să fie menţinută „presiunea maximă” pînă cînd Coreea de Nord va destructura complet programele sale nucleare şi balistice. Anul trecut, Consiliul a adoptat trei serii de sancţiuni ce vizează economia Nord-coreeană, prin intermediul interdicţiilor asupra exportului şi importului, precum şi restricţiilor bancare.

87 de migranți, salvați din Mediterană și transportați într-un port din Sudul Spaniei

O ambarcațiune aparținînd misiunii spaniole de salvare a imigranților din Marea Mediterană, Open Arms, a ajuns Joi în portul Algeciras din Sudul Spaniei cu 87 de migranți la bord, pe care i-au salvat din apropierea coastei libiene, informează Reuters, scrie mediafax. Organizația Proactiva Open Arms operează pe mare între Libia și Sudul Europei în cadrul unei misiuni care are scopul de a ajuta migranții care își pun viața în pericol în încercarea de a traversa marea, ce provin din Nordul Africii.

Cei 87 de oameni au fost salvați de pe o ambarcațiune gonflabilă care plutea în derivă, cu un motor defect, pe data de 2 August, a transmis Open Arms. Aceștia includ 84 de persoane din Sudan, un sirian, un egiptean și un gambian, printre care și 12 copii, a anunțat organizația. ”Am ajuns la plutele în care se aflau acești oameni care erau într-o stare foarte proastă și speriați de faptul că suntem o barcă libiană și dorim să îi ducem înapoi în Libia”, a declarat într-o conferință de presă șeful misiunii Open Arms Ricardo Gatti. Misiunea a transmis că migranții sunt speriați că vor fi trimiși înapoi în Libia deoarece pot fi încarcerați și torturați, mulți spunînd că mai bine mor decît să se întoarcă în Libia.

In Spania, aceștia vor fi procesați înainte de a primi statutul de refugiați în Europa sau vor fi deportați în țările din care provin. Franța va primi aproximativ 20 dintre aceștia, a anunțat o sursă de la Palatul Elysee. O echipă a biroului pentru refugiați Ofpra va merge în Spania pentru a-i identifica pe cei care vor ajunge în Franța, a transmis aceeași sursă.

Presa internaţională despre protestul de Vineri al diasporei din Bucureşti

Presa internaţională scrie despre protestul românilor din diaspora, care va avea loc Vineri, în Piaţa Victoriei din Bucureşti. „Românii din diaspora se întorc acasă înainte de de protestul anti-guvernamental”, titrează Associated Press, citată de ABC News, New York Times şi The Washington Post, potrivit news.ro.

„Românii din diaspora au început să se întoarcă acasă pentru un protest anti-guvernamental, prin care vor cere demisia Guvernului şi alegeri anticipate”, scriu jurnaliştii de la Associated Press, care precizează că Joi, cîţiva dintre protestatari s-au instalat deja în faţa Guvernului, iar forţele de ordine au făcut apel la un protest paşnic. „De cînd social-democraţii au cîştigat alegerile în 2016, românii au protestat de mai multe ori faţă de măsurile luate de Guvern de a impune legi care ar slăbi lupta anticorupţie”, scrie AP, amintind şi de condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive.

Ştirea celor de AP a fost preluată de mai multe publicaţii, precum The Washington Post, New Yotk Times, BBC şi ABC News. Protestul românilor din diaspora va avea loc Vineri seară, în Piaţa Victoriei din Capitală.