SUA şi Turcia şi-au reafirmat parteneriatul strategic

Statele Unite ale Americii şi Turcia şi-au afirmat parteneriatul strategic în timpul întîlnirii pe care au avut-o Duminică, la Istanbul, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, H.R. McMaster, şi omologul său de la Ankara, Ibrahim Kalin, transmite dpa, citînd un comunicat comun emis de cele două Preşedinţii. McMaster şi Kalin au discutat despre priorităţile şi preocupările celor două state, printre care se află provocările strategice comune şi evoluţiile regionale, informează şi agerpres. Comunicatul nu face referire la sprijinul acordat de SUA miliţiilor kurde YPG care luptă în Siria, sprijin care a dus la tensionarea relaţiilor dintre cei doi aliaţi din cadrul NATO. Potrivit textului menţionat, McMaster şi Kalin ‘au abordat în detaliu probleme care afectează relaţiile bilaterale şi au explorat căi de extindere a luptei comune împotriva oricăror forme de terorism’. Se aşteaptă ca secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, să includă Turcia în turneul pe care îl efectuează săptămîna aceasta în Orientul Mijlociu.

Acuzaţiile de dopaj la adresa Rusiei se datorează faptului că SUA „nu ne pot învinge în luptă dreaptă”, a declarat Serghei Lavrov

Acuzaţiile de dopaj instituţionalizat formulate la adresa Rusiei sunt au apărutpentru că Statele Unite „nu ne pot învinge în luptă dreaptă”, a afirmat, Duminică, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de AFP. „Cred că este o formă de concurenţă fără scrupule, pentru că echipa americană, evident, nu ne poate învinge sportiv în luptă dreaptă”, a declarat şeful diplomaţiei de la Moscova într-un interviu difuzat de canalul Russia-1 şi publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe. În timp ce Rusia este acuzată că a pus în practică mai mulţi ani un sistem de dopaj instituţionalizat, care a provocat suspendarea de la Jocurile Olimpice de Iarnă 2018 de la Pyeongchang, Serghei Lavrov a spus că Statele Unite au complotat „pentru a-şi găsi şi păstra locul de lider mondial indiscutabil în sport”. „Concurenţii trebuie daţi la o parte”, a adăugat el, iar, în opinia sa, „toate mijloacele sunt bune” în această „campanie anti-rusă”. a mai afirmat ministrul rus de Externe.

Serghei Lavrov: Unele ţări europene se opun planurilor SUA de aprovizionare cu armament a Ucrainei

Un număr de ţări europene importante nu sunt de acord cu planurile SUA de aprovizionare cu armament a Ucrainei, iar Washingtonul încearcă să atragă în această iniţiativă o serie de state cunoscute pentru atitudinea lor rusofobă, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

"Europa nu este tăcută, ridică obiecţii [faţă de livrările de armament către Ucraina efectuate de SUA] cu o voce scăzută, nu în public", a declarat ministrul rus într-un interviu la postul Rossiya-1, citat de agenţia de ştiri Tass. "Potrivit datelor noastre, îşi exprimă dezacordul în discuţiile cu Statele Unite, ca răspuns la cerinţele imperative ale Washingtonului ca Europa să se alăture" acestei iniţiative, a completat Lavrov. "Statele Unite încearcă acum să ademenească în aceste planuri o serie de ţări cunoscute pentru atitudinea lor rusofobă, şi anume vecinii noştri baltici şi Polonia", a adăugat oficialul rus. La finalul lunii Decembrie, Heather Nauert, purtătoarea de cuvînt a Departamentului de Stat al SUA, a declarat că Washingtonul a decis să ofere Ucrainei "capabilităţi defensive îmbunătăţite ca parte a efortului nostru (american) de a ajuta Ucraina să-şi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung, să-şi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială, să descurajeze alte agresiuni".

Reconstruirea Irakului va costa aproximativ 88 de miliarde de dolari

Reconstruirea Irakului după mai mulţi ani de război şi turbulenţe economice va costa aproximativ 88,2 miliarde de dolari, a anunţat, Luni, Ministerul irakian al Dezvoltării, relatează site-ul agenţiei Reuters. În cadrul unei conferinţe internaţionale în Kuweit, Qusay Abdulfattah, director în cadrul Ministerului Dezvoltării, a declarat că aproximativ 22 de miliarde de dolari sunt necesare pe termen scurt, iar alte 65 de miliarde de dolari trebuie alocate pe termen mediu. Sectorul locuinţelor are cea mai urgentă nevoie de fonduri, a mai precizat oficialul guvernamental irakian. Reprezentanţii din întreaga lume, în special ţările dezvoltate, Orientul Mijlociu, donatori internaţionali, ONU şi agenţii globale de asistenţă umanitară, participă, Luni, la Conferinţa Internaţională pentru Reconstruirea Irakului. Discuţiile vor viza alocarea de fonduri pentru reconstruirea ţării devastate de război şi asigurarea unor fonduri de urgenţă pentru milioanele de bărbaţi, femei şi copii afectaţi de confruntările comunităţii internaţionale cu organizaţiile teroriste Al-Qaida şi Stat Islamic.

Trump anunţă ce sumă uriaşă va fi investită în infrastructura Americii

Administraţia Trump urmează să contureze, Luni, principalele direcţii ale planului său de investiţii de 1.500 de miliarde de dolari în favoarea infrastructurilor, printre care numeroase în stare deplorabilă au nevoie urgentă de a fi renovate,relatează AFP, conform agerpres. Bugetul Preşedintelui Donald Trump, care va fi publicat Luni, va include 200 de miliarde de dolari consacrate drumurilor, autostrăzilor, podurilor şi altor infrastructuri importante pentru economia Statelor Unite, potrivit unor responsabili de la Casa Albă. „Va trebui să degajăm cele 200 de miliarde de dolari economisind în alte domenii ale bugetului federal”, a explicat unul dintre aceştia. Statele şi investitorii privaţi vor fi solicitaţi pentru a acoperi restul de 1.300 de miliarde de dolari. Construite în majoritate între anii 1950 şi 1970, autostrăzile, drumurile, podurile, căile ferate, aeroporturile şi alte infrastructuri se află în stare foarte proastă, „în ruină” după spusele Preşedintelui american, pentru că nu au fost întreţinute şi modernizate de-a lungul timpului. Congresul SUA va trebui să ia în discuţie propunerea preşedintelui. În această perspectivă, Donald Trump se va întîlni Miercuri cu parlamentarii celor două partide.

Palestinienii caută sprijin la Moscova în faţa Washingtonului

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas este aşteptat Luni în Rusia, la două săptămîni după premierul israelian Benjamin Netanyahu, în încercarea de a obţine de la Preşedintele rus Vladimir Putin sprijinul Moscovei după ce SUA au recunoscut Ierusalimul drept Capitală a Israelului, potrivit AFP, transmite agerpres.

Prevăzută iniţial să aibă loc în staţiunea balneară Soci, întîlnirea a fost mutată la Moscova, din cauza prăbuşirii unui avion de linie în capitala Rusiei, accident soldat cu 71 de morţi, conform Kremlinului. Această vizită survine la două zile după o serie de raiduri aeriene ale Israelului asupra a 12 ţinte siriene şi iraniene ca represalii, conform statului israelian, la incursiunea unei drone iraniene în spaţiul său aerian. Vladimir Putin şi Benjamin Netanyahu au discutat la telefon după aceste atacuri. Preşedintele rus a atras atenţia asupra unei „spirale periculoase” în Siria, în timp ce Benjamin Netanyahu a dat asigurări că Israelul „va continua să îi lovească pe toţi cei care vor încerca să ne atace”. Acuzat de ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, că nu are curajul necesar să ajungă la un acord de pace cu Israelul, Abbas respinge orice mediere a Washingtonului în reglementarea conflictului israeliano-palestinian şi a promis poporului său că va acţiona pentru recunoaşterea deplină a unui stat palestinian de către ONU.

Donald Trump afirmă că nu este sigur că Israelul doreşte să ajungă la un acord de pace cu palestinienii

Preşedintele american Donald Trump a declarat că "nu este în mod necesar sigur" că Israelul urmăreşte să ajungă la un acord de pace cu palestinienii, informează site-ul agenţiei de ştiri Reuters, citînd presa israeliană. Trump a afirmat într-un interviu pentru cotidianul Israel Hayom că relaţiile între SUA şi Israel sunt "grozave", iar pacea cu palestinienii le-ar face "mult mai bune". Liderul de la Washington a vorbit şi despre subiectul discuţiilor de pace, criticînd din nou palestinienii pe motiv că nu doresc să negocieze, însă şi-a exprimat şi îngrijorarea în legătură cu colonizarea evreiască a Cisiordaniei, deşi Administraţia Trump a fost mult mai puţin critică în legătură cu acest subiect comparativ cu cea condusă de Barack Obama. "Vom vedea ce se întîmplă, dar cred că este foarte nesăbuit pentru palestinieni şi cred că ar fi foarte nesăbuit pentru israelieni dacă nu ajung la o înţelegere", a mai spus Trump.