Rex Tillerson: Trebuie să existe noi consecinţe pentru regimul Nord-coreean la fiecare nouă agresiune”

Statele Unite au făcut apel, Marţi, la sporirea presiunii asupra Coreei de Nord pentru ca aceasta să renunţe la ambiţiile nucleare, în ciuda unei diferenţe de ton între doi din principalii aliaţi ai Washingtonului, Japonia şi Coreea de Sud, transmite AFP. „Trebuie să existe noi consecinţe pentru regimul” Nord-coreean „la fiecare nouă agresiune”, a declarat secretarul american de Stat, Rex Tillerson, în deschiderea unei întîlniri la Vancouver, organizată de SUA şi Canada şi reunind principalii aliaţi ai Statelor Unite în demersul lor de a pune presiune asupra Phenianului. El a cerut de asemenea, inclusiv Rusiei şi Chinei, absente Marţi, implementarea „totală” a sancţiunilor deja adoptate de Consiliul de Securitate al ONU şi şi-a exprimat dorinţa unei „îmbunătăţiri a operaţiunilor de interdicţie maritimă” pentru a împiedica Phenianul să se aprovizioneze evitînd măsurile internaţionale. Sprijinind apelul american, ministrul japonez al Afacerilor Externe, Taro Kono, a atenţionat la Vancouver faţă de orice tentaţie de a coborî garda. Şefa diplomaţiei Sud-coreene, Kang Kyung-Wha, s-a arătat mai optimistă, estimînd că „cele două instrumente, sancţiuni severe şi presiune, pe de o parte, şi oferta unui viitor mai bun, pe de altă parte, trebuie să fie utilizate împreună”. Ea a apreciat că această strategie „a început să dea roade”, după cum o arată participarea nord-coreeană la JO din februarie.

Medicul Casei Albe: Donald Trump are o stare de sănătate "excelentă" şi apt din punct de vedere mental să-şi îndeplinească atribuţiile de preşedinte al SUA

Preşedintele american Donald Trump prezintă o stare de sănătate "excelentă" şi este apt din punct de vedere mental să-şi îndeplinească atribuţiile, a declarat amiralul Dr. Ronny Jackson, medicul oficial al liderului de la Casa Albă, informează site-ul cotidianului The Hill. "Stare generală de sănătate a preşedintelui este excelentă", a declarat Jackson. "Performanţa sa cardiacă în timpul examenului fizic a fost foarte bună, el continuînd să se bucure de beneficiile semnificative de sănătate şi cardiace pe termen lung datorate unei vieţi de abstinenţă de la tutun şi alcool", a adăugat medicul preşedintelui, precizînd că nivelul de colesterol al lui Trump este uşor crescut, fiind tratat pentru această condiţie cu un medicament anticolesterol. La o înălţime de 190 de cm şi o greutate de 108 kilograme, preşedintele Donald Trump este cu o jumătate de kilogram sub limita obezităţii în conformitate cu o scală folosită de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA. Medicul preşedintelui a mai precizat că Trump foloseşte un medicament cu reţetă pentru căderea părului. Jackson a dezvăluit că Trump a cerut o evaluare de sănătate mintală pentru a infirma zvonurile că nu ar fi apt să-şi exercite atribuţiile. "L-am văzut zi de zi", a declarat medicul, adăugînd: "Nu am absolut nici o îngrijorare în privinţa abilităţilor sale cognitive sau a funcţiilor sale neurologice". Jackson a respins opiniile unor experţi în sănătate mintală care au afirmat că Trump prezintă semnele unui declin mintal, însă nici unul dintre aceştia nu l-au examinat pe Trump în persoană.

Trump întoarce foaia și afirmă că îşi doreşte ca în SUA să vină imigranţi de pretutindeni

Preşedintele american Donald Trump a declarat, Marţi, că îşi doreşte ca în SUA să vină imigranţi de "pretutindeni", după ce a fost recent acuzat că a folosit un limbaj ofensator la adresa imigranţilor din Haiti şi ţări africane, informează site-ul postului CNN. Întrebat de jurnalistul CNN Jim Acosta dacă şi-ar dori ca în Statele Unite să sosească mai mulţi imigranţi din Norvegia, Trump a răspuns: "Vrem să vină de pretutindeni, de pretutindeni". Liderul american a refuzat să răspundă la alte întrebări ale reporterilor prezenţi la Casa Albă la o succintă conferinţă de presă alături Nursultan Nazarbaev, preşedintele Kazahstanului. Trump a fost criticat săptămîna trecută pentru că ar fi folosit cuvinte ofensatoare la adresa unor state de unde provin imigranţi, precum Haiti, El Salvador şi mai multe ţări africane, însă preşedintele american a negat acuzaţiile în acest sens.

Trei sferturi dintre persoanele condamnate pentru infracţiuni legate de terorism în SUA s-au născut în străinătate

Trei sferturi dintre persoanele condamnate pentru infracţiuni legate de terorism în SUA începînd din anul 2001 s-au născut în străinătate, relevă un raport publicat, Marţi, de Departamentul pentru Securitate Internă american (HSD), potrivit DPA. De la 11 Septembrie 2001 – cînd piraţi ai aerului sinucigaşi au îndreptat avioane de pasageri către clădiri din New York şi Washington – pînă în Decembrie anul trecut, 549 de persoane au fost condamnate de instanţe federale din SUA pentru acuzaţii legate de terorism internaţional, arată documentul citat, conform agerpres. O proporţie de 73% dintre aceşti condamnaţi, respectiv 402 persoane, s-au născut în afara teritoriului SUA – 148 sunt cetăţeni naturalizaţi şi 254 sunt cetăţeni străini. Restul de 147 erau cetăţeni ai SUA prin naştere. În aceeaşi perioadă de peste 16 ani, 1.716 cetăţeni străini au fost expulzaţi din SUA din ‘motive de securitate’. Raportul elaborat de HSD a fost comandat de preşedintele Donald Trump în cadrul decretului din Martie 2017 prin care liderul de la Casa Albă a încercat să blocheze intrarea pe teritoriul SUA a cetăţenilor din mai multe ţări cu populaţie majoritar musulmană. Aşa-numita ‘interdicţie de călătorie’ pentru aceşti cetăţeni a fost parţial blocată ulterior prin hotărîri judecătoreşti.

Armenia: Parlamentul a adoptat o rezoluţie prin care recunoaşte şi condamnă ‘genocidul’ împotriva yazidiţilor din Irak

Parlamentul Armeniei a adoptat, Marţi, o rezoluţie ce recunoaşte şi condamnă ‘genocidul’ împotriva yazidiţilor, o minoritate persecutată de jihadişti în Nordul Irakului, şi i-a cerut comunităţii internaţionale să ancheteze asupra acestor masacre, informează AFP. ‘Această rezoluţie a Parlamentului armean recunoaşte şi condamnă genocidul împotriva yazidiţilor în teritoriile aflate sub controlul grupărilor teroriste în Irak, în 2014’, a declarat vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului a parlamentului armean, Rustam Mahmudian, prezentîndu-le jurnaliştilor textul adopta. În jur de 35.000 de yazidiţi trăiesc în Armenia, reprezentînd minoritatea religioasă cea mai importantă în această ţară cu 3 milioane de locuitori, majoritatea creştini. Foarte integraţi în societatea armeană, yazidiţii practică o religie inspirată din mazdeismul născut în Iran în urmă cu aproape 4.000 de ani, şi din cultul lui Mithra, încorporînd de-a lungul timpului elemente ale islamului şi creştinismului.

Justiţia din Muntenegru a condamnat un cetățean pentru că a luptat alături de jihadişti în Siria

Justiţia din Muntenegru a condamnat, Marţi, pentru prima dată, unul dintre cetăţenii săi pentru că a luptat alături de jihadişti în Siria, acesta primind o pedeapsă de şase luni de închisoare cu executare, relatează AFP. În vîrstă de 39 de ani, Hamid Beharovic a fost găsit vinovat de un tribunal din Podgorica pentru că a luptat în rîndurile Statului Islamic între Aprilie 2015 şi Mai 2016. El a fost arestat la întoarcerea în ţară, conform agerpres. Bărbatul a călătorit în Siria împreună cu soţia şi copilul său ‘pentru a trăi conform legilor Islamului’. Potrivit cifrelor publicate în Noiembrie de think-tankul Centrul de Cooperare Regională, o mie de cetăţeni din Balcanii de Vest au plecat să lupte în Siria şi Irak alături de jihadişti. Dintre aceştia, 23 proveneau din Muntenegru, ţară cu populaţie majoritar creştin ortodoxă.

Shinzo Abe: Au fost ridicate vizele de intrare în Japonia pentru cetăţenii români

Vizele de intrare în Japonia pentru cetăţenii români au fost ridicate, a anunţat, Marţi, premierul japonez Shinzo Abe după întîlnirea cu Preşedintele Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni. „Pentru a încuraja şi consolida schimburile şi cooperarea la nivel de resursă umană, recent am decis ridicarea obligativităţii vizelor de intrare în Japonia pentru cetăţenii români şi sper că din ce în ce mai mulţi români vor veni să viziteze Japonia”, a declarat premierul Shinzo Abe, conform news.ro. Premierul japonez a catalogat întîlnirea dintre el şi preşedintele Iohannis drept o ocazie excelentă pentru a dezvolta relaţii bilaterale noi între România şi Japonia şi a afirmat că va depune eforturi pentru consolidarea lor.

Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis, Marţi după-amiază, la Palatul Cotroceni. Premierul japonez avea programată pentru vizita la Bucureşti şi o întîlnire cu premierul Mihai Tudose, însă, în condiţiile demisiei lui Tudose, întîlnirea a fost anulată, iar Shinzo Abe a mers la Muzeul Satului.

O campanie a extremei drepte din Elveția care vizează limitarea imigraţiei dinspre UE a avansat

O campanie a extremei drepte elveţiene care vizează limitarea imigraţiei dinspre Uniunea Europeană a trecut, Marţi, la următoarea etapă după ce Guvernul federal a dat undă verde strîngerii de semnături pentru susţinerea publică a iniţiativei, relatează Reuters. Dacă iniţiativa va strînge cel puţin 100.000 de semnături pînă în Iulie 2019, atunci ea va urma procedura sistemului elveţian al democraţiei directe. Acest lucru va deschide calea către renunţarea la libera circulaţie a cetăţenilor UE (pe teritoriul elveţian, n.r.), care în prezent este garantată prin acorduri bilaterale. Partidul Poporului (SVP, populist) încearcă de mult timp să limiteze imigraţia către Elveţia, ce are o populaţie de 8,4 milioane de locuitori, dintre care un sfert sunt străini. Textul noii iniţiative stipulează că Elveţia va gestiona imigraţia şi nu va încheia acorduri prin care cetăţenilor străini li se acordă acces liber pe teritoriul elveţian. Un sondaj de opinie publicat de grupul media Tamedia în această săptămînă arată că 55% dintre elveţieni se opun anulării acordului de liberă circulaţie cu UE, în timp ce 42% sunt favorabili anulării documentului.

France Presse: Oile, un inamic neașteptat pentru militarii americani de la Deveselu, România

Agenția France Press scrie, într-un comentariu, despre cea mai mare provocare pentru instalațiile militare ale americanilor de la Deveselu: oile unui localnic. Un aspect pe care armata SUA nu l-a luat în seamă în 2016, cînd americanii au inaugurat baza militară care adăpostește performantul radar anti-rachetă. „Este una din cele mai strategice baze militare americane din Europa, însă a dat peste un inamic neașteptat: oile. Comandamentul bazei de la Deveselu, din sudul României, a intrat într-o dispută cu crescătorul unor oi care îi perturbă instalațiile militare, comentează, Marți, agenția France Presse, preluată de Agerpres.

Cele circa 250 de oi ale lui Dumitru Bleja „au păscut fără probleme” timp de mulți ani, înainte ca venirea americanilor, la sfîrșitul lui 2013, să pună capăt acestei vieți pașnice, povestește pentru AFP Alexandru Damian, primar al micii comune Stoenești, de lîngă Deveselu, în cîmpia dunăreană. Însă „oile nu sunt ca oamenii. Ele nu respectă regulile, intră în zona de acțiune a senzorilor de securitate, ating gardul și declanșează sistemele de alarmă”, explică el. Un lucru de neconceput pentru armata americană, care a ales acest loc pentru a instala un sistem de apărare antirachetă integrat în scutul NATO din Europa, conceput pentru a intercepta rachete intercontinentale. Prin urmare, înaltul reprezentant al SUA de la Deveselu a informat în 2014 Ministerul Apărării din România că adăpostul de oi situat la circa 10 metri de gard „subminează exigențele minimale de securitate și este incompatibil” cu funcționarea unor instalații militare.

Această sagă judiciară în care se confruntă ministerul român și crescătorul de oi durează de peste trei ani, iar Miercuri cea mai înaltă instanță din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție, ar urma să se pronunțe asupra unuia din aspectele acestui caz, mai comentează AFP. Potrivit primarului, Dumitru Bleja a achiziționat în 2007 aproape un hectar de teren lîngă baza de la Deveselu, iar un an mai tîrziu a construit un adăpost pentru oile sale, înainte de începerea lucrărilor la scut. Însă, recunoaște el, bărbatul nu a obținut - și nici nu a cerut - autorizație de construcție așa cum prevede legislația. În opinia primarului Damian, situația este "stînjenitoare". "Am semnat un tratat cu americanii și trebuie să îl respectăm", spune primarul.

Atac cibernetic în Letonia

Un important atac cibernetic a fost lansat, Marţi, din străinătate asupra sistemului informatic al sănătăţii publice din Letonia, a anunţat Ministerul Sănătăţii al acestei ţări, informează AFP. Sistemul, unul foarte recent, pus în funcţiune la 1 Ianuarie pentru a digitaliza eliberarea şi prelucrarea prescripţiilor medicale, a trebuit să fie oprit, ceea ce a impus o revenire provizorie la tradiţionalele documente pe hîrtie, scrie agerpres.ro. Atacul, care pare să fi plecat din circa 20 de ţări, atît membre ale Uniunii Europene (UE), cît şi unele îndepărtate, printre care Trinidad-Tobago şi Angola, a debutat la începutul după-amiezii, a precizat pentru presă un înalt oficial al ministerului, Aivars Lapins. 'A fost clar că este un atac planificat, un atac amplu, s-ar putea spune specializat, pentru că a provenit de la calculatoare situate în ţări diferite', a spus el. 'Am primit mii de cereri într-o perioadă de timp foarte scurtă. Nu în aşa manieră funcţionează sistemul în mod normal', a adăugat înaltul oficial. Totuşi, potrivit oficialilor letoni, datele nu au fost afectate şi ar trebui să fie posibilă identificarea autorilor atacului.

Judecătorii Curţii Supreme din Polonia consideră drept neconstituţionale noile modificări legislative din sistemul judiciar

Judecătorii Curţii Supreme poloneze au decis, Marţi, că sunt neconstituţionale schimbările din sistemul judiciar introduse de partidul conservator naţionalist aflat la putere în Polonia, informează AFP. Noile legi în vigoare privind Curtea Supremă, Consiliul Naţional al Magistraturii şi tribunalele au fost "pregătite ca încălcare a regulilor fundamentale de creare a legilor", potrivit unei declaraţii adoptate de Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii Supreme. 69 de judecători au aprobat declaraţia, trei s-au opus și trei s-au abţinut. Noile dispoziţii "contrazic normele Constituţiei Republicii poloneze, încalcă principiul separării puterilor, independenţa judecătorilor şi inamovibilitatea judecătorilor", se arată în textul publicat pe site-ul Curţii Supreme. Noua lege - aprobată în Decembrie de preşedintele Andrzej Duda - pune capăt mandatelor a aproape jumătate dintre judecătorii Curţii, printre care preşedintele Malgorzata Gersdorf. Aceasta a denunţat o "lovitură de forţă" contra instituţiei sale. Adoptarea acestor legi a dus Polonia într-o profundă criză politică, Varşovia fiind acuzată de Bruxelles de nerespectarea statului de drept. La 20 Decembrie, Comisia Europeană a declanşat împotriva Poloniei o procedură care poate ajunge pînă la suspendarea dreptului de vot în cadrul Uniunii Europene.