Realitatea internationala (13 Aprilie 2018)

Turcia continuă epurarea din rîndul Armatei

Procurori turci au ordonat arestarea a 70 de ofiţeri ai Armatei pentru presupuse legături cu clericul Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea unei tentative eşuate de puci în Iulie 2016, a relatat Vineri cotidianul Milliyet, citat de Reuters, agerpres. Potrivit publicaţiei, Poliţia a lansat simultan operaţiuni în 34 de provincii ale ţării în cadrul unei anchete conduse de procurori ai statului în provincia Konya (centru). Suspecţii au fost vizaţi ca urmare a declaraţiilor unor soldaţi arestaţi anterior pentru presupuse legături cu Gulen. Luna trecută, Biroul ONU pentru drepturile omului a afirmat că autorităţile turce au reţinut 160.000 de persoane şi au demis aproape acelaşi număr de funcţionari publici după tentativa eşuată de puci. Printre cei reţinuţi, peste 50.000 au fost puşi formal sub acuzare şi sunt ţinuţi în detenţie în timpul proceselor lor. Aliaţii occidentali ai Turciei au criticat represiunea. Criticii Preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, l-au acuzat că se foloseşte de puciul eşuat ca pretext pentru a reduce disidenţa la tăcere. Ankara susţine însă că măsurile sunt necesare pentru a combate ameninţările la adresa securităţii naţionale.

Ucraina ‘studiază’ acuzaţiile privind finanţarea libiană a Iuliei Timoşenko

Anchetatorii anticorupţie ucraineni au făcut cunoscut Joi că „studiază” informaţiile de presă referitoare la finanţarea în 2010 a campaniei prezidenţiale a fostului premier Iulia Timoşenko de către regimul fostul Preşedinte libian Muammar Gaddafi, relatează AFP, potrivit agerpres. Biroul anticorupţie ucrainean (NABU) a început „să studieze” informaţiile privind „o posibilă obţinere” de către Iulia Timoşenko a „patru milioane de euro şi utilizarea lor ulterioară pentru a-şi finanţa campania electorală”, a informat serviciul de presă al acestei structuri. Dacă „detectivii” NABU descoperă „semne de infracţiune”, va fi deschisă o anchetă judiciară, a adăugat serviciul de presă.

Iulia Timoşenko, în prezent deputat, figurează printre candidaţii cei mai bine plasaţi pentru prezidenţialele din 2019 din Ucraina, în faţa Preşedintelui actual, Petro Poroşenko, potrivit ultimelor sondaje. Prim-ministru de două ori între 2005 şi 2010, ea a fost înfrîntă la prezidenţiale de candidatul prorus Viktor Ianukovici.

Într-un articol apărut în Februarie în cotidianul saudit Asharq al-Awsat, un”asistent” al lui Seif al-Islam, fiul lui Muammar Gaddafi, a afirmat că s-a deplasat personal în Ucraina pentru a-i preda Iuliei Timoşenko aceste fonduri. „Le aveam într-o valiză şi am mers în Ucraina la bordul unui avion privat. Am ajuns pe aeroportul din Kiev şi am predat valiza unui vicepremier”, a declarat acest bărbat sub acoperirea anonimatului. Întrebată de AFP, o purtătoare de cuvînt a Iuliei Timoşenko a respins aceste afirmaţii. „Informaţiile nu corespund realităţii. Sunt o absurditate”, a spus ea.

După prezidenţialele din 2010, Iulia Timoşenko a fost închisă pentru abuz de putere într-un dosar considerat de Occident ca justiţie selectivă. Ea a fost eliberată după răsturnarea lui Viktor Ianukovici în urma revoltei pro-occidentale din Februarie 2014 şi s-a clasat pe locul al doilea la prezidenţiale trei luni mai tîrziu. În cursul unei vizite în Ucraina, în 2008, Muammar Gaddafi s-a întîlnit cu Iulia Timoşenko în cortul său de beduin instalat în centrul Kievului. El a fost ucis în Libia în Octombrie 2011 de către rebeli.

Trump, un mincinos inveterat cu comportament de mafiot, acuză fostul director al FBI

Preşedintele american, Donald Trump, este un mincinos inveterat care îşi supune anturajul unui cod de loialitate ce reaminteşte atitudinea unui şef mafiot, afirmă în memoriile sale fostul director al FBI James Comey, citat de AFP. În această carte foarte aşteptată din care au apărut fragmente Joi în presă, cu cîteva zile înainte de lansare, fostul director al Poliţiei federale îl descrie pe locatarul de la Casa Albă ca fiind obsedat de detaliile indecente care îl privesc. James Comey relatează astfel că Preşedintele i-a cerut să ancheteze asupra afirmaţiilor care îl descriau în prezenţa unor prostituate ruse, în 2013, într-un hotel din Moscova.

Acest „dosar”, amintind despre o înregistrare video cu caracter sexual în care ar apărea Donald Trump, a fost întocmit de un fost agent al spionajului britanic pentru opozanţii politici ai candidatului republican. Considerat credibil la început de serviciile americane de informaţii, autenticitatea sa a fost ulterior pusă total sub semnul întrebării. În cursul unei discuţii avute în Trump Tower în Ianuarie 2017, Donald Trump i-a cerut directorului FBI să înăbuşe aceste afirmaţii care îi erau foarte nefavorabile „în cazul în care ar exista o singură şansă dintr-o sută să fie luată în serios de soţia sa, Melania”, potrivit lui James Comey. Schimbul de replici cu Preşedintele „m-a făcut să revin la începutul carierei mele, cînd eram procuror în faţa mediului mafiot”, a adăugat el.

Fostul şef al Poliţiei a descris o scenă demnă de mafia: „Cercul tăcut care încuviinţează. ‘Boss’-ul care face ziua şi noaptea. Jurămintele de fidelitate. Viziunea despre lume potrivit căreia toţi sunt împotriva noastră. Minciuna generalizată, fie mică sau mare, ce serveşte un fel de cod de loialitate care plasează organizaţia deasupra moralei şi a adevărului”. Pentru James Comey, „acest Preşedinte este imoral, detaşat de adevăr şi valorile instituţionale”. „Leadershipul său este tranzacţional, bazat pe ego şi loialitatea personală”, adaugă el.

Memoriile lui James Comey, intitulate ‘A Higher Loyalty: Truth, Lies, and Leadership’, prezintă cariera sa de 20 de ani ca procuror la New York, apoi procuror general adjunct în administraţia George W. Bush şi şef al FBI între 2013 şi 2017. Cartea, care va apărea la 17 aprilie, a ocupat un timp poziţia întîi în clasamentul prevînzărilor site-ului Amazon, ajutată din plin de mesajele răzbunătoare de pe Twitter ale lui Donald Trump care l-a demis pe neaşteptate în Mai 2017.

Doi spioni care acţionau în Estonia pentru Rusia au fost condamnați la închisoare

Serviciul estonian de securitate internă (KaPo) a anunţat Joi în raportul său anual că doi spioni care acţionau pentru Rusia au fost închişi, relatează AFP. „Suspectat de conspiraţie cu un stat străin” şi că „a lucrat pentru GRU (serviciul rus de informaţii militare) pentru a strînge informaţii asupra activelor esenţiale pentru securitatea naţională şi afacerile statului”, Ilia Tikhanovski a fost arestat la 10 Decembrie, potrivit raportului KaPo. Cetăţeanul eston, lucrînd în domeniul informatic, a fost condamnat la 3 Aprilie la patru ani de închisoare.

În Octombrie, un Tribunal eston l-a condamnat la trei ani de închisoare pe Albert Provornikov, avînd dublă cetăţenie estonă şi rusă, vinovat că a acţionat pentru FSB (fostul KGB rus). „FSB l-a recrutat pe Provornikov pentru a strînge informaţii despre posturile de Poliţie şi a Pază de Frontierei” din Sudul ţării, a scris KaPo.

Rusia cere membrilor comunităţii internaţionale să se gîndească în mod serios la consecinţele ameninţărilor

Rusia le-a cerut Joi liderilor occidentali „să se gîndească în mod serios la consecinţele ameninţărilor lor” de a întreprinde lovituri asupra Siriei ca ripostă la un presupus atac chimic pe care ei îl impută regimului de la Damasc, dînd asigurări că Moscova nu doreşte o escaladare a situaţiei, informează AFP şi TASS. „Le cerem membrilor comunităţii internaţionale să se gîndească serios la consecinţele posibile ale unor asemenea acuzaţii, ameninţări şi acţiuni planificate” la adresa Guvernului sirian, a declarat purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova, în timpul unei conferinţe de presă. „Nimeni nu le-a dat liderilor occidentali dreptul de a-şi atribui rolul de jandarmi ai lumii, în acelaşi timp de anchetator, de procuror, de judecător şi de călău”, a continuat Zaharova. „Poziţia noastră este foarte clară şi concretă: nu dorim o escaladare”, a subliniat ea.

Purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse şi-a exprimat speranţa că liderii occidentali „vor avea suficientă înţelepciune pentru a reveni în cadrul dreptului (internaţional) şi a rezolva împreună problemele existente, cum este prevăzut în Carta Naţiunilor Unite”. „Nu dorim o escaladare, însă nu vom suporta acuzaţii mincinoase”, a mai declarat Zaharova.

Ţările occidentale, cu Washingtonul în frunte, au ameninţat regimul sirian cu lovituri iminente după un presupus atac chimic ce a avut loc la începutul lui Aprilie în enclava insurgentă Douma, atac pe care ele îl impută regimului de la Damasc, ce respinge însă acuzaţiile. Rusia a denunţat „un pretext” folosit pentru a lansa o operaţiune militară împotriva aliatului său, avertizînd că ea va doborî orice rachetă lansată împotriva Siriei.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Maria Zaharova a declarat că nimeni, exceptînd autorităţile britanice, nu i-au văzut de aproape o lună pe fostul agent dublu Serghei Skripal şi pe fiica acestuia Iulia, informează Reuters. Purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus a comparat cazul Skripal cu cel al Aleksandr Litvinenko, fost agent-KGB care a murit în 2006 la Londra după ce a băut ceai verde cu poloniu radioactiv. Zaharova a declarat că cel puţin o fotografie a lui Litvinenko a fost dată publicităţii după ce acesta fusese otrăvit.

Ambasadorul rus la ONU nu exclude un război cu SUA

„Prioritatea este să se evite pericolul unui război“, a declarat Joi ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, la finalul unei reuniuni cu uşile închise a celor 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU consacrate situaţiei din Siria, relatează AFP. Întrebat dacă se referă la un război între Statele Unite şi Rusia, diplomatul a răspuns că ”nu putem să excludem nici o posibilitate, pentru că am văzut mesajele care vin de la Washington. Ele sunt foarte belicoase”. ”Prioritatea imediată este să prevenim riscul unui război”, a declarat ambasadorul rus la ONU, îndemnînd Statele Unite şi aliaţii lor să se abţină de la orice acţiune militară contra Siriei, ca represalii faţă de presupusul atac chimic de la Duma din weekendul trecut.

”Ei ştiu că noi suntem acolo. Sper că va avea loc un dialog cu privire la acest subiect prin canale adecvate, pentru a se evita orice evoluţie periculoasă”, a continuat ambasadorul Rusiei. ”Pericolul unei escaladări nu este limitat doar la Siria. El este mai ridicat pentru că Armata noastră este acolo”, a adăugat Nebenzia, evocînd o situaţie ”foarte periculoasă”. Donald Trump a întreţinut confuzia, Joi, cu privire la iminenţa unei operaţiuni militare contra Siriei, acuzată că a comis Sîmbăta trecută un atac chimic în oraşul rebel Duma, în apropiere de Damasc.

Guvernul britanic îi dă undă verde premierului Theresa May să se alăture SUA şi Franţei în plănuirea unor atacuri militare în Siria

Cabinetul britanic i-a dat Joi undă verde premierului Theresa May să se alăture Statelor Unite şi Franţei în plănuirea unor atacuri militare, ca represalii faţă de presupusul atac chimic din weekendul trecut de la Duma, relatează The Associated Press. Într-o reuniune care a durat peste două ore, Cabinetul şi-a exprimat susţinerea faţă de planul lui May de a colabora cu cei doi aliaţi ”în vederea coordonării răspunsului internaţional”. Însă Londra nu a oferit vreun indiciu cu privire la calendarul sau amploarea vreunei acţiuni. Washingtonul, Parisul şi Londra lucrează la un plan cu privire la atacuri militare ca represalii faţă de presupusul atac chimic din Siria.

Downing Street, numărul 10, a anunţat că Guvernul ”a convenit asupra necesităţii de a se adopta măsuri în vederea unei atenuări a suferinţei umanitare şi descurajării folosirii armamentului chimic de către regimul Preşedintelui sirian Bashar al-)Assad”. Parlamentari din opoziţie au cerut ca Legislativul să se pronunţe prin vot asupra unei eventuale acţiuni militare. May nu are obligaţia să facă acest lucru. Pe de altă parte, Poliţia militară rusă a început să opereze în oraşul sirian Duma, în urma retragerii combatanţilor antiguvernamentali. Poliţia militară a fost desfăşurată ”cu scopul de a preveni provocări, a garanta securitatea, a susţine legea şi ordinea şi a organiza ajutorarea populaţiei locale”, a declarat Joi generalul-maior Iuri Evtuşenko, comandantul Centrului rus de reconciliere a părţilor beligerante în Siria.. Ministerul rus al Apărării a anunţat Joi că oraşul Duma se află sub controlul forţelor siriene şi că aproximativ 1.500 de combatanţi din cadrul grupării Jaysh al-Islam (Armata Islamului) au părăsit oraşul.

După 18 ani în aşteptarea dreptăţii, Preşedintele României a dat aviz de urmărire penală pentru Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis Vineri ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală în cazul lui Ion Iliescu, fost şef al statului, Petre Roman, fost premier, şi Gelu Voican Voiculescu, în legătură cu săvîrşirea infracţiunii contra umanităţii în dosarul ''Revoluţiei'', a anunţat Administraţia Prezidenţială. Totodată, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri. Pe 2 Aprilie, procurorul general Augustin Lazăr a transmis Preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvîrşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.

Pe 18 Decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul "Revoluţiei", concluzia anchetatorilor este că în Decembrie 1989 nu a existat vid de putere. Procurorul militar Marian Lazăr declara atunci că a existat o diversiune militară începînd cu seara zilei de 22 Decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri. În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 Decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti. Totodată, procurorii susţineau că au existat diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale UM 01417 Tîrgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu, dar şi ordine venite de la vîrful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului prezidenţial.

Donald Trump şi Theresa May consideră că utilizarea de arme chimice nu trebuie să rămînă 'fără răspuns'

Guvernul sirian 'a stabilit un model de comportament periculos în ceea ce priveşte utilizarea armelor chimice', consideră Preşedintele american Donald Trump şi premierul britanic Theresa May, care au avut Joi o convorbire telefonică, potrivit dpa. Cei doi oameni de stat 'au convenit că este vital ca utilizarea armelor chimice să nu treacă fără răspuns şi cu privire la necesitatea de a descuraja în continuare utilizarea de arme chimice de către regimul lui Al-Assad', potrivit unui comunicat difuzat de Downing Street. Theresa May şi Donald Trump 'au convenit să continue să lucreze strîns pentru un răspuns internaţional', se mai spune în textul despre această discuţie ce a urmat unei reuniuni de urgenţă a Guvernului britanic pe tema atacului chimic de sîmbăta trecută din Siria.

După Polonia, UE se pregăteşte să aplice Ungariei cea mai dură sancţiune prin activarea art. 7 din Tratat

Parlamentul European a publicat, Joi, un raport care acuză Ungaria de încălcări grave ale valorilor Uniunii Europene şi care recomandă activarea Articolului 7 din Tratatul UE, ce prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Ungariei, relatează site-ul publicaţiei Politico.

Joi, europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) au analizat situaţia politică din Ungaria, pentru a stabili dacă ţara este expusă riscului de încălcare a valorilor Uniunii Europene. Raportul întocmit de către eurodeputatul olandez Judith Sargentini evidenţiază îngrijorări legate de independenţa justiţiei, corupţia, libertatea de exprimare, drepturile romilor, ale minorităţilor evreieşti şi ale refugiaţilor, precum şi alte probleme din Ungaria. Mai mulţi europarlamentari au fost de acord că există "un risc sistemic pentru democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale din Ungaria". Alţi eurodeputaţi au cerut ca această procedură să nu fie folosită pentru a obţine avantaje politice, în timp ce unii au criticat atacurile împotriva unui Guvern susţinut pe scară largă de populaţia maghiară.

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) va vota propunerea europarlamentarului Judith Sargentini în luna Iunie. Apoi, raportul va fi supus la vot în Parlamentul European în luna Septembrie. Pentru ca acest demers să fie aprobat, trebuie susţinut cu două treimi dintre voturile exprimate şi o majoritate absolută a europarlamentarilor, adică minimum 376 de voturi.

Articolul 7 este un mecanism prevăzut în Tratatul de la Lisabona care prevede sancţionarea unui stat membru UE şi pierderea temporară a drepturilor de vot în cadrul Consiliului UE. Articolul 7 este declanşat atunci cînd un stat membru încalcă valorile europene şi statul de drept. Procedura fost invocată pentru prima dată în 2017 împotriva Poloniei, pe fondul reformelor din sistemul judiciar.

Partidul de guvernămînt din Ungaria, Fidesz, condamnă raportul LIBE

Partidul de guvernămînt din Ungaria, Fidesz, a condamnat raportul prezentat Joi în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European, în care Ungaria este acuzată de încălcări grave ale valorilor Uniunii Europene, relatează agenţia MTI. Balazs Hidveghi, directorul de comunicare al Fidesz, a catalogat documentul întocmit de către europarlamentarul olandez Judith Sargentini drept un "raport Soros", adăugînd că este "un atac frontal" la adresa Ungariei şi "o nouă tentativă evidentă de a presa Ungaria pentru a primi imigranţi".

Hidveghi a mai transmis că Guvernul de la Budapesta, condus de Fidesz, va continua să facă tot ce este posibil pentru a proteja Ungaria de imigraţie.

"Abia am terminat cu alegerile şi oamenii lui Soros de la Bruxelles au lansat deja un atac frontal împotriva Ungariei în Parlamentul European. Reprezentanţii imperiului Soros de la Bruxelles ignoră decizia luată de popor şi rezultatul alegerilor democratice din Ungaria; ei sunt supăraţi şi ameninţă în mod agresiv să reducă finanţarea Ungariei şi să-i suspende drepturile de vot. Nu vom renunţa în privinţa acestei probleme şi vom continua să luptăm împotriva presiunii din partea Bruxellesului", a spus directorul de comunicare al Fidesz. Balazs Hidveghi apreciază că opinia publică din Europa a căpătat o altă percepţie privind imigranţii, iar numărul aliaţilor politici ai Ungariei în această chestiune este în creştere.

Ziarul maghiar Figyelő a publicat o listă cu 200 de "mercenari ai lui Soros"

Ziarul maghiar Figyelő a publicat o listă cu 200 de persoane bănuite de regimul primului-ministru Viktor Orban că ar colabora cu miliardarul George Soros, la doar cîteva zile distanţă de la cîştigarea alegerilor parlamentare de către partidul Fidesz.

Denumiţi "mercenarii lui Soros", lista conţine numele unor jurnalişti de investigaţie, membri ai instituţiei de învăţămînt superior Central European University (finanţată de George Soros), angajaţi ai Transparency International şi ai Amnesty International Hungary, foşti politicieni, economişti, precum şi avocaţi ai unor imigranţi. Mai include, de asemenea, şi persoane decedate, în 1995, respectiv în 2012. Potrivit publicaţiei, aceste persoane sunt plătite de miliardarul filantrop George Soros pentru a "răsturna" Guvernul lui Orban. În perioada următoare, Figyelő, cunoscută în Ungaria ca fiind drept o revistă pro-Fidesz - respectată în trecut, dar preluată de un aliat al lui Orban în Decembrie 2016 - ar urma să extindă lista la 2.000 de nume.

Luna trecuta, Orban a declarat că Guvernul cunoaşte numele a aproximativ 2.000 de membri ai armatei mercenare "Soros", plătiţi pentru a "lucra să răstoarne guvernul". "Ştim exact cine sunt aceşti oameni, ştim numele... şi cum şi de ce se străduiesc să transforme Ungaria într-o ţară imigrantă", a spus Orban pe 30 Martie la postul naţional de radio. Începînd cu 2015, atunci cînd relaţiile dintre cei doi (cîndva apropiaţi) s-au deteriorat, Viktor Orban a folosit frecvent retorica anti-Soros pentru a-şi promova interesele de natură politică. De exemplu, în recent-încheiata campanie electorală, George Soros a fost principala temă de campanie, alături de problemele legate de imigraţie.

Administraţia Vladimir Putin acuză Marea Britanie că o reţine "cu forţa" pe Iulia Skripal

Marea Britanie o reţine "cu forţa" pe Iulia Skripal, vizată alături de tatăl ei, fostul agent secret Serghei Skripal, de atacul neurotoxic produs pe 4 Martie, acuză Administraţia Vladimir Putin, potrivit cotidianului Le Figaro. "Cele mai recente evenimente ne sporesc temerile că avem de-a face cu izolarea unui cetăţean rus. Avem toate motivele să credem că ar putea fi vorba de reţinerea cu forţa a unui cetăţean rus", a declarat Joi Maria Zaharova, purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe. Iulia Skripal a fost externată recent, dar autorităţile britanice nu au dezvăluit unde este ţinută.

Premierul albanez, atacat cu ouă şi făină

Mai mulţi parlamentari albanezi au aruncat, Joi, cu ouă şi făină spre premierul Edi Rama, în semn de nemulţumire faţă de arestarea unor persoane care au protestat împotriva introducerii unei taxe pentru circulaţia pe autostrada între Kosovo şi Albania, relatează site-ul agenţiei Novinite.

După ce Edi Rama a fost lovit cu ouă şi făină, forţele de securitate ale Parlamentului de la Tirana au intervenit şi au îndepărtat mai mulţi deputaţi ai opoziţiei. Premierul albanez a fost protejat de noi atacuri cu ajutorul unei umbrele. Sesiunea parlamentară a fost întreruptă de mai multe ori din cauza agitaţiei create în sala de plen. În urmă cu două săptămîni, după introducerea noii taxe de autostradă, au avut loc mai multe proteste violente în Albania, care au avut ca rezultat rănirea a 20 de persoane şi daune materiale însemnate. În timpul revoltelor, au fost incendiate mai multe puncte de colectare a taxei amplasate în oraşul Kukes, din Nordul ţării.

Preşedintele Israelului: Nu putem nega faptul că polonezii au participat la Holocaust

Colaborarea polonezilor cu naziştii în timpul Holocaustului nu poate fi ignorată, a declarat Joi Preşedintele israelian Reuven Rivlin, în cadrul unei întrevederi cu omologul său polonez Andrzej Duda în oraşul Oswiecim din Nordul Poloniei, relatează site-ul publicaţiei Haaretz.

Rivlin şi Duda au participat, alături de peste 20.000 de oameni, la Marşul celor Vii de la fostul lagăr nazist Auschwitz-Birkenau, în memoria victimelor Holocaustului.

"În ciuda relaţiei excepţionale dintre cele două popoare, cerem Poloniei să-şi asume responsabilitatea pentru studiul cuprinzător al Holocaustului. Nu degeaba descriem lagărele morţii ca lagăre ale naziştilor şi ale celor care i-au ajutat. Nu există nici o îndoială că mulţi polonezi au luptat împotriva regimului nazist, dar nu putem nega faptul că Polonia şi polonezii au contribuit la anihilarea evreilor în timpul Holocaustului. Oamenii de stat trebuie să modeleze viitorul, iar istoricii au datoria de a descrie trecutul. Unul nu trebuie să se implice în zona celuilalt", a spus preşedintele israelian.

La 6 Februarie, Preşedintele polonez Andrzej Duda a promulgat o lege privind Holocaustul, care prevede incriminarea oricărei persoane care acuză Polonia de complicitate la crimele comise de nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cei care se referă la lagărele naziste de concentrare din Polonia ca fiind poloneze riscă pînă la trei ani de închisoare. Statele Unite, Franţa şi Israelul au criticat vehement adoptarea legii privind Holocaustul, percepută ca o măsură de forţă impusă de către formaţiunile naţionaliste şi o tentativă de a "rescrie istoria". Administraţia de la Washington a transmis că legea ar putea submina "libertatea de exprimare şi discursul academic şi ar conduce la o deteriorare a relaţiilor Poloniei cu Statele Unite şi Israel".

Şase milioane de evrei europeni şi alte cîteva milioane de persoane de alte naţionalităţi au fost ucise de către regimul nazist german în cel de-Al Doilea Război Mondial. Cuvîntul ebraic "Holocaust" este denumirea dată acţiunii de exterminare a evreilor de către nazişti.

Iranul ameninţă cu distrugerea Israelului dacă Guvernul israelian nu renunţă la "jocurile copilăreşti"

Iranul va distruge Israelul în cazul în care Guvernul israelian nu renunţă la "jocurile copilăreşti", ameninţă un comandant al Gardienilor Revoluţiei iraniene, referindu-se la presupusele atacuri israeliene din Siria, relatează agenţia Fars şi cotidianul Times of Israel. "Iranul nu este Siria. Dacă Israelul vrea să mai supravieţuiască măcar cîteva zile, trebuie să oprească jocurile copilăreşti. Iranul are capacitatea de a distruge Israelul, oraşele Tel Aviv şi Haifa pot fi rase de pe faţa Pămîntului", a declarat Joi Ali Shirazi, ofiţerul de legătură al Gardienilor Revoluţiei iraniene cu ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.

Ali Shirazi a lansat această ameninţare după un presupus atac efectuat de Israel asupra unei baze aeriene din centrul Siriei. Şapte militari iranieni au fost ucişi în presupusul bombardament israelian. Israelul nu a confirmat, dar nici nu a negat că ar fi efectuat raidul aerian în Siria. Guvernul israelian a organizat Miercuri seară o şedinţă pe teme de securitate şi apărare, pe fondul temerilor că un atac al Statelor Unite în Siria ar putea atrage riposte militare contra Israelului.

Guvernul israelian a semnalat că tratează cu seriozitate ameninţările Teheranului, care s-ar putea concretiza în cazul unui atac al Statelor Unite asupra Siriei. Iranul şi Rusia sunt principalii aliaţi ai Administraţiei de la Damasc, condusă de Preşedintele Bashar al-Assad.