Documentul pus pe masa „celor 27” înaintea summit-ului de la Roma

Europa reprezintă viitorul nostru comun”. Este mesajul-cheie din declaraţia pe care liderii celor 27 de state membre urmează să o adopte la summit-ul de săptămîna viitoare, de la Roma, potrivit unui draft al documentului, intrat în posesia Reuters. Evenimentul aniversar a 60 de ani de Uniune Europeană vine în contextul unei crize profunde a blocului comunitar după părăsirea acestuia de către Marea Britanie.

Planul pentru Uniunea Europeană în viitor a ridicat tensiunea la nivel diplomatic după ce preşedintele Comisiei Europene a pus în discuţie cinci scenarii, între care cel mai disputat a fost cel al Europei cu mai multe viteze, respins categoric de Romînia, dar şi de ţările din Grupul de la Vişegrad, potrivit Gîndul.info.

„Suntem determinaţi să facem Uniunea Europeană mai puternică şi mai rezistentă, printr-o mai mare unitate şi solidaritate între noi. Unitatea este, în acelaşi timp, o necesitate şi o alegere liberă a noastră. Separaţi am fi marginalizaţi în contextul dinamicii globale. Să fim împreună este cea mia bună şansă a noastră de a o influenţa şi de a ne apăra interesele şi valorile comune. Uniunea noastră este nedivizată şi indivizibilă”, se arată în proiect. Draftul Declaraţiei, datat pe 16 Martie şi pregătit de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi dezbătut săptămîna viitoare de statele membre şi ar putea, totuşi să suporte unele modificări înaintea adoptării la summit-ul de la Roma, din 25 Martie. „În următorii 10 ani, ne dorim o Uniune care să fie sigură, prosperă şi durabilă, cu o largă dimensiune socială, precum şi voinţa şi capacitatea a a juca un rol-cheie în lume”, se precizează în document.

În Declaraţie se vorbeşte despre o mai mare cooperare în domeniul securităţii între statele membre, precum şi o gestionare mai bună a problemei migraţiei şi a controlului la frontierele externe. „Europa reprezintă viitorul nostru comun”, este ultima propoziţie a Declaraţiei, concluzie folosită şi în textul semnat la Berlin în 2007, cînd s-au marcat 50 de ani de Uniune Europeană.

Scenariul Europei cu mai multe viteze, susţinut de Germania şi Franţa în principal, dar respins categoric de Romînia şi ţările din Grupul de la Vişegrad, nu se regăseşte decît sugerat în declaraţia pregătită de Donald Tusk, care, de altfel, s-a aopus acestei variante. „Vom acţiona împreună ori de cîte ori este posibil, cu ritmuri şi intensităţi diferite cînd este necesar, lăsînd uşa deschisă acelora care vor dori să ni se alăture mai tîrziu”, este singura referinţă la varianta Europei cu mai multe viteze. În draftul documentului se face referire şi la delicata problemă a extinderii, pe care unele state o vor închisă. „Dorim ca Uniunea să rămînă deschisă acelor ţări care împărtăşesc total valorile noastre”, se mai arată în proiectul de  Declaraţie, consultat de Reuters.

Cele cinci scenarii lansate de Comisia Europeană

Şeful Comisiei Europene a prezentat un plan de reformă al Uniunii Europene după BREXIT, puncînd în discuţia celor 27 de state cinci scenarii privind viitorul UE, în perspectiva summit-ului de săptămîna viitoare de la Roma.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii - Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice - Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze - țările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce priveşte cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă şi terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aştepta ca toate cele 27 de state membre să-şi dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informaţii în timp real între autorităţile şi instituţiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sînul Uniunii „să devină mai complex".

Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puţin - mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomaţia, sfera informaţională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preţ, mai ales cînd vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică şi invazivă.

Scenariul 5: Federalism sporit - cele 27 de ţări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse şi procese decizionale, în toate domeniile" (zona euro, afaceri externe şi apărare, imigraţie, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzaţiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităţilor naţionale, să se augmenteze". (Mediafax.ro)